Rezervația Naturală Gura Dobrogei

Extras din licență Cum descarc?

1.Generalitati privind aria protejata ,,Gura Dobrogei"
Dobrogea, una din cele 16 regiuni administrativ-teritoriale ale Romaniei, ocupa partea de sud-est a tarii. In latitudine teritoriul ei se desfasoara pe aproape 2o, intre punctele extreme Chilia Veche (45o 25' latitudine nordica) si Limanu (43o 46' latitudine nordica). 
Dobrogea este situata pe aceeasi latitudine cu sudul Frantei, nordul Italiei, Crimeea si nordul Caucazului. In longitudine este cuprinsa intre 27o 12' longitudine estica (punct extrem localitatea Almalau, raionul Adamclisi) si 29o 41' (punct extrem orasul Sulina). 
La vest, nord si est, regiunea Dobrogea are limite naturale: o lunca brazdata de balti la vest, Delta Dunarii la nord si litoralul Marii Negre la est. Numai catre sud teritoriul este prins de uscat. De aici si imaginea pamantului Dobrogei ca o peninsula inconjurata de trei parti de ape, inlauntrul careia se afla un podis, a carui inaltime variaza intre 50-500 metri. 
Astfel delimitata, intre Dunare si mare, aceasta regiune reprezinta poarta maritima a Romaniei, o punte de legatura intre restul tarii si Marea Neagra. 
In partea nordica a judetului Constanta se desfasoara marginea sudica a Podisului Casimcea, format din sisturi verzi strans cutate, pe care se gasesc calcare jurasice si depozite de loess. Partea centrala a podisului, cu inaltimi intre 100 si 200 metrii in cea mai mare parte, are un relief larg ondulat cu fragmentare slaba si presarat cu rari martori de eroziune (colti stancosi de sisturi verzi) care strabat cuvertura de loess.
Marginea dunareana a Podisului Casimcea este puternic fragmentata de vai adanci si asimetrice tributare Dunarii, cu versanti supusi eroziunii torentiale. Spre sud, marginea litorala a Podisului Casimcea este marcata de doua trepte de abraziune marina formand litoralul Marii Negre. In partea de sud-est a Podisului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, pesteri, de mici dimensiuni ( de exemplu pesterile La Adam si Gura Dobrogei) si vai in chei (Cheile de la Gura Dobrogei). In Valea Casimcei, intre localitatile Cheia - Targusor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontoligica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Casian, Pestera Liliecilor, foarte bogate in fosile si ceramica.
Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10o-11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23o C), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica.Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o temperatura medie mai scazuta (9o-10o C) si precipitatii mai bogate (500-600mm/anual). Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1o la -2o C, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai calduroasa regiune iarna.
Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata: 23o-24oC in jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21o-22o C in jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile spre Campia Romana. O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de 400mm/anual in interiorul podisului. 
Asezata la rascrucea a doua drumuri dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagra strabatand Europa Centrala, iar celalalt porturile Mediteranei Orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a harazit Dobrogei de-a lungul veacurilor o soarta zbuciumata. Rand pe rand s-au perindat armatele persilor, apoi cele romane iar mai tarziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stapanirea musulmana, Dobrogea devenind intre timp drumul de invazie al armatelor din stepele Rusiei spre Balcani si Constantinopol. Astfel vechiul leagan al poporului roman s-a cufundat in intunericul barbariei. Abia dupa 1877 Dobrogea s-a trezit din nou la lumina pacii si dezvoltarii, din care trei ultime valuri de salbaticie in anii 1916-1918, 1940-1944 si 1945-1989 pareau ca voiesc s-o smulga din nou. 
Dobrogea a fost un teritoriu locuit din cele mai vechi timpuri. Cercetarile arheologice au evidentiat existenta obiectelor din eneolitic din cultura Gumelnita si dezvoltarea in neolitic a culturii Hamangia (cunoscuta in special datorita statuii numita ,,Ganditorul de la Hamangia"). 
In secolele VI - IV i. Chr. litoralul Marii Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei de azi sunt intemeiate coloniile Histria, Callatis si Tomis. Coloniile grecesti se organizeaza dupa modelul polis-ului grecesc. Initial Histria era cea mai prospera dintre colonii, insa, ca urmare a impotmolirii golfului, decade, iar Tomisul devine cea mai importanta cetate de pe malul de vest al Marii Negre. Coloniile isi exercitau influenta asupra unui teritoriu mai larg decat cel al cetatii propriu-zise.

Fisiere în arhivă (1):

 Rezervatia Naturala Gura Dobrogei.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. *** Ghid Dobrogea, litoralul romanesc, Delta Dunarii, Constanta, 1995
2. *** Itinerare dobrogene, Bucuresti,1990
3. *** Marturii de epoca privind istoria Dobrogei, Bucuresti, 1990
4. Chmur? D., Sierk? E. 2006 - Rel?tion between inv?sive pl?nt ?nd species richness of forest floor veget?tion: ? study of Imp?tiens p?rviflor? DC. Polish J. Ecol., 54(3): 417-428. 
5. Cocean P., Negoescu B., Vlasceanu Gh., Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press,Bucuresti, 2005
6. Covacef Z., Arta sculpturala in Dobrogea romana. Secolele I-III, Editura Covacef, 2002
7. Dumitrascu Gh., Localitati,biserici si manastiri romanesti in Dobrogea, pana la 1878, Constanta, 1990
8. Elton C.S. 1958 - The ecology of inv?sions by ?nim?ls ?nd pl?nts, Ch?pm?n & H?ll.
9. Florescu R., Ghidul arheologic al Dobrogei, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968
10. Florescu, Radulescu, Scorpan, Itinerare arheologice dobrogene, Bucuresti,1990
11. Form?n J, Kesseli R.V. 2003 - Sexu?l reproduction in the inv?sive species F?llopi? j?ponic? (Polygon?ce?e). Americ?n J. Bot. 90(4): 586-592
12. Ionescu-Dobrogianu M,D,, Dobrogea in pragul veacului al XX-lea, Editura Socec, Bucuresti, 1984
13. Levine J.M., Vil? M., D'Antonio C?rl? M., Dukes J. S., Grigulis K., L?vorel S?ndr? 2003 - Mech?nisms underlying the imp?cts of exotic pl?nt inv?sions. Proc. R. Soc. Lond. B (2003) 270: 775-781 
14. Lovell J. S., Stone F.S. 2005 - The economic imp?cts of ?qu?tic inv?sive pl?nt species: ? rewiev of the liter?ture. N?tion?l Center for Environment?l Economics, Working p?per, 05-02 I?nu?rie, http://www.ep?.gov/economics. 
15. Olsson L. 2006 - The economic imp?ct of terrestri?l inv?sive species: ? review of the liter?ture. Agricultur?l ?nd Resource Economics Review, 35: 178-194
16. Pysek P. 2006 -F?llopi? j?ponic? F?ctsheet. http://www.europe-?liens.org/pdf//
17. Sh?rm? G. P., Singh J. S. & R?ghub?nshi A. S. 2005 - Pl?nt inv?sions: emerging trends ?nd future implic?tions. Current Science, 88(5): 726-734.
18. Suceveanu Al., Barnea Al., La Dobroudja romaine, Bucuresti, 1991
19. Weston L.A., B?rney J.N, DiTomm?so A. 2005 - A review of the biology ?nd ecology of three inv?sive perenni?ls in New York St?te: J?p?nese knotweed (Polygonum cuspid?tum), Mugwort (Artemisi? vulg?ris) ?nd P?le Sw?llow-wort (Vincetoxicum rossicum). Pl?nt ?nd Soil, 277(1-2): 53-69
20. Willi?ms J.D., Meffe G.K., 1998 - Nonindigenous species. http://biology.usgs.gov/. 
21. Zedler J.B. & Kercher Suz?ne 2004 - C?uses ?nd consequences of inv?sive pl?nts in Vetl?nds: opportunities, opportunists ?nd outcomes. Critic?l RevieVs in Pl?nt Sciences, 23(5): 431-452.