INTRODUCERE CAPITOLUL I. MORFOLOGIA, FIZIOLOGIA ȘI CITOLOGIA BACTERIILOR .5 1.1. Morfologia bacteriilor .5 1.2. Structura celulei bacteriene ...7 1.3 Sporul bacterian și sporularea .15 1.3. Diviziunea celulei bacteriene 17 1.4. Creșterea și multiplicarea bacteriilor 18 1.5 Cultivarea bacteriilor ...19 1.6 Factorii patogenității bacteriilor ..20 CAPITOLUL II. ANTIBIOTICELE ...24 2.1.Clasificarea antibioticelor ...24 2.2. Modul de acțiune al antibioticelor 27 2.3 Mecanismele rezistenței microbiene la antibiotice .29 2.4 Combaterea rezistenței antimicrobiene ...33 2.5 Metode de testare a sensibilității bacteriene la antibiotice .35 CAPITOLUL III. METODE DE IDENTIFICARE A GERMENILOR STUDIAȚI .37 CAPITOLUL IV. MATERIALE ȘI METODE DE LUCRU .54 CAPITOLUL V. REZULTATE ...57 Concluzii .63 Bibliografie .65
INTRODUCERE Cu mult timp în urmă Lucrețius intuiește corect în lucrarea sa numită “ De rerum natura” existența așa numitor “semințe ale bolii”, lucru confirmat ulterior de evoluția mijloacelor optice de investigat. Antoni van Leeuwenhoek, un comerciant de haine din Belgia descopera mici entități biologice pe care le numește “animacula” în probe colectate din apa de precipitații ( 1675) . Ulterior acesta observă prezența bacteriilor și în saliva umană și placa dentară. Acest lucru se dovedește a fi major pentru el și îl determină să folosească sarea si gargara cu oțet pentru igiena bucală. În ciuda acestui fapt pană la recunoașterea rolului microorganismelor in patologia infecțioasă trec aproape 200 de ani, când Ignaz Semmelweis ( 1847-1848) reușește să dovedească că dezinfecția poate stopa răspandirea bolilor. Acesta introduce o practică prin care in spitalul din Viena toți medicii din clinica de maternitate îsi spală mâinile cu hipoclorit de calciu fapt care scade mortalitatea de la 30 % până la 1.3 % . Primul care conduce un studiu temeinic pe tema identificării microorganismelor patogene este Robert Koch care prin descoperirea agentului responsabil pentru apariția tuberculozei ( Mycobacterium tuberculosis) reușeste sa confirme practic ideile predecesorilor săi. Activitatea lui Louis Pasteur ( 1822-1895) oferă o conexiune a implicației bacteriilor in procesul de fermentație și degradare. Acesta introduce o metodă prin care alimentele sunt sterilizate și păstrate , metodă cunoscută sub numele de pasteurizare. Chirurgul Joseph Lister ( 1827-1912) începe utilizarea fenolului pentru dezinfectarea rănilor operatorii. Pentru a micșora riscul imbolnăvirilor, inițial gunoaiele și apele uzate sunt indepărtate din orașe la debutul secolului XIX, iar către sfârșit, uzul dezinfectanților pentru mâini, răni, și al materialelor sterile devine o practică regulată. 1940 marchează debutul erei antibioticelor odată cu introducerea penicilinei a cărei recunoaștere terapeutică a avut loc in Anglia, dar datorită celui de-al II-lea Război Mondial, fabricarea pe scară largă a medicamentului a revenit Americii care a făcut ca un medicament disponibil in locații restrânse să poată fi utilizat internațional. Astăzi se cunosc o varietate incredibilă de agenți patogeni responsabili de etiologii infecțioase diverse dar și antibioterapia a evoluat pentru a ține pasul. Odată cu diversificarea paletei de antibiotice disponibile a apărut și un management deficitar al schemelor terapeutice precum și abuzul nefondat de cele mai multe ori, factori care împreună cu adaptabilitatea speciilor bacteriene au dus la apariția fenomenului de rezistență la tratament. CAPITOLUL I MORFOLOGIA, CITOLOGIA ȘI FIZIOLOGIA BACTERIILOR 1.1. Morfologia bacteriilor Bacteriile sunt organisme unicelulare asexuate (celula somatică este și celula reproducătoare), procariote (nucleul acestora prezintă un singur cromozom lipsit de membrană celulară și nucleoli), haploide, divizibile în celule identice. Dimensiunile, forma și modul de așezare al bacteriilor stau la baza identificării bacteriilor, analizarea acestor caractere fiind posibilă datorită microscopului electronic folosind doua metode : preparatul proaspăt de tip nativ (între lamă și lamelă) sau fixat și colorat (frotiu). Dimensiunile bacteriilor sunt redate in micrometri, acest caracter fiind influențat de specie, formă, mediu și vârsta culturii. De obicei dimensiunile tipice sunt cuprinse între 1-10 μ , cele mai mici fiind bacteriile din genul Mycoplasma cu o dimensiune de 0.3-0,8 μ, intermediare bacilul antraxului ( Bacillus anthracis) a carui dimensiune ajunge la 10 μ , sau mari 15-20 μ de exemplu spirochetele. (Bălășoiu M. și colab 2017) Polimorfismul bacteriilor este limitat, fiind caracterizat prin predominanța formei tipice pentru specia urmărită datorită faptului ca este controlat genetic. Majoritatea cunoștințelor de morfologie bacteriană fac referire la celulele cultivate în laborator, aprecierea acestei trăsături fiind dificilă în mediul natural. Astfel aceasta poate fi influențată de o serie de factori precum: vârsta culturii, compoziția chimică a mediului, temperatură etc. Convențional forma se apreciază folosind celule din culturi tinere, aflate în faza de creștere activă, pe medii de cultură potrivite și în condiții optime (Popa și colab., 1997). Formele de bază ale bacteriilor (Fig.1.1) sunt : coci, bacili, cocobacili, vibrioni, spirili și spirochete, actinomicete.
1. M. Bălășoiu și colab. (2017). Bacteriologie generală și specială, Craiova: Editura SITECH. 2. A. Ungureanu și T. Dăianu (2017). Bacteriologie generală, note de curs, Craiova: Editura SITECH. 3. D. Moldoveanu și colab. (2004). Bacteriologie și genetică moleculară, București: Editura PEGASUS PRESS 4. F.H. KAYSER et colab. (2005). Medical microbiology, Stuttgart: Printed in Germany by Appl Wemding. 5. L. Burtă și colab. (2007). Curs de microbiologie pentru medicină dentară, Oradea: Editura Universității din Oradea. 6. A. Popa și colab. (1997). Microbiologie, Craiova: Editura Universitaria. 7. Idomir M.E. (2007). Microbiologie generală, Note de curs, Brașov: Editura Universității Transilvania 8. Cristea A.N. (2006). Tratat de farmacologie, Ediția I, București: Editura Medicală 9. Dobrescu D. (1989). Tratat de farmacoterapie practică, Volumul I, București: Editura Medicală 10. Sava N. și colab. (2004). Farmacologie, Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 11. Zarnea G. (1970). Microbiologie generală, București: Editura Didactică și Pedagogică 12. Duca E. (1979). Microbiologie medicală, Ediția a II a, București: Editura Didactică și Pedagogică 13. Săcărea Toma F. (2006). Bacteriologie medicală, Târgu Mureș: Editura University Press 14. Kogălniceanu-Odobescu-Mistrianu S.și Lăncrăjan I. 2012. Tehnici de laborator în microbiologie generală, Cluj-Napoca: Editura Ecou 15. Licker M. (2019). Microbiologie generală, Îndreptar de lucrări practice, Timișoara: Editura Victor Babeș Marius-Dorinel Ion - Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice, 2022 66 16. Dragomir F. (2006). Microbiologia alimentelor, Volumul I, Craiova: Editura Universitaria 17. (Voiculescu C. 1996). Elemente de bacteriologie, Craiova: Editura Acsa 18. Bergey Manual of Systematic Bacteriology, Second Edition, 2004 19. Moldoveanu M. (2012). Virusologie, bacteriologie și parazitologie pentru asistenți medicali, București: Editura All 20. Gonciar V. și colab. (2015). Farmacologie, Chișinău: Tipografia AȘM WEBOGRAFIE 21. https://gram-stain.com/?p=742 22. https://gram-stain.com/?p=154 23. https://www.nih.org.pk/wp-content/uploads/2021/02/CLSI-2020.pdf 24. http://www.veterinarypharmacon.com/docs/452-ARTICOL%204.pdf 25. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/rezistenta-microbilor-la-antibioticeid- 2388-cmsid-5 26. http://www.veterinarypharmacon.com/docs/394-ART.11.pdf 27. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/rezistenta-microbilor-la-antibioticeid- 2388-cmsid-51 28. https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/antimicrobial-resistancesurveillance- europe-2022-2020-data 29. https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/amr-18-2019/ro/ 30. https://www.nih.org.pk/wp-content/uploads/2021/02/CLSI-2020.pdf 31. https://www.reactgroup.org/toolbox/understand/how-did-we-end-up-here/fewantibiotics- under-development/ 32. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0944501314000597
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
