Riscul Bancar de Spălare a Banilor

1. Condiţii care favorizează spălarea banilor

1.1 Economia subterană

În anul 1977, Peter Gutman publică în „Financial Analyst Journal” un studiu cu titlul The Subterranean Economy în care vorbeşte despre activitatea economică neînregistrată statistic. Conceptul de „economie subterană” a fost preluat apoi de comunitatea economică internaţională.

Pornind de la studiul economistului american şi având în vedere scopul evident al activităţii subterane, respectiv maximizarea veniturilor indiferent de mijloacele folosite, Ştefan Popa şi Adrian Cucu, definesc economia subterană ca fiind „ ansamblul activitaţilor economice desfăşurate organizat, cu încălcarea normelor sociale şi ale legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat ”.

În concepţia specialiştilor din ţările unde crima organizată are rădăcini adânci şi se manifestă permanent în viaţa cotidiană a societăţii, aceasta este definită prin existenţa unor grupuri infracţionale, organizate în ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale, conspirate, având drept principal scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate .

Arsenalul complex al acestor grupuri de infractori cuprinde, în diferite proporţii, folosirea violenţei, şantajul, escrocarea forţei de muncă, traficul de droguri, jocurile de noroc, camăta, răpirea de persoane, prostituţia, contrafacerea şi plasarea mijloacelor de plată false, contrabanda, evaziunea fiscală, coruperea oficialităţilor publice şi chiar acţiuni aparent legale, dar care presupun încălcarea legislatiei în vigoare, toate acestea în scopul acumulării unor venituri substanţiale pe care, după ce au fost reciclate, le canalizează în reluarea activităţii infracţionale, la niveluri superioare, cu un grad de pericol social mai ridicat, inclusiv pentru a „cumpăra” şi controla organismele puterii şi administraţiei statului.

La începutul mileniului III, după mai multe decenii de acumulări şi transformări, marile regiuni dezvoltate ale lumii construiesc cadrul social, economic, cultural şi politic al unei noi civilizaţii. În acelaşi timp, mai mult ca oricând, lumea de astăzi este confruntată cu un inamic nou, “crima strategică”, care este o combinaţie profund ilegală de crimă organizată, trafic de droguri şi terorism, cu o întindere şi un conţinut larg ce ameninţă grav puterea legitimă a statelor.

Exponenţii acestor activităţi speculează cu tenacitate şi imaginaţie diabolică orice disfuncţie din interiorul statelor, fie ele bogate sau sărace. La nivel mondial ststisticile organismelor abilitate estimau, în anul 2002, afaceri ilicite al căror produs financiar depăşea 1100 miliarde dolari .

În anul 1996 estimarile FMI stabileau cantitatea totală de bani murdari din economie undeva între 2 si 5 procente din PIB-ul mondial . Folosind datele statistice din 1996, rezultă că suma de bani « spălaţi » se încadrează între 590 şi 1500 miliarde dolari americani. Desi intervalul de variatie este foarte mare, chiar si cea mai mica valoare subliniaza seriozitatea problemei fiind comparabilă ca valoare produsul intern al Spaniei.

În ceea ce priveşte pericolul social deosebit al crimei organizate, nu este de neglijat faptul că organizaţiile mafiote sunt mai bine dotate din punct de vedere tehnic, mai abile şi mai rafinate în acţiunile lor ilegale decât structurile de luptă împotriva lor.

Deşi este afectată orice societate, sub diverse forme - în funcţie de tradiţii, condiţii economice şi politice specifice şi de tipul de activitate implicat - crima organizată, traficul de droguri şi terorismul reprezintă grave ameninţări mai ales la securitatea democraţiilor în formare din Europa Centrală şi de Est şi implicit pentru România.

Conjunctura internaţională în care se manifestă aceste grave fenomene a surprins nepregătite noile democraţii din Europa Centrală şi de Est. Tranziţia la economia de piaţă a demarat în majoritatea statelor de la zero, vidul legislativ ori insuficienţa cadrului juridic precum şi criza de autoritate a instituţiilor statului de drept au constituit cauze care au favorizat apariţia şi proliferarea crimei organizate, au condus la crearea şi dezvoltarea unor economii subterane, la exacerbarea marii violenţe, subminând puterea statului şi încrederea unor cetăţeni în capacitatea acestuia de a-i proteja.