INTRODUCERE 5 CAPITOLUL I NASTEREA 7 1.1.Riturile perioadei de sarcina ..7 1.2.Ceremoniile nasterii 8 1.3. Scaldatul copilului .. ..11 1.4.Ursitoarele ..13 1.5. Credinte legate de aspectul pruncului .15 1.6. Copiii din flori 17 CAPITOLUL 2 NUNTA .18 2.1.Principalele etape ale nuntii (trecut vs prezent) ... . . .18 2.2. Nunta - act de comunicare traditional .. ..31 CAPITOLUL III INMORMANTAREA . 36 3.1 Cultul mortilor .. .36 3.2.Etapele inmormantarii ..38 3.3.Ceremonialul funerar pentru tinerii nenuntiti ...40 3.4.Pomenirile ...42 CONCLUZII . ... ...44 BIBLIOGRAFIE . ...45
Folclorul nostru cuprinde atat obiceiurile de peste an, cat si acele obiceiuri care marcheaza momente importante din viata omului si pastreaza, in mare masura, datinile privind nasterea, trecerea in randul flacailor de insurat sau a fetelor de maritat, casatoria si moartea. In viata traditionala a mediilor folclorice, unele dintre aceste rituri, obiceiuri, cele de la nastere, cele care marcau intrarea in ceata de feciori sau prima hora, nunta, aveau un caracter sarbatoresc ceea ce denota ca poporul le acorda o importanta extrem de mare. Acest caracter sarbatoresc motiveaza existenta si, uneori, atat de bogata prezenta a creatiilor artistice populare in cadrul obiceiurilor traditionale legate de momentele importante ale vietii omului. Rituri sau ceremonii sunt considerate a fi fenomenenaturale (nasterea, pubertatea, moartea) dar si fenomene sociale (casatoria) care au o dimensiune culturala si sunt marcate, in toate culturile. Obiceiurile, ceremoniile si riturile reflecta, ca orice fapt de folclor, conceptia despre lume a oamenilor, contextul socio-cultural in care traiesc. Folcloristii numesc astazi traditiile in legatura cu nasterea, initierea, casatoria sau moartea obiceiuri, ceremonialuri sau rituri de trecere. Termenul de rituri de trecere apartine marelui folclorist francez Arnold Van Gennep fiind teoretizat in lucrarea sa "Les rites de passage" . Riturile si ceremoniile de trecere insotesc orice schimbare de loc, de stare, de situatie sociala ori de varsta. Prin ideea lor fundamentala si prin forma lor generala ele reproduc trecerile din natura. Ele nu sunt doar o succesiune intamplatoare de fapte, de actiuni ceremoniale sau rituale, ci se organizeaza dupa o anumita gradatie, pe care Van Gennep o numeste secventa. Acest caracter de secventa apare clar in ceremonialul casatoriei in care tinerii trec treptat, pas cu pas, de la starea de celibatari la cea de casatoriti. Uneori gradatia continua pana la indeplinirea completa a casatoriei, pana la nasterea primului copil. Desfasurarea si ierarhia actelor rituale pana la scopul ultim este liniara si nu ciclica asa cum este la sarbatorile de peste an. Fiecare rit de trecere are deci o serie de gradatii, adica o succesiune de etape, avand, la randul lor, o serie de limite secundare. Pentru trecerile puternic marcate ritualic in majoritatea societatilor umane, la nivelul oricarui tip de mentalitate, opereaza dicotomia fundamentala "sacru/profan". La comunitatile primitive, sacrul domina asupra profanului, fiind prezent in orice faza a vietii individului. In gandirea individului nici un ac nu este cu totul independent de sacru. Prezenta acestuia se face cu atat mai simtita in momentele de criza care se manifesta atat la nivelul timpului cosmic, cat si la nivelul timpului individual, (al "vietii de om"), pe durata caruia au loc mai multe treceri: nastere, pubertate, casatorie, moarte. Riturile de trecere, in contextul obiceiurilor vietii de familie, inglobeaza momentele esentiale pe care le parcurge fiinta umana: nasterea, casatoria si moartea. Modalitatile de manifestare a omului in fata acestor treceri presupun o anumita forma de comunicare ce se dovedeste a fi, de cele mai multe ori, una simbolica, rezultat al unei gandiri, de asemenea simbolice, prin intermediul careia individul se instituie in lume. Orice trecere presupune o ruptura de vechea stare, o depasire a statutului anterior, acestea reprezentand elemente obligatorii in drumul de initiere pe care omul il parcurge pentru a dobandi o noua conditie. Renuntarea la un anumit statut determina o situatie existentiala precara, intrarea intr-o stare de prag sau de limita, ce aduce cu sine o anumita situatie de dezechilibru existential. Astfel, manifestarile ceremoniale care insotesc schimbarile de statut ale omului au, ca prima finalitate, restabilirea echilibrului pierdut prin intermediul acestor treceri. Etapele esentiale ale existentei umane sunt percepute ca niste treceri de la o stare la alta, care se configureaza in interiorul unor sisteme diferite de relatii, implicand, de asemenea, modele diferite de comportament. Actele ceremoniale care insotesc fiecare etapa sunt performate cu scopul initierii si pregatirii individului pentru accederea in noua stare. Trecerea propriu - zisa de la un statut existential la altul se dovedeste, de cele mai multe ori, anevoioasa, deoarece beneficiarul riturilor traverseaza o situatie liminara, de prag, situata intre cele doua conditii existentiale. Acest fenomen este determinat de anularea identitatii individului care parcurge o calatorie de initiere, accederea la o noua identitate producandu-se abia in urma restabilirii echilibrului pierduta odata cu parasirea statutului existential anterior. Indiferent de tipul de cultura primitiva/traditionala sau moderna - riturile de trecere mediaza intre natura (nastere, pubertate si moarte) si cultura (constientizare, ritualizare), intre biologic si social (caci nu e de ajuns ca de la nastere oamenii se impart in barbati si femei; pentru a deveni adevarat barbat sau femeie sunt necesare anumite ceremonii, acte, rituri pentru a marca maturitatea sexuala, trecere in grupul social al adultilor, implinirea conditiei pentru casatorie si procreatie), intre individ si grup. Desi fiecare se naste si moare singur, individul nu poate sa supravietuiasca in singuratate in afara grupului de care il leaga firele infinite ale raporturilor sociale. In folclorul romanesc se pastreaza inca numeroase obiceiuri in legatura cu momentele cele mai importante din viata omului, cu nasterea, cu trecerea in randul flacailor de insurat sau al fetelor de maritat, cu casatoria si cu moartea. Unele din aceste obiceiuri aveau caracter sarbatoresc, ceea ce justifica existenta si bogatia creatiilor artistice populare in cadrul obiceiurilor traditionale legate de momente importante ale vietii omului. In folclorul nostru, cele mai multe dintre ceremonialurile si riturile de trecere s-au pastrat avand caracterul lor indatinat traditional, adica functia de obicei. Dar, dincolo de acestea, obiceiurile legate de momentele importante din viata omului sunt, in viata de azi a satelor, mai ales manifestari folclorice cu caracter de spectacol, prilej de petrecere si de scoatere in relief a unor genuri ale creatiei populare. La toate aceste obiceiuri, caracterul de festivitate, de spectacol se accentueaza pe zi ce trece. De o mare vechime, toate obiceiurile legate de momentele importante din viata omului au pastrat semnele epocilor prin care au trecut pana au ajuns la noi. Din aceasta cauza ele sunt documente ale unei indelungi dezvoltari istorice. Nucleul initial a trecut prin multe schimbari de continut, de forma si de functie, a pierdut unele elemente, dar a si primit altele noi. CAPITOLUL 1 NASTEREA De obicei, ceremoniile sarcinii si ale nasterii constituie un intreg, incat adeseori sunt executate rituri de separare care scot femeia gravida din societatea generala. Femeia trebuie sa respecte riturile perioadei de sarcina, aceasta fiind o perioada de prag. Modul de abordare al acestui obicei il constituie analiza secventelor ce alcatuiesc manifestarile ceremoniale care insotesc trecerea individului din lumea necunoscuta in universul accesibil, concret, al existentei pamantesti. In acest context, se poate observa faptul ca aducerea pe lume a unui copil reprezinta un deziderat constant al fiecarei familii proaspat intemeiate, acest moment fiind anuntat printr-o serie de rituri de anticipare.Tot in sfera riturilor de anticipare se inscriu cele legate de sexul copilului, in acest caz femeia dovedind o sensibilitate crescuta pentru anumite semne prevestitoare sau vise.
Birlea, Ovidiu,Foclorul romanesc, Vol. I-II, Bucuresti, Editura Minerva, 1983 Eliade, Mircea,De la Zalmozis la Genghis-Han, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988 Eliade, Mircea,Sacrul si profanul, Bucuresti, Editura Humanitas, 1992 Eliade, Mircea, Nasteri mistice, Editura Humanitas, 1994 Eliade, Mircea,Mituri, vise si mistere, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 1998 Evsev, Ivan,Cuvint-simbol-mit, Timisoara, Editura Facla, 1983 Fochi, Adrian,Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului XIX, Bucuresti, Editura Minerva, 1980 Frazer, James George, Creanga de aur, Bucuresti, Editura Minerva, 1980 Gorovei, Artur,Literatura populara, Bucuresti, Editura Minerva, 1985 Gorovei, Artur,Folclor si Folcloristica, Chisinau, Editura Hiperion, 1990 Gorovei, Artur, Credinte si superstitii ale poporului roman, Bucuresti, 1995 Hasdeu, B. P.,Studii de folclor, Cluj, 1977 Kernbach, Victor, Universul mitic al romanilor, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1994 Marian, S. Fl.,Nasterea la romani, Bucuresti, Editura Grai si Suflet - Cultura Nationala, 1995 Marian, S. Fl.,Nunta la romani, Editie ingrijita, introducere, bibliografie si glosar de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., Bucurestu, 2000 Marian, S. Fl.,, Inmormantarea la romani, Ed. Saeculum Vizual, Bucuresti, 2009 Muslea, I., Ovidiu Birlea,Tipologia folclorului. Din raspunsurile la Chestionarele lui B. P. Hasdeu, Bucuresti, Editura Minerva, 1970 Niculita-Voronca, Elena, Datinile si credintele poporului roman adunate si asezate in ordine mitologica, Bucuresti, Editura Saeculum 1.0., 1998 Nitu, George, Elemente mitologice in creatia populara romaneasca, Bucuresti, Editura Albatros, 1988 Olteanu, Antoaneta,Ipostaze ale maleficului in medicina magica, Bucuresti, Editura Paideia, 1998 Olteanu, Antoaneta,Mitologie comparata, Bucuresti, Editura Univers, 1998 Pamfile, Tudor,Mitologie romaneasca, Bucuresti, Editura All, 1997 Panea, Nicolae, Fifor, Mihai, Cartea romaneasca a mortii, Centrul creatiei populare Mehedinti, Dr. Tr. Severin, 1998 Panea, Nicolae,Gramatica funerarului, Editura Scrisul Romanesc, 2003 Pop, Mihai,Obiceiuri traditionale romanesti, Bucuresti, Editura Univers, 1999 Sevastos, Elena,Nasterea la romani, in vol. "Literatura populara" nr.2, Bucuresti, Editura Minerva, 1990 Stoican, Angelica, Radacini si ravenic, Ed. MJM, Craiova, 2006 Stefanescu, Paul, Plante de vraja, Bucuresti, Editura All, 1994 Tocilescu, Gr. G., Materialuri folcloristice, vol. I, Bucuresti, 1900 Van Gennep, Arnold,Riturile de trecere, Iasi, Editura Polirom, 1996 Vladutiu, Ion, Etnografia romaneasca, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1973 Vulcanescu, Romulus,Mitologie Romana, Bucuresti, Editura Academiei, 1985
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
