MOTIVATIA LUCRARII 1 CAPITOLUL I. PARTEA GENERALA 2 1.1. Notiuni de anatomie ale aparatului cardiovascular 2 1.1.1. Inima 2 1.1.2. Forma exterioara si raporturile cordului 3 1.1.3. Cavitatile inimii si aparatul valvular 5 1.1.4. Structura peretelui cardiac 8 1.1.5. Fiziologia aparatului cardiovascular 9 1.2. Pericardita acuta 12 1.2.1. Definitie 12 1.2.2. Clasificarea etiologica a pericarditelor 12 1.2.3. Pericardita acuta fibrinoasa 13 1.2.4. Pericardita acuta exudativa 13 1.2.5. Diagnostic pozitiv 14 1.2.6. Diagnostic diferentiat 16 1.2.7. Forme de pericardita 17 1.2.8. Tratament 17 1.3. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu pericardita acuta 18 CAPITOLUL II. PARTEA GENERALA. 24 CAPITOLUL II. PARTEA GENERALA. 24 INGRIJIREA PACIENTULUI CU PERICARDITA ACUTA 24 2.1. Cazul I. Pericardita acuta exudativa de etiologie virala 24 CONCUZII 39 BIBLIOGRAFIE 40 LISTA ABREVIERI 41 Anexa nr. 1 42 Anexa nr. 2 42
MOTIVATIA LUCRARII Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pentru oameni. In prezent exista tot mai multe boli grave cu care omul se confrunta si este nevoit sa ceara ajutorul acrelor medicale de specialitate. Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate pe parcursul celor 3 ani de studiu, precum si experientelor dobandite in urma efectuarii stagiilor de practica in Spitalul Judetean de Urgenta ,,Dr. Constantin Opris" din municipiul Baia Mare. Pe parcursul efectuarii stagiului de practica, am avut ocazia sa ajut multi pacienta cu diferite boli, dar am fost impresionat, in mod deosebit, de pacientii diagnosticati cu pericardita acuta, deoarece, am avut ocazia, alaturi de echipa medicala sa ajut la tratarea lor si in acelasi timp sa observ pana la final procesul de vindecare. Pentru mine, in calitate de absolvent, ingrijirea pacientilor reprezinta o foarte mare provocare, deoarece aceasta necesita punerea in practica a cunostintelor acumulate pe parcursul anilor de scoala. CAPITOLUL I. PARTEA GENERALA 1.1. Notiuni de anatomie ale aparatului cardiovascular 1.1.1. Inima Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in jos si inainte, si cu baza in sus, la dreapta si inapoi. Din punctele de vedere anato-mic, fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) stanga si o inima dreapta. Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul atrioventricular. Atriul stang primeste sange arterial, care vine din plaman prin cele patru vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve, care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei. Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica). Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica). Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept. Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si al venei cave inferioare. Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei valve, care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola. Ventriculul drept primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiul aortic - cu trei valve de aspect semilunar. Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor si ai ventriculelor se contracta ritmic: mai intai cele doua atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, expulzand aceeasi cantitate de sange pe care o primesc. Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele cave si il impinge in ventriculul drept, de unde, prin arterele pulmonare, ajunge in plamani, unde se oxigeneaza, pierzand CO2. Prin venele pulmonare ajunge in atriul stang, de unde trece in ventriculul stang si de aici - prin artera aorta - este distribuit in toate tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici: endocardul, miocardul si pericardul. Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare. Venele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriul drept. Inervatia inimii se face prin firisoare nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic 1.1.2. Forma exterioara si raporturile cordului In configuratia externa a inimi distingem doua fete: sternocostala si diafragmatica, doua margini: dreapta si stanga, aceasta din urma avand o suprafata mare, mai este cunoscuta si sub denumirea de fata pulmonara, o baza si un varf. Fata sternocostala este separata de partea anterioara a santului atrio-ventricular - coronar (limitele exterioare intre cavitatile inimii sunt marcate cu santuri mai mult sau mai putin vizibile) in doua zone: ? o portiune inferioara ventriculara, mai intinsa, convexa, divizata la randul sau de santul interventricular anterior (ce contine vasele omonime) intr-o suprafata mai mare apartinand ventriculului drept si una mica a ventriculului stang. Ventriculul drept prezinta in partea superioara o bombare - conul pulmonarei sau infundibulul - determinata de compartimentul de ejectie. Ventriculul stang se continua inferior cu varful cardiac ? o portiune superioara atriala, concava, acoperita anterior de emergenta celor doua artere mari: aorta, care urca spre partea dreapta si pulmonara, care urca spre stanga. Portiunea atriala se prelungeste pe flancuri cu cele doua auricul.
1. Albu Roxana Maria, Anatomia si fiziologia omului, Ed. Corint, 1996 2. Ardeleanu Elena, Ghid terapeutic al medicamentelor in bolile cardiace, Ed.Mirton 1997 3. Badea Ghe., Badea R., Valean A., Mircea P., Dudea S., Bazele ecografiei clinice, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995 4. Balta G., Tehnici speciale de ingrijirea a bolnavilor, Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1988 5. Beuran M., Ghid de manevre medicale si colaborare Medic - Asistenta, Ed. Scripta, 1999 6. Bocec G., Gulie E., Leadership si management in Nursing, Bucuresti, 2003 7. Borundel C., Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. BIC ALL, Bucuresti, 2002 8. Carp C., Indreptar de diagnostic si tratament al bolilor cardiovasculare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1989 9. Cinteza M., Vintila V., Riscul cardiovascular - principii terapeutice, 2005 10. Gherasim L., Medicina interna, Bolile cardiovasculare metabolice, vol. 2, Ed. Medicala, 1998 11. Gurghean A., Manolache D., Negrila A., Homentcovschi C., Spataru D., Muraru M., Bruckner I., Observatii privind diagnosticul si tratamentul insuficientei cardiace, Revista Romana de cardiologie, vol. XVIII, nr. 4, 2003 12. Iliescu I., Semiologie generala cardiovasculara, Ed. Medicala Bucuresti, 1973 13. Kristel K.H., Ingrijirea bolnavului, Ed. All,1998 14. Paun R., Tratat de medicina interna, Bolile cardiovasculare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1988 15. Titirca L., Aspecte teoretice ale procesului de ingrijire. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001 16. Titirca L., Urgente medico - chirurgicale, Ed. Medicala, Bucuresti, 2004 17. Titirca L., Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, 1997 18. Titrca L., Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1998 19. Voiculescu M., Medicina generala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1990 20. Zdrenghea D., Vaidean G., Pop D., Cardiologie preventiva, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2003 21. Zdrenghea D., Branea I., Recuperarea bolnavilor cardiovasculari, Ed. Clusiun, 1995 22. Zdrenghea D., Pop D., Cardiologie practica in Romania, vol. II
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
