Rolul băncilor centrale în gestionarea crizelor financiare

Introducere

Confruntându-se cu crizele financiare, autoritățile publice, inclusiv cele monetare sunt nevoite să întreprindă măsuri menite să contribuie și să înlăture efectele crizelor concretizate în creșterea semnificativă a neîncrederii în rândul participanților, în perturbații în sectorul economiei reale și altele. Criza succită o amplă și intensă dezbatere cu privire la rolul și responsabilitățile băncilor centrale. În această lucrare am încercat să prezint rolul pe care băncile centrale îl au în gestionarea crizelor financiare, exemplificând pe cazul crizei din anul 2008.

În primul capitol, intitulat „Băncile centrale și rolul lor în economie” voi trata aspecte generale privind activitatea băncilor centrale. Astfel, voi începe printr-o scurtă definire a ceea ce înseamnă o bancă centrală și voi prezenta funcțiile pe care acestea le îndeplinesc în cadrul sistemului bancar. De asemenea, voi teoretiza obiectivele specifice băncilor centrale în desfășurarea activității lor specifice.

Cel de-al doilea capitol, „Criza financiară și economică din anul 2008”, reprezintă miezul teoretic al lucrării mele. Inițial, voi evidenția cauzele apariției crizei pentru ca mai apoi să continui cu redarea momentului declanșării acesteia și cronolgia sa. În continuare, având în vedere amplitudinea acestui fenomen numit criza globală, voi prezenta efectele pe care criza le-a avut asupra economiei mondiale, efecte care se dovedesc a fi atât economico-financiare, cât și sociale.

Pentru o abordare mai riguroasă a temei tratate se impune, pe lângă baza teoretică, și un studiu practic, drept pentru care am ales să întreprind o analiză a rolului a trei bănci centrale în gestionarea crizei economico-financiare din 2008. Astfel, în cel de-al treilea capitol voi analiza rolul pe care l-a avut Banca Centrală Europeană, Federal Reserve și Banca Națională a României în managementul crizei din 2008.

În urma studiului teoretic și al celui practic întreprins voi desprinde unele concluzii și propuneri pe care le voi așeza la sfârșitul acestei lucrări.

1. Băncile centrale și rolul lor în economie

Operațiunile bancare au apărut și s-au dezvoltat încă din cele mai vechi timpuri, o dată cu dezvoltarea vieții sociale și cu apariția banilor, în cadrul economiilor de schimb. Primele evocări atestă existența băncilor cu 20 de secole î.Hr., în Mesopotamia, locul unde s-a format cultura sumeriană, una dintre cele mai vechi civilizații.

Termenul generic de „bancă” indică o instituție financiară și de credit care îndeplinește, în principal, indiferent de particularitățile existente de la o țară la alta, același rol în viața economică, constând în: atragerea capitalurilor bănești disponibile și acordarea împrumuturilor întreprinzătorilor, mobilizarea unei părți importante din veniturile bănești și economiilor diverselor categorii ale populației și transformarea acestora în capital de împrumut, emiterea titlurilor de credit și a bancnotelor, efectuarea operațiunilor de viramente și de prestări a serviciilor financiare pentru întreprinzători și în beneficiul statului.1

Termenul de ”bancă centrală” cunoaște mai multe abordări în practică și în literatura de specialitate. De asemenea, există și o serie de sinonime, precum: bancă a băncilor, bancă de emisiune, autoritate monetară, instituție monetară, bancă națională.

În „Banca centrală și mediul economic” Căpraru B. definește banca centrală ca fiind „acea instituție (autoritate) care, având un anumit grad de independență, îndeplinește o serie de funcții, atribuții și operațiuni ce decurg din calitatea sa de autoritate monetară ce deține monopolul asupra emisiunii monedei naționale și care are putere de reglementare și control asupra sistemului financiar-bancar”.

Tendința permanentă de integrare supranațională și globalizarea face ca această instituție, stabilită tradițional la nivel național, să se regăsească și la nivel supranațional. Un exemplu în acest sens poate fi Banca Centrală Europeană.