Rolul BNR și al Politicii Monetare Postaderare

INTRODUCERE

Economia, privită ce un sistem de activităţi umane legate de producţia, distribuţia şi consumul unor bunuri şi servicii, ocupă un loc din ce in ce mai important în viaţa fiecăruia dintre noi.

Motivul pentru care am ales suţinerea acestei lucrări este în principal dorinţa de a cunoaşte aprofundat situaţia, caracteristicile, perspectivele, atribuţiile unui economist specializat în politica monetară, deoarece în cazul în care voi ocupa o pozitie de acest gen, toate aceste lucruri să mi se pară fireşti, să nu imi fie necunoscute şi situaţiile cu care mă voi confrunta să nu mă depăşescă.

În această lucrare, voi aborda conceptul de politică monetară, evoluţia principalilor indicatori macroeconomici actuali, modul în care România respectă criteriile de convergenţă nominală şi reală şi, nu în ultimul rând contextul economic actual, puternic afectat de criza economică globală.

Politicile monetare reprezintă, în sens larg, deciziile şi reglementările propuse, analizate şi ulterior implementate de către autorităţile monetare ale fiecărui stat sau ale unor organizaţii internaţionale, în vederea păstrării echilibrului economic, în special din punct de vedere al piţelor financiare. Datorită industrializării puternice din secolul XX, cât şi a proceselor continue de globalizare, spefice ultimelor decenii, aceste decizii au devenit esenţiale pentru buna funcţionare a activităţii economice şi, implicit, precum creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Politica monetară este reprezintată de un ansamblu de măsuri care sunt adoptate de banca centrală în scopul influenţării ofertei de monedă şi a ratei dobânzii şi mai departe a activităţii economice. Importanţa politicii monetare rezultă chiar din scopul fundamental al acesteia, şi anume stabilitatea preţurilor, la care se adaugă limitarea inflaţiei şi păstrarea valorii monedei naţionale.

Există un consens general potrivit căruia menţinerea unei rate scăzute a inflaţiei este benefică atât pentru statele puternic industrializate, cât şi pentru economiile emergente. În acest sens, băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu o sarcină mai dificilă, ele fiind nevoite adeseori să facă faţă şocurilor nominale şi reale, rezultat al imaturităţii pieţelor financiare şi al utilizării unor instrumente mai puţin sofisticate.

Convergenţa este un alt concept foarte des utilizat în zilele noastre. Numeroase studii de lucrări de specialitate arată că statele emergente tind să se dezvolte mai rapid decât ţările puternice, diferenţa dintre cele două categorii de economii având un trend descendent. Din nou, punctez importanţa deciziilor de politică monetară, prin care fiecare bancă centrală încearcă să alinieze activitatea economică a ţării la standardele cele mai înalte.

Pentru o mai bună segmentare a temei aduse în discuţie, lucrarea este împărţită în trei părţi, după cum urmează:

Primul capitol descrie Bana Naţională a României, în acest sens fiind prezentate rolul şi funcţiile BNR, un scurt istoric evolutiv, conţinutul, activităţile derulate în sprijinul politicii monetare şi cadrul legislativ al activităţii bancare.

În cel de-al doilea capitol am detaliat rolul pe care îl are BNR şi politica monetară postaderare, respectiv obiectivele, implementarea politicii monetare naţionale, dar şi instrumentele acesteia. Acest capitol mai cuprinde şi unele aspecte legate de rolul băncilor centrale în gestionarea crizelor economico-financiare pe plan mondial şi, implicit, în ţara noastră.

În capitolul al treilea am analizat politica monetară aplicată de către BNR în perioada anilor 2007-2012. Astfel, pornindu-se de la prezentarea relaţiilor României cu Uniunea Europeană şi a stării actuale a economiei româneşti am analizat strategiile de ţintire a inflaţiei, mecanismul de transmisie a politicii monetare, ţintele de inflaţie şi evoluţia cursului de schimb.