Rolul Comunicării Manageriale în Motivarea Angajaților

Managementul oricărei organizaţii, indiferent de tipul, mărimea, domeniul de activitate sau de mediul socio-cultural în care fiinţează, are drept unul dintre cele mai importante obiective, şi anume crearea unui sistem motivaţional eficient.

Din acest motiv considerăm importantă existenţa unei preocupări faţă de aspectele implicate în motivarea angajaţilor. În acest sens, lucrarea prezentă va arăta rolul comunicării manageriale asupra motivării angajaţilor şi în ce măsură aceasta are influenţă în creşterea performanţelor profesionale ale acestora.

Cercetarea lucrării este un studiu comparativ pe două organizaţii cu activitate în domeniul serviciilor sociale, şi anume o comparaţie între o organizaţie bugetară (Direcţia Generală de Asistenţă Socială) şi o organizaţie non-guvernamentală (Fundatia pentru o Viaţă mai Bună).

Studiul a fost realizat pe două eşantioane neprobabilistice de intentionalitate din cadrul organizaţiilor supuse cercetării. Modul de lucru a constat în aplicarea scalei LPC şi a unui chestionar care va evidenţia dacă stilul de comunicare managerială contribuie la motivarea angajaţilor.

Demersul investigativ va pleca de la evidenţierea nivelului performanţei profesionale a angajaţilor din cele două organizaţii, nivel care va fi corelat cu orientarea managerului, fie spre relaţii, fie spre sarcină. În acest sens, se va arăta dacă orientarea pe relaţii este premisa unei mai bune comunicări între manager şi angajaţi şi dacă conduce la o creştere a performanţelor profesionale ale acestora, în timp ce orientarea pe sarcină este premisa unei comunicări deficitare între manager şi angajati şi dacă conduce la o scădere a performanţelor profesionale ale acestora.

Demersul investigativ va continua cu evidenţierea stilului de comunicare managerială existent în cele două organizatii supuse cercetării şi dacă există diferenţe între stilurile de comunicare manageriale. Operaţionalizarea conceptului de comunicare a vizat dimensiunile de oferire de feedback, existenţa regulilor şi procedurilor, comunicare pe orizontală şi verticală şi rezolvarea de conflicte. În acest sens, cercetarea va arăta dacă orientarea managerului spre relaţii corelează cu un tip de comunicare informală, în timp ce orientarea managerului spre sarcină corelează cu un tip de comunicare formală.

Existenţa unui astfel de studiu este utilă managementului organizaţiilor implicate, rezultatele obţinute în urma cercetării putând fi un punct de sprijin în înţelegerea implicaţiilor modului de comunicare dintre manageri şi angajati şi necesitatea schimbărilor la nivelul comunicării organizaţionale.

CAPITOL I: MOTIVAŢIA ÎN CONTEXT ORGANIZAŢIONAL

1.1. PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA MOTIVAŢIEI

Problematica motivaţiei în contextul muncii a constituit o preocupare permanentă a psihologilor şi a managerilor din organizaţii. În acest sens, în literatura de specialitate există o mutitudine de studii şi cercertări care au avut drept scop identificarea factorilor cu directă legatură asupra motivaţiei individului privit sub aspectul sau organizaţional. A încerca să alcătuieşti o listă de motive pentru care indivizii se angajează în diferite acţiuni este dificil, dar putem să enumerăm câteva, printre cele mai importante fiind: dorinţa intrinsecă de a obţine ceva, comparaţia socială, presiunea socială, aspiraţiile personale, probabilitatea de a avea succes, obişnuinţa, accesnsiunea socială, creşterea stimei de sine etc.

Scopurile organizaţiilor pot fi atinse doar prin efortul comun al membrilor lor. Una dintre condiţiile pentru care unele organizaţii sunt mai eficiente şi mai productive decât altele o reprezintă calitatea şi cantitatea eforturilor depuse de angajaţi, eforturi care sunt legate de motivaţie. Pentru a lucra bine, oamenii trebuie să fie puternic implicaţi în munca lor şi dornici să atingă anumite scopuri, de la cele mai simple (cum ar fi dorinţa de a câştiga bani sau de a ajunge mai repede acasă), până la cele mai complexe şi utile organizaţiei legate de cresterea productivitatii prin identificarea de metode de lucru noi şi mai eficiente, de asimilarea a procesului muncii cu plăcerea.