Rolul Fondului Monetar Internațional în stabilizarea economică

INTRODUCERE

Rolul organismelor financiare internaționale este deosebit de disputat în ultima perioadă, ca urmare a gestionării defectuoase a efectelor crizei financiare actuale, dar și a imposibilității anticiparii declanșării crizelor și a implementării de măsuri cu efect anti-criză. Cu toate că sistemul de la Bretton Woods a pus bazele cooperarii internaționale a statelor în vederea stabilității monetare, dezvoltării relațiilor comerciale între statele membre, îmbunătățirii balanței de plăți externe, înlăturării rapide a restrictiilor și a discriminărilor din calea plăților și transferurilor determinate de tranzactiile curente, alinierii monedelor naționale la un anumit curs, considerat fix în raport cu dolarul american ce reprezentă etalonul monetar al sistemului, în prezent se cere reformarea sistemului monetar internațional, adaptarea acestuia la fluctuația rapidă a cursurilor de schimb, ca urmare a liberalizării piețelor de capital, ca o consecință a procesului de globalizare.

Aceasta lucrare se dorește a fi o analiză a intervențiilor FMI în zona central-est europeană, în special în România, ca factor important de macrostabilizare prin programele de reformă inițiate, soldate atât cu costuri sociale considerabile ca somaj, scăderea nivelului de trai pe o perioada scurta de timp, cât și cu stabilizarea principalelor echilibre macroeconomice pe termen mediu și lung. Pentru realizarea acestei lucrări am utilizat rapoarte și documente ale FMI cu privire la relațiile sale cu România, în special acordurile stand-by încheiate în perioada de tranziție, studii și articole din reviste interne și internaționale cu privire la mersul și stadiul procesului de tranziție, lucrări de specialitate ale unor autori consacrați din țara noastră și din strainătate care abordeaza principiile funcționării FMI.

Lucrarea de față prezintă în primul capitol elementele definitorii ale funcționării sistemului monetar internațional, rolul jucat de FMI în reformarea sistemului monetar internațional, precum și originile și evoluția acestuia până în prezent.

Cel de-al doilea capitol prezintă resursele Fondului Monetar Internațional și utilizările acestora, începând cu cotele de participare și alte împrumuturi. Un aspect important în cadrul acestui capitol este reprezentat de drepturile speciale de tragere și instituirea acestora ca principal instrument de rezervă, etalon al sistemului, precum și de analiza deținatorilor de DST și de tranzacțiile și operațiunile lor. Tot în cadrul acestui capitol, sunt enumerate formele asistenței financiare a FMI, și anume: mecanismul tranșei rezervei, mecanismul creditului în tranșe și împrumuturile stand-by, facilitarea lărgită de creditare, facilitarea de finanțarea compensatorie etc.

În cel de-al treilea capitol am ales să analizez modul de actiune al FMI în România cu accent pe contextul general al relațiilor țării noastre cu acesta. Aplicarea măsurilor de reforma inițiate de FMI au ca scop oferirea de lichidități necesare restructurării economiei. Ca agent economic rațional, FMI impune respectarea principiilor economice, respectiv alocarea eficientă a resurselor. Eliberarea oricarei tranșe de lichidități din acordul stand-by este condiționată de aplicarea unor măsuri de reforma care transmit semnale pozitive investitorilor straini, precum și pietei financiare internaționale în ansamblu. Insistenta FMI asupra măsurilor restrictive (reducerea inflației, a masei monetare, reforme fiscale) a avut ca obiectiv controlarea masei monetare și comprimarea acesteia în directia macrostabilizării și a reducerii inflatiei; totodata, aceste măsuri au dus la mari contradictii ale fluxurilor de lichiditati și de capital, între agenții economici și buget.

Lucrarea de față se încheie cu câteva concluzii menite să reprezinte ideile principale ce se desprind din cele patru capitole, printre care și faptul că FMI urmarește reinstaurarea ordinii economice monetare și financiare, înlăturarea dezechilibrelor, prin respectarea unor reguli și uzante economice.

Adoptarea programelor FMI este obligatorie în vederea acordării de asistență financiară necesară implementării regulilor economiei de piață, îmbunătățirii cli-matului de afaceri intern și internațional, obținerii de creștere economică. Aceste programe sunt însotite de costuri sociale substanțiale ce produc suferințe și pri-vațiuni, atât populațiilor sărace, prin eliminarea subvențiilor din prețuri, eliminarea unor ajutoare sociale, reducerea creșterilor salariale, cât și industriilor neproductive din cauza reducerii subventiilor bugetare, ceea ce uneori slabește coeziunea socială, predispune la compromisuri între programul convenit cu FMI și programul guvernamental al țării respective.

CAPITOLUL I

Originea, evoluția și organizarea Fondului Monetar Internațional

Universul organizațiilor internaționale este extrem de vast. Astăzi se consideră că funcționează o multitudine de organizații, grupate după mai multe criterii. Unul dintre cele mai utilizate criterii este cel al domeniului de acțiune, iar din domeniul economic una dintre cele mai importante organizatii internationale este FMI. Încă din timpul celui de-al doilea război mondial, au apărut preocupări pe plan internațional privind reorganizarea relațiilor valutar-financiare internaționale, iar in acest context, în iulie 1944, a avut loc în S.U.A., în localitatea Bretton Woods, Conferința Monetară și Financiară la care au participat 44 de țări, reprezentantii acestora luand decizia de a înființa Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională pentru Reconstrucție si dezvoltare.

1.1. Sistemul monetar internațional de la Breton Woods

Ca regulă generală, relațiile monetare s-au derulat până în 1944, anul creării sistemului monetar internațional, pe baze bilaterale, fără existența unor reglementări concrete, adoptate expres de majoritatea țărilor. Au existat totuși unele încercări de reglementare internațională a acestor relații sub forma unor uniuni și blocuri monetare, acestea din urma transformându-se după al doilea război mondial în zone monetare.