Rolul limbajului în dezvoltarea școlarului mic

Poezia reprezintă creaţia literară cea mai profundă, care exprimă ori sugerează o idee, o emoţie, un sentiment, o stare sufletească, apelând la imagini artistice, la cuvinte cu sens figurat, ea surprinde frumosul ȋn cuvinte simple dar pline de ȋncărcătură emoţională şi valoare estetică.

Mi-am ales ca temă de licenţă Rolul poeziei ȋn dezvoltarea limbajului şcolarului mic, deoarece mi-am dorit să aflu dacă poezia influenţează modalitatea de exprimare a copiilor, iar dacă da, ȋn ce măsură şi cum.

Mereu am considerat poezia ca fiind o artă extraordinară iar poeţii – genii ale cuvintelor.

Românul s-a născut poet - un dicton celebru, un crez chiar, sub semnul căruia s-au născut şi au crescut de-a lungul timpului multe generaţii, unele atrase mai mult de această calitate considerată aproape genetică, alţii mai puţin, ȋnsă tind să cred că oricine ȋn adâncul sufletului este poet măcar un pic.

Copil fiind m-am simţit atrasă de jocul rimelor, de ȋmbinarea perfectă a cuvintelor, de vraja care te transpune parcă ȋntr-un univers al frumosului creat de cuvânt, mai târziu am simţit că poezia te influenţează ȋn multe moduri: ȋţi ȋmbogăţeşte vocabularul, te ajută să defineşti frumosul, ȋţi dezvoltă imaginaţia şi creativitatea, te ajută să ȋţi exprimi emoţiile, sentimente , te ajută să te cunoşti pe tine ca persoană şi să ȋţi defineşti personalitatea.

De ce consider ȋnsă că această temă este atât de importantă ȋncât să intereseze cadrele didactice şi personalităţile din domeniul ştiinţelor educaţiei? Deoarece poezia ȋn ȋnvăţământul primar se constituie ȋntr-un punct cheie: cu toate că frumuseţea de cuvinte pe care o ȋmbracă o poezie, totuşi textele versificate sunt mai greu de receptat, de ȋnţeles ori de analizat astfel ȋncât ele ridică probleme mult mai mari faţă de predarea-ȋnvăţarea unui text narativ. A povesti când e vorba de sentimente este impropriu, sentimentele nu se povestesc, ci se trăiesc; a ȋmpărţi aceste texte după criterii formale, ȋnseamnă a-i pune pe elevi să memoreze mecanic lucruri din care nu vor ȋnţelege niciodată nimic. Din aceste motive, ȋn abordarea textelor lirice, trebuie să se pornească de la explicarea sensului figurat al limbajului folosit de autor, de la simbolistica artei sale.

Lucrarea Rolul poeziei ȋn dezvoltarea limbajului şcolarului mic, este structurată ȋn trei capitole mari. Astfel primul subpunct al primului capitol conţine noţiuni teoretice despre poezia pentru copii şi rolul ei ȋn dezvoltarea limbajului acestora, al doilea subpunct clasifică şi detaliază criteriul apartenenţei textului versificat ȋnchinat copiilor la gen (poezie lirică şi poezie epică) şi la specie: doina, colinda, proverbele şi zicătorile, ghicitoarea, cântecul de leagăn, folclorul copiilor, toate aparţinând poeziei de origine populară. Deasemeni lucrarea abordează şi speciile ce aparţin poeziei culte: pastelul, meditaţia, imnul, oda, dar şi poezia de natură epică de origine populară, precum şi poezia epică cultă: balada populară şi balada cultă, legenda populară şi legenda cultă, snoava populară şi cea cultă şi nu ȋn ultimul rând fabula cultă. Tot ȋn cadrul acestui capitol sunt prezentate succint elmentele definitorii ale poeziei pentru copii: versul, strofa, rima, ritmul şi măsura, precum şi figurile de stil specifice limbajului poetic accesibil copiilor (epitet, comparaţie, inversiune, repetiţie, personificare, metaforă, hiperbolă etc.) şi imaginarul poetic al poeziei pentru copii. Ultimul subpunct al acestui prim capitol teoretic tratează marile teme abordate ȋn poezia pentru copii: natura şi vieţuitoarele, copilul şi copilăria, patria şi poezia religioasă.

Capitolul al doilea se divide ȋn două părţi. Astfel prima parte dezbate problema predării textului versificat, care se deosebeşte de predarea textului narativ, atât ca structură, dar şi ca grad de dificultate, iar partea a doua propune o serie de metode, atât tradiţionale, cât şi moderne care se pot aplica cu succes ȋn cadrul orelor de limbă şi literatură română ce au ȋn prim plan un text versificat. Şi pentru că primele două capitole abordează preponderent noţiuni teoretice, doar cu scurte trimiteri la practica pedagogică, capitolul al treilea este unul practic, ȋn cadrul lui fiind propusă cercetarea cu ipoteza următoare: dacă vom utiliza strategii eficiente ȋn predarea textelor versificate, atunci se va ȋnregistra un progres semnificativ ȋn modalitatea de exprimare a şcolarului mic. Răspuns care se află ultima parte a capitolului cercetării, intiulat sugestiv, concluziile cercetării.

Şi cum „poezia este arta de a face să intre marea într-un pahar” (Italo Calvino), aşa şi această lucrare va surprinde care este rolul adevărat al poeziei ȋn dezvoltarea limbajului şcolarului mic, precum şi care sunt cele mai eficiente strategii pentru ca elevii să poată descoperi mai uşor tainele ascunse ale mesajelor poetice, să înţeleagă sensurile figurate ale cuvintelor iar ceaţa ce învăluia la început textul versificat să se ridice pentru că fiecare cuvânt de acolo luminează şi le vorbeşte într-o limbă cunoscută, iar ei să nu se mai temă de textul liric, ci să începă să-l caute, cultivându-şi astfel simţul estetic.