Cuprins
- INTRODUCERE 4
- I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPACTUL TURISMULUI CULTURAL MUZEISTIC ÎN DEZVOLTAREA FLUXURILOR TURISTICE INTERNAȚIONALE 8
- 1.1. Rolul și importanța obiectivelor turistice culturale de tip muzeu în atragerea fluxurilor turistice internaționale 8
- 1.2. Metode și tehnici utilizate la nivel global în privința popularizării obiectivelor turistice culturale de tip muzeu: studiu comparative 15
- 1.3. Rolul și importanța social-economică a obicetivelor culturale muzeistice internaționale 23
- II. PREZENTAREA GENERALĂ A MUZEULUI ERMITAJ: ISTORIE ȘI VALOARE PATRIMONIAL-GLOBALĂ 31
- 2.1. Istoricul muzeului Ermitaj 31
- 2.2. Componența muzeistică 32
- 2.3. Analiza promovării artefactelor muzeistice la nivel global 39
- III. ROLUL MUZEULUI ERMITAJ IN ATRAGEREA FLUXURILOR TURISTICE INTERNATIONALE 44
- 3.1. Importanța muzedului Ermitaj pentru metropola Sankt Petersburg 45
- 3.2. Analiza fluxurilor turistice la nivelul or. Sankt Petersburg și a vizitelor la nivelul muzeului Ermitaj 48
- 3.3. Analiza implicării municipalității or. Sankt Petersburg și a Federației Ruse în promovarea imaginii de țară prin intermediul muzeului Ermitaj ca factor de atragere a fluxurilor turistice internaționale 58
- CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 65
- BIBLIOGRAFIE 68
- ANEXE 73
Extras din licență
INTRODUCERE
Actualitatea și relevanța temei de cerectare. Muzeul Ermitaj este cel mai mare muzeu din lume. Este cunoscut în toate țările, turiștii încearcă mereu să ajungă aici, deoarece în sălile sale se află un adevărat tezaur de opere de artă, exponate arheologice, cele mai bune exemple de artă aplicată, arme, monede istorice. Muzeul este completat cu artefacte și colecții de mai bine de două secole și jumătate. Anul trecut, de Sfânta Ecaterina, Muzeul Ermitaj a sărbătorit 250 de ani.
Fiecare persoană educată cunoaște cuvântul Muzeul Ermitaj. Paradoxal, cuvântul este de origine franceză, iar întreaga lume îl conectează cu Rusia. Ea a fost de mult percepută ca un simbol al culturii ruse. Muzeul Ermitaj este numele celui mai mare și mai cunoscut muzeu. O comoară a artei, o cămară a spațiului și a timpului, un simbol al autocrației - acesta este rolul Muzeul Ermitajui de Stat în cultura mondială.
Muzeul Ermitaj este situat chiar în centrul capitalei de nord a Rusiei și a devenit centrul culturii sale. Istoria sa începe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Construcția a început cu reședința imperială regală, a cărei activitate a fost condusă de arhitectul italian Rastrelli. A fost arhitect de curte.
Muzeul Ermitaj a apărut datorită colecției personale a Ecaterinei a II-a. Astăzi în Muzeul Ermitaj, istoria imperială rusă de la primul până la ultimul împărat este contopită cu cultura mondială. În ea putem privi tablourile din Rembrandt și ne putem apropia imediat de uriașa sală a tronului, unde s-a deschis Duma de Stat.
Urcând la etaj, putem admira opera lui Matisse, iar mai jos este scara pe care a avut loc furtuna de acum celebrul Palat de Iarnă. Undeva în apropiere se află camera în care a murit Alexandru al II-lea și camerele Ecaterinei, iar aici sunt tablouri minunate de Poussin.
Toate aceste împletiri umplu muzeul cu spiritul de a percepe semnificația Rusiei timp de câteva secole, despre care vorbește Muzeul Ermitaj. Nu numai clădirile minunate construite de arhitecți de diferite naționalități povestesc despre cultura rusă și deschiderea acesteia, dar și exponatele care sunt depozitate în ele. Marile capodopere pe care Ermitaj este renumit le spun despre istoria noastră.
Picturile lui Rembrandt povestesc despre marele artist și, în același timp, cum au fost cumpărate. Se mai spune că în Rusia rece și îndepărtată a secolului al XVIII-lea, o țară de neînțeles pentru Europa, arta era apreciată și s-a înțeles că crearea unui mare muzeu nu este mai puțin importantă decât a avea o armată mare.
Valoroase în complexul muzeal sunt nu numai picturile, sculpturile și alte obiecte de artă, ci și clădirile în sine în care se află. Acestea sunt clădiri istorice create de marii arhitecți ai secolelor XVIII-XIX. Fundația Ermitajului este legată de numele împărăteștii ruse Catherine cea Mare, prima colecție a muzeului a fost picturile cumpărate de ea de la comerciantul Gotăkovsky din Berlin. Astăzi, fondul de stocare este de peste trei milioane de unități.
O varietate uriașă de obiecte de artă sunt situate în 365 de camere, interioarele fascinante cu frumusețea și luxul. Când vizitați muzeul, palatele incluse în complex sunt însă încântate. Șapte dintre ele sunt monumente arhitecturale cu semnificație mondială. În ele sunt prezentate expunerile muzeului.
Principalul complex muzeal situat în Piața Palatului este principalul expoziție, care include marile creații ale lumii antice, capodopere ale artei rusești, vest-europene, artă estică, numismatică și artefacte arheologice. MMC include șase clădiri, care sunt un reper al orașului St.
Cel mai cunoscut dintre ei este Palatul de Iarnă, în care se afla o reședință de tari ruși. Clădirile numite Ermitaj Old, New și Small au, de asemenea, valoare culturală și sunt iubite de turiști. Aici sunt colectate lucrări ale marilor maeștri ai lui Titian, Raphael, Rubens, Watteau, Poussin și alți artiști care vor să vadă milioane de oameni. Arta unei perioade ulterioare este, de asemenea, pe scară largă, există tablouri nemuritoare de Matisse, Monet, Picasso, Renoir, Gauguin. Călătorii sunt foarte interesați de Casa Rezervației și de Teatrul Ermitaj, conectate printr-un pasaj de galerie care stă pe arc. Palatul de Iarnă a fost o reședință imperială timp de două secole. Interiorul palatului s-a schimbat în mod repetat, urmând moda monarhului conducător, datorită căreia o atmosferă de lux fără precedent se află în palat. Doar fațadele palatului nu s-au schimbat.
În secolul XX, palatul și-a deschis ușile magnifice colecției Ermitaj. Colecția muzeului este o cultură a dezvoltării spiritualității umane de la originile sale până în prezent.
Principalele expuneri includ Palatul Menshikov de la Universitetskaya Terasament, Muzeul Fabricii Imperiale de Porțelan și Centrul Cultural Vechi Sat.
Compozițiile permanente includ Sala Malachit, care se remarcă prin capodoperele „mozaicului rus” al nestematicilor. La fel ca și expuneri de pictură europeană - poporul olandez din secolul XV-XVI în Muzeul Ermitaj Mic, secolul XVII - în Noul Schit, cea mai mare expoziție de pictură flamandă din lume - în patru camere (Rubens, Van Dyck).
Etajul al doilea al muzeului Ermitaj Vechi este umplut cu picturi ale Renașterii italiene din secolele XII-XVI, iar Noii cunoaște vizitatorii cu opera artiștilor italieni din secolele XVI-XVIII. Imagini ale maeștrilor spanioli sunt expuse în Marele Ermitaj, expoziția acoperă opera pictorilor din secolele XVI-XIX. Al doilea etaj al Palatului de Iarnă prezintă picturi ale artiștilor englezi din secolul al XVI-lea și ulterior.
În 50 de săli există o expunere de artă orientală din secole antice (Egipt, India, Mesopotamia, Veneția, Caucaz etc.)
Lumea antică este arătată prin exponate care datează din perioada celui de-al treilea mileniu î.Hr. (Civilizația din Marea Egee), aici sunt reprezentate și capodopere magnifice din Grecia antică, Roma Antică, Etruria exotică și regiunea Mării Negre de Nord.
Toate expozițiile sunt grupate tematic și în funcție de perioadele de timp, vizitatorii pot veni în mod intenționat la muzeu pentru a vedea această sau acea expoziție interesantă.
Bibliografie
MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI.
1. BERCIU-DRAGUCEASU, ADINA. 2001. Arhive, muzee, biblioteci - tradiție și modernizare. Lucrările simpozionului Arhivele bibliotecile și muzeele în universul contemporan al informației”. București: Credis. 13-15.
2. BUCUR, CORNELIU. 1994. Filmul pentru, despre și în muzeu. Revista muzeelor. 31 (2-3). 2832
3. CHANGEMENT ET CONTINUITE - Principes et instruments pour l'approche culturelle du développement, Éditions UNESCO / Editions Publisud, 1999
4. CHIRICĂ, VASILE. 1998. Muzeele României între stagnare și dezvoltare. Revista muzeelor. 35 (3-4). 61-67.
5. CIOBANU-BĂCANU, MARIA. 1998. Publicul muzeal - reflexe ale calității publice a muzeelor. Revista Muzeelor. 35 (1). 31-35.
6. CLEJA STOICESCU, CLAUDIA. 1983. Sub semnul muzeului. București: Sport-Turism
7. CRISTOFOR, CAMELIA & NEAMȚU, GEORGE 1994. Dimensiuni actuale ale raportului muzeușcoală. Revista muzeelor. 31 (1). 14-19.
8. DEX, 1995: 217
9. FALL, NDEYE. 1999. Musées et patrimoine. Apprendre a partager. Musées et politique. Actes du Quatrième colloque de Association internationale des musées d’histoire. Quebec: Musée de la civilisation.195-208.
10. FLORESCU, RADU. 1999. Bazele muzeologiei. Târgoviște: Valahia
11. Hermitage Museum, https://en.wikipedia.org/wiki/Hermitage_Museum
12. HUDSON, KENETH. 1979. O istorie socială a muzeelor. București: Meridiane
13. KAWASHIMA, NOBUKO 1999. Knowing the public. A review of museum marketing literature and research. Museum Management and Curatorship. 17 (1). 21-39.
14. KOTLER, NEIL & KOTLER, PHILIP. 2000. Can museums be all things to all people? Missions, goals, and marketing's role. Museum Management and Curatorship. 18 (3). 271 - 287
15. MACDONALD, SHARON & FYFE, Gordon (coord.) 1998. Theorizing Museums. Reprezenting identity and diversity in a changing world. Oxford - Malden: Blackwell Publishers, 1998: 8
16. MAJARU, ADRIAN. 2004. Sunt muzeele o necesitate culturală? Cultura. 36. 10-13.
17. MURGURESCU, MIRELA. 1998. Muzeul de istorie - între a privi și a învăța. Revista muzeelor. 35 (3-4). 231-232. 37-41
18. OPRIȘ, IOAN. 1998. Reforma în muzee: Când? Cum? Cu cine? Revista muzeelor. 35 (2). 1-3.
19. OPRIȘ, IOAN. 2000. Politici prohibitive sau deschise de protecție a patrimoniului cultural. Șansa alternativelor. Colocviul internațional: Patrimoniul cultural național. Strategia conservării - o strategie a integrării în circuitul valorilor europene. București: Univers enciclopedic. 43-52, 2000: 18
20. OPRIȘ, IOAN. 2000. Transmuseographia. București: Oscar Print., 2000: 16-17
21. ORĂȘANU, ANA MARIA. 1992. Revitalizarea monumentelor istorice. Analiză de caz: ansamblul Cotroceni. Revista muzeelor. 29 (4). 9-14.
22. PAVEL ANGHEL. 1983. Diversificarea formelor de activitate instructiv-educativă desfășurată în muzee. Revista Muzeelor și Monumentelor-Muzee. 3. 26-48.
23. Techniques & Architecture, 1979: 36 ; Opriș, 2000: 348-350, 358-359
24. Thiesse, Anne-Marie 2000. Crearea identităților naționale în Europa. Secolele XVIII-XX. București: Polirom., 2000: 146
25. Дoбpoвoльcкий В. И. Эpмитaж. Пyтeвoдитeль.: Издaтeльcтвo - Aльфa Кoлop- , Сaнкт-Пeтepбypг, 2009. — 179c.
26. НОРMAНН ДЮЖ. Биoгpaфия Эpмитaжa. / Джepaльд Нopмaнн. - M.: Слoвo / Slovo, 2006. - 400 c.
27. Эpмитaж. Вeликиe кoллeкции Вeликoгo мyзeя. - С.-П., - Слaвия- , 2003
28. Эpмитaж. Сaнкт-Пeтepбypг. - M.: БMM AО, 2004. - 144 c.
29. Эpмитaж: иcтopия и apxитeктypa здaний, изд-вo - Aвpopa- . Лeнингpaд, 1974.
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul muzeului Ermitaj in atragerea fluxurilor turistice internationale.docx