Rolul muzeului Ermitaj în atragerea fluxurilor turistice internaționale

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 4
I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPACTUL TURISMULUI CULTURAL MUZEISTIC IN DEZVOLTAREA FLUXURILOR TURISTICE INTERNATIONALE 8
1.1. Rolul si importanta obiectivelor turistice culturale de tip muzeu in atragerea fluxurilor turistice internationale 8
1.2. Metode si tehnici utilizate la nivel global in privinta popularizarii obiectivelor turistice culturale de tip muzeu: studiu comparative 15
1.3. Rolul si importanta social-economica a obicetivelor culturale muzeistice internationale 23
II. PREZENTAREA GENERALA A MUZEULUI ERMITAJ: ISTORIE SI VALOARE PATRIMONIAL-GLOBALA 31
2.1. Istoricul muzeului Ermitaj 31
2.2. Componenta muzeistica 32
2.3. Analiza promovarii artefactelor muzeistice la nivel global 39
III. ROLUL MUZEULUI ERMITAJ IN ATRAGEREA FLUXURILOR TURISTICE INTERNATIONALE 44
3.1. Importanta muzedului Ermitaj pentru metropola Sankt Petersburg 45
3.2. Analiza fluxurilor turistice la nivelul or. Sankt Petersburg si a vizitelor la nivelul muzeului Ermitaj 48
3.3. Analiza implicarii municipalitatii or. Sankt Petersburg si a Federatiei Ruse in promovarea imaginii de tara prin intermediul muzeului Ermitaj ca factor de atragere a fluxurilor turistice internationale 58
CONCLUZII SI RECOMANDARI 65
BIBLIOGRAFIE 68
ANEXE 73

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Actualitatea si relevanta temei de cerectare. Muzeul Ermitaj este cel mai mare muzeu din lume. Este cunoscut in toate tarile, turistii incearca mereu sa ajunga aici, deoarece in salile sale se afla un adevarat tezaur de opere de arta, exponate arheologice, cele mai bune exemple de arta aplicata, arme, monede istorice. Muzeul este completat cu artefacte si colectii de mai bine de doua secole si jumatate. Anul trecut, de Sfanta Ecaterina, Muzeul Ermitaj a sarbatorit 250 de ani.
Fiecare persoana educata cunoaste cuvantul Muzeul Ermitaj. Paradoxal, cuvantul este de origine franceza, iar intreaga lume il conecteaza cu Rusia. Ea a fost de mult perceputa ca un simbol al culturii ruse. Muzeul Ermitaj este numele celui mai mare si mai cunoscut muzeu. O comoara a artei, o camara a spatiului si a timpului, un simbol al autocratiei - acesta este rolul Muzeul Ermitajui de Stat in cultura mondiala.
Muzeul Ermitaj este situat chiar in centrul capitalei de nord a Rusiei si a devenit centrul culturii sale. Istoria sa incepe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Constructia a inceput cu resedinta imperiala regala, a carei activitate a fost condusa de arhitectul italian Rastrelli. A fost arhitect de curte.
Muzeul Ermitaj a aparut datorita colectiei personale a Ecaterinei a II-a. Astazi in Muzeul Ermitaj, istoria imperiala rusa de la primul pana la ultimul imparat este contopita cu cultura mondiala. In ea putem privi tablourile din Rembrandt si ne putem apropia imediat de uriasa sala a tronului, unde s-a deschis Duma de Stat.
Urcand la etaj, putem admira opera lui Matisse, iar mai jos este scara pe care a avut loc furtuna de acum celebrul Palat de Iarna. Undeva in apropiere se afla camera in care a murit Alexandru al II-lea si camerele Ecaterinei, iar aici sunt tablouri minunate de Poussin.
Toate aceste impletiri umplu muzeul cu spiritul de a percepe semnificatia Rusiei timp de cateva secole, despre care vorbeste Muzeul Ermitaj. Nu numai cladirile minunate construite de arhitecti de diferite nationalitati povestesc despre cultura rusa si deschiderea acesteia, dar si exponatele care sunt depozitate in ele. Marile capodopere pe care Ermitaj este renumit le spun despre istoria noastra.
Picturile lui Rembrandt povestesc despre marele artist si, in acelasi timp, cum au fost cumparate. Se mai spune ca in Rusia rece si indepartata a secolului al XVIII-lea, o tara de neinteles pentru Europa, arta era apreciata si s-a inteles ca crearea unui mare muzeu nu este mai putin importanta decat a avea o armata mare.
Valoroase in complexul muzeal sunt nu numai picturile, sculpturile si alte obiecte de arta, ci si cladirile in sine in care se afla. Acestea sunt cladiri istorice create de marii arhitecti ai secolelor XVIII-XIX. Fundatia Ermitajului este legata de numele imparatestii ruse Catherine cea Mare, prima colectie a muzeului a fost picturile cumparate de ea de la comerciantul Gotakovsky din Berlin. Astazi, fondul de stocare este de peste trei milioane de unitati.
O varietate uriasa de obiecte de arta sunt situate in 365 de camere, interioarele fascinante cu frumusetea si luxul. Cand vizitati muzeul, palatele incluse in complex sunt insa incantate. Sapte dintre ele sunt monumente arhitecturale cu semnificatie mondiala. In ele sunt prezentate expunerile muzeului.
Principalul complex muzeal situat in Piata Palatului este principalul expozitie, care include marile creatii ale lumii antice, capodopere ale artei rusesti, vest-europene, arta estica, numismatica si artefacte arheologice. MMC include sase cladiri, care sunt un reper al orasului St.
Cel mai cunoscut dintre ei este Palatul de Iarna, in care se afla o resedinta de tari rusi. Cladirile numite Ermitaj Old, New si Small au, de asemenea, valoare culturala si sunt iubite de turisti. Aici sunt colectate lucrari ale marilor maestri ai lui Titian, Raphael, Rubens, Watteau, Poussin si alti artisti care vor sa vada milioane de oameni. Arta unei perioade ulterioare este, de asemenea, pe scara larga, exista tablouri nemuritoare de Matisse, Monet, Picasso, Renoir, Gauguin. Calatorii sunt foarte interesati de Casa Rezervatiei si de Teatrul Ermitaj, conectate printr-un pasaj de galerie care sta pe arc. Palatul de Iarna a fost o resedinta imperiala timp de doua secole. Interiorul palatului s-a schimbat in mod repetat, urmand moda monarhului conducator, datorita careia o atmosfera de lux fara precedent se afla in palat. Doar fatadele palatului nu s-au schimbat.
In secolul XX, palatul si-a deschis usile magnifice colectiei Ermitaj. Colectia muzeului este o cultura a dezvoltarii spiritualitatii umane de la originile sale pana in prezent.
Principalele expuneri includ Palatul Menshikov de la Universitetskaya Terasament, Muzeul Fabricii Imperiale de Portelan si Centrul Cultural Vechi Sat.
Compozitiile permanente includ Sala Malachit, care se remarca prin capodoperele ,,mozaicului rus" al nestematicilor. La fel ca si expuneri de pictura europeana - poporul olandez din secolul XV-XVI in Muzeul Ermitaj Mic, secolul XVII - in Noul Schit, cea mai mare expozitie de pictura flamanda din lume - in patru camere (Rubens, Van Dyck).
Etajul al doilea al muzeului Ermitaj Vechi este umplut cu picturi ale Renasterii italiene din secolele XII-XVI, iar Noii cunoaste vizitatorii cu opera artistilor italieni din secolele XVI-XVIII. Imagini ale maestrilor spanioli sunt expuse in Marele Ermitaj, expozitia acopera opera pictorilor din secolele XVI-XIX. Al doilea etaj al Palatului de Iarna prezinta picturi ale artistilor englezi din secolul al XVI-lea si ulterior.
In 50 de sali exista o expunere de arta orientala din secole antice (Egipt, India, Mesopotamia, Venetia, Caucaz etc.)
Lumea antica este aratata prin exponate care dateaza din perioada celui de-al treilea mileniu i.Hr. (Civilizatia din Marea Egee), aici sunt reprezentate si capodopere magnifice din Grecia antica, Roma Antica, Etruria exotica si regiunea Marii Negre de Nord.
Toate expozitiile sunt grupate tematic si in functie de perioadele de timp, vizitatorii pot veni in mod intentionat la muzeu pentru a vedea aceasta sau acea expozitie interesanta.

Fisiere în arhivă (1):

 Rolul muzeului Ermitaj in atragerea fluxurilor turistice internationale.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRARI DIDACTICE, BROSURI.
1. BERCIU-DRAGUCEASU, ADINA. 2001. Arhive, muzee, biblioteci -  traditie si modernizare. Lucrarile simpozionului Arhivele bibliotecile si muzeele in universul contemporan al informatiei". Bucuresti: Credis. 13-15.
2. BUCUR, CORNELIU. 1994. Filmul pentru, despre si in muzeu. Revista muzeelor. 31 (2-3). 2832
3. CHANGEMENT ET CONTINUITE - Principes et instruments pour l'approche culturelle du developpement, Editions UNESCO / Editions Publisud, 1999
4. CHIRICA, VASILE. 1998. Muzeele Romaniei intre stagnare si dezvoltare. Revista muzeelor. 35 (3-4). 61-67.
5. CIOBANU-BACANU, MARIA. 1998. Publicul muzeal -  reflexe ale calitatii publice a muzeelor. Revista Muzeelor. 35 (1). 31-35.
6. CLEJA STOICESCU, CLAUDIA. 1983. Sub semnul muzeului. Bucuresti: Sport-Turism
7. CRISTOFOR, CAMELIA & NEAMTU, GEORGE 1994. Dimensiuni actuale ale raportului muzeuscoala. Revista muzeelor. 31 (1). 14-19. 
8. DEX, 1995: 217
9. FALL, NDEYE. 1999. Musees et patrimoine. Apprendre a partager. Musees et politique. Actes du Quatrieme colloque de Association internationale des musees d'histoire. Quebec: Musee de la civilisation.195-208.
10. FLORESCU, RADU. 1999. Bazele muzeologiei. Targoviste: Valahia
11. Hermitage Museum, https://en.wikipedia.org/wiki/Hermitage_Museum
12. HUDSON, KENETH. 1979. O istorie sociala a muzeelor. Bucuresti: Meridiane
13. KAWASHIMA, NOBUKO 1999. Knowing the public. A review of museum marketing literature and research. Museum Management and Curatorship. 17 (1). 21-39.
14. KOTLER, NEIL & KOTLER, PHILIP. 2000. Can museums be all things to all people? Missions, goals, and marketing's role. Museum Management and Curatorship. 18 (3). 271 -  287
15. MACDONALD, SHARON & FYFE, Gordon (coord.) 1998. Theorizing Museums. Reprezenting identity and diversity in a changing world. Oxford -  Malden: Blackwell Publishers, 1998: 8
16. MAJARU, ADRIAN. 2004. Sunt muzeele o necesitate culturala? Cultura. 36. 10-13.
17. MURGURESCU, MIRELA. 1998. Muzeul de istorie -  intre a privi si a invata. Revista muzeelor. 35 (3-4). 231-232. 37-41
18. OPRIS, IOAN. 1998. Reforma in muzee: Cand? Cum? Cu cine? Revista muzeelor. 35 (2). 1-3.
19. OPRIS, IOAN. 2000. Politici prohibitive sau deschise de protectie a patrimoniului cultural. Sansa alternativelor. Colocviul international: Patrimoniul cultural national. Strategia conservarii -  o strategie a integrarii in circuitul valorilor europene. Bucuresti: Univers enciclopedic. 43-52, 2000: 18
20. OPRIS, IOAN. 2000. Transmuseographia. Bucuresti: Oscar Print., 2000: 16-17
21. ORASANU, ANA MARIA. 1992. Revitalizarea monumentelor istorice. Analiza de caz: ansamblul Cotroceni. Revista muzeelor. 29 (4). 9-14.
22. PAVEL ANGHEL. 1983. Diversificarea formelor de activitate instructiv-educativa desfasurata in muzee. Revista Muzeelor si Monumentelor-Muzee. 3. 26-48.
23. Techniques & Architecture, 1979: 36 ; Opris, 2000: 348-350, 358-359
24. Thiesse, Anne-Marie 2000. Crearea identitatilor nationale in Europa. Secolele XVIII-XX. Bucuresti: Polirom., 2000: 146
25. ?o?po?o??c??? ?. ?. ?p???a?. ?y?e?o???e??.: ???a?e??c??o - A???a ?o?op- , ?a???-?e?ep?yp?, 2009. -- 179c. 
26. ???MA?? ???. ??o?pa??? ?p???a?a. / ??epa??? ?op?a??. - M.: ??o?o / Slovo, 2006. - 400 c.
27. ?p???a?. ?e????e ?o??e???? ?e???o?o ?y?e?. - ?.-?., - ??a???- , 2003
28. ?p???a?. ?a???-?e?ep?yp?. - M.: ?MM A?, 2004. - 144 c.
29. ?p???a?: ?c?op?? ? apx??e??ypa ??a???, ???-?o - A?popa- . ?e????pa?, 1974.
...