INTRODUCERE 3 1. CERCETAREA TEORETICA 5 1.1 ORIENTARI TEORETICE 5 1.1.1 Teoria autoeficacitatii 7 1.1.2 Teoria atribuirii 9 1.1.3 Teorii ale interesului 12 1.1.4 Teoria expectante-valoare 14 1.1.5 Teoria scopurilor 15 1.1.6 Teorii legate de motivele invatarii 17 1.1.7 . Teorii legate de autoreglarea motivationala 20 1.2 MODELE FACTORIALE ALE PERSONALITATII 22 1.2.1 MODELUL CATTEL 22 1.2.2 MODELUL EYSENCK 25 1.2.3 MODELUL GUILFORD 26 1.3 MODELE PROCESUALE ALE PERSONALITATII 31 1.3.1 MODELUL PSIHANALITIC AL PERSONALITATII 32 1.3.2 MODELUL PSIHO-SOCIAL 39 1.3.3 MODELUL DOBANDIRII COMPETENTELOR 40 1.3.4 INTELIGENTA SCOLARA 42 2 IPOTEZELE DE LUCRU SI OBIECTIVELE CERCETARII 47 2.1 IPOTEZELE DE LUCRU 48 2.2 OBIECTIVE 48 2.3 METODOLOGIA CERCETARII 48 2.3.1 ESANTIONUL 48 2.4 INSTRUMENTELE CERCETARII 49 2.4.1 SUPERFACTORII PERSONALITATII- NEO PI-R - 49 2.5 DESIGN EXPERIMENT 61 3 REZULTATELE 61 3.1 IPOTEZA nr1 61 3.2 IPOTEZA nr2 65 3.3 IPOTEZA nr 3 68 3.4 IPOTEZA nr4 71 3.5 IPOTEZA nr 5 74 3.6 IPOTEZA nr6 77 3.7 INTERPRETAREA PSIHOLOGICA 79 4 CONCLUZII 82
INTRODUCERE O performanta slaba academica este unul dintre motivele din care tinerii renunta la scolarizare(Bean and Metzner 1985; Bennett 2003; Pascarella 1980; Tinto 1975,1993). Diferiti factori ai performantei academice au fost studiati in ultimii ani. Acesti factori includ factorii cognitivi, abilitatile intelectuale, inteligenta (Neisser et al.1996; Sternberg and Kayfman 1998), strategii de invatare (Biggs 1993), de asemenea factorii noncognitivi cum ar fi motivatia academica (Fortier et al. 1995), stima de sine (Boehnke 2005; Naderi et al. 2009), si personalitatea (O'Connor and Paunonen 2007; Poropat 2009; Trapmann et al. 2007). Cercetarile recente sugereaza ca personalitatea este un bun predictor al performantei (Chamorro-Premuzic and Furnham 2003a). Mai multe cercetari au folofit modelul de personalite Big Five (Costa and McCrea 1992) pentru a evalua personalitatea si influenta ei asupra performantei (Bauerand Liang 2003; Conard 2006; De Fruyt and Mervielde 1996; Farsides and Woodfield,2003; Goff and Ackerman 1992; Gray andWatson 2002; Lievens et al. 2002; Paunonen,1998; Rothstein et al. 1994). Studii arata ca cea mai importanta, consistenta relatie este stabilita de constiinciozitate si performanta academica pentru ceilalti factori ramane neclara relatie. De asemenea directiile acestor relatii sunt cateodata--contradictorii. De exemplu, Conard (2006), Farsides si Woodfield (2003), la fel de bine ca Gray si Watson (2002) au demonstrat o corelatie pozitiva intre agreabilitate si performanta, pentru Paunonen (1998) si Rothstein et al. (1994), aceasta relatie este negativa .De aici relatiile dintre personalitate si performanta arata ca ar putea fi modificate de diferitele unelte folosite pentru masurarea performantei academice. O alta explicatie poate fi data pentru aceste relatii contradictorii cea care se bazeaza pe diferitele metode prin care a fost masurata performanta , prin nota simpla sau media unor note (Paunonen 1998;Rothstein et al. 1994) nota doar la un anumit examen (Conard 2006) sau alte eemple de genu .. Depinzand daca este nota de la bacalaureat sau nota la un examen care au folosit alte metode de examinare, relatia dintre performanta si agreabilitate poate varia .(O'Connor si Paunonen ,2007) sugereaza sa se descompuna in componente specifice a variabilelor ca: eamen grila, examen scris,oral, prezentare sau nota de participare in clasa (p. 987).in dorinta de a clarifica influenta personalitatii asupra performantei academice studiul vrea sa cerceteze influenta modelului de personalitate Big Five asupra notei de bacalaureat (Donnellan and Lucas,2008; Schmitt et al. 2008). Acest studiu ia in considerare ca bacalaureatul are probe orale, scrise ,iar la cele scrise exista si grila. (Dollinguer and Orf 1991), (Rothsteinet et al. 1994), (Chamorro-Premuzic si Furnham 2003a, b; Rothsteinet al. 1994),(Dollinguer si Orf 1991). 1. CERCETAREA TEORETICA 1.1 ORIENTARI TEORETICE Personalitatea se fomeaza pe parcursul vietii individului, datorita devoltarii relatiei dintre persoana si mediul complex, avand la baza disponibilitatile native specifice fiecarui individ. Relatia persoana-mediu este abordata diferit de orientarile teoretice consacrate in psihologie. Se prezinta in cele ce urmeaza clasificarea pozitiilor teoretice de pe care a fost abordata problema acestei relatii in literatura de specialitate, dupa K. Riegel (1972, cf. Oerter, Montada, 1982). Conform acestei interpretari, atat persoana cat si mediul pot fi concepute fie ca participanti activi, fie ca participanti pasivi in dezvoltarea personalitatii. Dihotomizarea factorilor permite identificarea a patru variabile care, combinate doua cate doua, definesc urmatoarele orientari teoretice: Teoriilor endogenetice - in acceptiunea carora activismul persoanei si al mediului nu sunt vazute drept conditii necesare pentru dezvoltare. Modificarile in timp ale personalitatii se reduc la fenomenul maturizarii care, in acceptiunea lui Gesell, este mecanismul reglator, care mentine balanta si directia evolutiei in fata conditionarilor externe ale mediului salvand tiparele de baza ale evolutiei individuale. Dintr-o asemenea perspectiva, persoana s-ar dezvolta intr-un mod predeterminat de particularitatile sale constructive native, indiferent de caracteristicile interventiilor educationale (durata, intensitate, continut, orientare etc.); mediul ofera doar sarcinile pentru realizarea corespunzatoare a competentelor si motivelor, conform programarii native. Teoriile exogenetice - au in vedere activismul mediului si pasivitatea persoanei. Intregul univers conceptual si actional al persoanei se dobandeste prin experienta, dupa modelul reproducerii pe plan intern a lumii exterioare. Pe plan mental apar reproduceri ale realitatii, cu obiectele, fenomenele si relatiile sale; chiar si "legaturile" mentale sunt reflectari ale contiguitatii externe a elementelor. Personalitatea ar fi "efectul" influentelor externe, trecerea de la o stare la alta, o evolutie continua care inregistreaza, neselectiv, toate modificarile din mediu. Dintr-o asemenea perspectiva, prin conditionare externa se poate obtine orice modificare interna. Interventia instructiva ar avea deci puteri nelimitate; conditii externe identice ar duce la efecte identice si astfel ar fi posibila realizarea unor personalitati "standard".
Bandura, A. (1993). Perceived Self-Efficacy in Cognitive Development and Functioning. Educational Psychologist, 28(2), 117-148. Bandura, A. (1997). Self-efficacy: The Exercise of Control. NewYork, NY: W.H. Freeman and Company. Bandura, A., & Locke, E. A. (2003). Negative Self-Efficacy and Goal Effects Revisited. Journal of Applied Psychology, 88(1), 87-99. Bauer, K. W., & Liang, Q. (2003). The effect of personality and precollege characteristics on firstyear activities and academic performance. Journal of College Student Development, 44(3), 277- Bean and Metzner 1985; Bennett 2003; Pascarella 1980; Tinto 1975,1993 Bean, J. P., & Metzner, B. S. (1985). A conceptual model of non-traditional undergraduate student attrition.Review of Educational Research, 55(4), 485-540. Biggs, J. B. (1993). From theory to practice: a cognitive systems approach. Higher Education Research and Development, 12(1), 73-85. Birenbaum, M. (1997). Assessment preferences and their relationship to learning strategies and orientations.Higher Education, 33(1), 71-84. Boehnke, K. (2005). Value orientations in relation to mathematical self-esteem: an exploratory study of their role in mathematical achievement among German, Israeli, and Canadian 14-year-olds. European Journal of Psychology of Education, 20(3), 227-241. Bouchard, G., Lussier, Y., & Sabourin, S. (1999). Personality and marital adjustment: utility of the five-factor model of personality. Journal of Marriage and the Family, 61(3), 651-660. Budaev, S. V. (1999). Sex differences in the Big Five personality factors: testing an evolutionary hypothesis.Personality and Individual Differences, 26(5), 801-813. Busato, V. V., Prins, F. J., Elshout, J. J., & Hamaker, C. (2000). Intellectual ability, learning style, personality,achievement motivation and academic success of psychology students in higher education. Personalityand Individual Differences, 29(6), 1057-1068. Caprara, G. V.si Perugini, M., 1994, Personality Structure in Italian,,,European Journal of Personality", Caprara, G. V., Barbaranelli, C., Borgogni, L., Perugini, M., 1994,The Big Five Questionnaire: a New Questionnaire to Assess the Five Factor Model, Personality and Individual Differences, 15, 281-288; Cattell R.B., 1957, Personality and Motivation. Structure and Measurement ,World Book Co, New York Cattell R.B., 1960,Manuel pour l'application de l'Echelle d'Anxiete,C.P.A.,Paris Cattell R.B., 1973, Personality and Mood by Questionnaire, Jassey Bass,San Francisco ...
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
