INTRODUCERE CAPITOLUL I PROBLEME TEORETICE PRIVIND COMUNICAREA VERBALA - Limba si gandire ..6 - Limba si limbaj 9 - Aspecte ale limbajului ..9 - Limbaj popular-limbaj literar 9 - Limbaj literar-limbaj standard .10 - Limbaj oral-limbaj scris ...11 CAPITOLUL II POVESTIREA- PREZENTARE GENERALA - Metode de invatamant-prezentare generala 13 - Povestirea- perspective literare si didactice ... 18 - Povestirea- speciel literara ...20 - Povestirea- metoda didactica ...20 - Povestirea- mijloc de realizare a activitatilor de educare a limbajului 20 3.1 Povestirea educatoarei ...21 3.2 Povestirile copiilor .22 CAPITOLUL III DEZVOLTAREA CREATIVITATII SI EXPRESIVITATII PRESCOLARILOR PRIN POVESTIRE - Texte abordate in activitatile de povestire: tematica si tipologie ...23 - Arta povestirii/story telling .24 - Traditii co-existente .25 - Varietatea povestilor 26 - Declinul Traditiei Orale ...26 - Reinoirea artei de a povesti - Arta de a povesti ...27 - Pregatirea povestirii ..28 - Creativitate/ epresivitate si povestire ..29 - Crearea de povesti 30 - Propunerea unui alt deznodamnt pebtru povestile/povestirile cunoscute .31 CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICA PRIVIND IMPORTANTA POVESTILOR IN DEZVOLTAREA GLOBALA A PRESCOLARILOR 1.1 Tema de cercetare ..32 1.2 Obiectivele cercetarii identificarea ipotezelor si a variabilelor studiului 33 1.3 Colectivul. cercetarii .35 1.4 Esantionul si modul de esantionare ..36 1.5 Desfasurarea. activitatii pe teren .. 38 1.6 Buget de timp si cheltuieli ...42 1.7 Concluzii ...42 1.8 Anexa- Interviu .45 CONCLUZII FINALE .49 BIBLIOGRAFIE ..51
INTRODUCERE Povestile sunt cele care ne-au marcat copilaria si cele care au trezit in noi cele mai frumoase sentimente si emotii. Cu totii, ne aducem aminte cu drag de universul copilariei noastre si de felul in care bunicile sau parintii ne spuneau cu glas duios povesti. Nu vom uita niciodata cat de mult au insemnat povestile pentru noi in acea perioada. Datorita povestilor am cunoscut taramuri mirifice pe care le-am strabatut cu imaginatia de care dispuneam la acea varsta, dar ne-am identificat si cu personajele din acea poveste. Aceste lucruri le-am trait cu pasiune si interes fiecare dintre noi. Copiii cresc si se dezvolta prin lumea minunata a povestilor. Este important felul in care este spusa de cele mai multe ori o poveste, dar si atmosfera pe care o impunem tocmai pentru ca, cei mici sa intre in lumea povestii respective si sa traiasca afectiv detaliile pe care le prezinta acea poveste. Si eu imi amintesc cu drag de povestile pe care mi le spunea bunica cu glasul ei duios la gura sobei. Gustam si traiam momentele prezentate in poveste cu ochii mari deschisi si cu inima plina de emotii. Ma straduiam sa nu adorm pentru a nu pierde firul povestii si de cele mai multe ori asteptam sa vad ce se intampla in deznodamant. Povestile sunt cele mai potrivite pentru copii, deoarece ei le traiesc cu adevarat si le dau un sens pe care noi adultii nu vom putea sa-l dam tocmai pentru ca suntem absorbiti de realitatea care ne inconjoara si uitam sa fim copii, adica sa ne transpunem intr-o cu totul alta lume cum ar fi lumea povestilor. Pentru prescolari, povestile au un rol important deoarece le dezvolta creativitatea si epresivitatea limbajului. Repovestind momentele povestii, copiii isi imbogatesc limbajul cu noi cuvinte si expresii. Datorita povestilor, limbajul prescolarilor va fi mai bogat iar prin faptul ca le putem cere sa schimbe finalul unei povesti le solicitam din plin creativitatea pe care acestia o au dar trebuie dezvoltata, iar noi educatorii, prin intermediul povestilor putem cu succes sa realizam acest lucru. In ziua de astazi datorita tehnologiei moderne, copiii petrec mai mult timp in fata caculatorului si de aceea interesul acestora petru cartile cu povesti a scazut destul de mult. Dar acest comportament al lor se poate corecta in primul rand cu autorul educatoruluicare sa-l stimuleze pe prescolar fata de cartile cu povesti, dar si cu ajutorul parintilor care sa incerce sa le citeasca copiilor povesti cat mai des tocmai pentru a-i atrage cat mai mult si pentru a le dezvolta pasiunea fata de povesti. Nu trebuie sa lasam sa treaca copilaria acestor copii, fara a se bucura de minunatele povesti pe care cu totii le cunoastem si de care ne amintim cu placere. Ar trebuii sa ne facem timp pentru cei mici si sa-i invatam sa guste din farmecul si emotia pe care ni le ofera povestile. Atat limbajul cat si creativitatea acestora pot fi dezvoltate cu ajutorul povestilor si de aceea ar trebuii sa nu le neglijam acordandu-le importanta cuvenita. Tocmai de aceea am ales aceasta tema in lucrarea mea pentru a arata rolul pe care il are povestea in viata prescolarilor. Sa nu uitam sa ramanem mereu copii si chiar daca suntem adulti si noi am putea sa parasim pentru o clipa realitatea care ne inconjoara si sa ne transpunem in lumea minunata pe care ne-o ofera povestile. Cu siguranta ca vom avea parte de emotii si sentimente pe masura si ne vom simti pentru o clipa copii, lucrul cel mai frumos si minunat. BINE ATI VENIT IN MINUNATA LUMEA A POVESTILOR! CAPITOLUL I PROBLEME TEORETICE PRIVIND COMUNICAREA VERBALA - Limba si gandire Lingvstica moderna cerceteaza relatia dintre limba si gandire ,, ca pe o unitate intre cele doua categorii" . Aceasta inseamna ca: nu poate exista limba care nu se sprijina pe gandire; Din primul aspect al unitatii dialectice limba-gandire decurge functia limbii de a exprima gandurile oamenilor ( deci functia de comunicare), din cel de-al doilea aspect al unitatii rezulta rolul limbii de a participa nemijlocit la formarea ideii. Unitatea dintre limba si gandire nu inseamna insa identitatea lor. Prin gandire se intelege ,, capacitatea de a oglindi sau chiar procesul oglindirii realitatii sub forma de notiuni, judecati, rationamente" , iar prin limba, ,, constiinta practica, reala" (Marx si Engels), ,, realitatea nemijlocita a ideii". ,, Gandire" si ,, constiinta" nu sunt termeni echivalenti. Termenul ,, constiinta" numeste ,, capacitatea omului de a reflecta realitatea sub forma de idei, sentimente sau stari volitive". Deci gandirea este o parte constitutiva a constiintei, nu constiinta in totalitate. Exprimand ,, constiinta practica, reala", limba oglindeste nu numai gandirea (notiuni,judecati, rationamente), ci si realitatea simtamintelor si vointei omului. Iata un prim aspect al neechivalentei dintre limba si gandire. Mai sunt si altele. Gandirea, de pilda fiind insusire a materiei superior organiate, este ideala, limba este insa materiala, in sensul ca ,, toate unitatile sale ( propoitiile, morfemele etc.) sunt insa preentate sub forma de sunete." Apoi, functiunea generala a limbii este comunicarea si de formulare a gandirii, functiile gandirii sunt de reflectare abstarca a realitatii si de transformare activa a lumii obiective. In fine, limba si gandirea se dezvolta paralel dar nu identic.
- Aldo Pettini, Metode moderne de educatie, Editura CEDC, 1992 - Alexandrina Neagu, Texte pentru educatia limbajului la prescolari, Editura Prognosis, 1984 - Antonovici Stefania, Metodica activitatilor de educare a limbajului in invalamantul prescolar, Editura Humanitas Educational, 2005 - Belisu Daniela, Metodica predarii limbii si literaturii romane in invatamantul primar, Editura Corint, Bucuresti, 2009 - Bizduna Maria, Texte pentru educatia limbajului la pescolari, Editura Prognosis, Bucuresti, 2000 - Breben S., Fulga M., Metode interactive de grup, Editura Arves, Craiova, 2006 - Cerghit I., Didactica (manual pentru clasa a- X-a a scolii normale), EDP, Bucuresti, 1995 - Cerghit Ioan, Metode de invatamnt, EDP, Bucuresti, 1983 - Chiscop Liviu, Didactica educatiei limbajului in invatamantul prescolar. Ghid metodic, Bacau, Editura ,, Grigore Tabacaru", 2000 - Cornita Georgeta, Metodica predarii si invatarii limbii si literaturii romane: gradinita clasele I-IV, gimnaziu si liceu, Baia Mare, Editura Umbria, 1993 - Cretu Elvira, Indrumaor metodic. Dezvoltarea vorbirii in clasele a-II-a si a-III-a si activitati recreative la clasa I, EDP, Bucuresti, 1970 - Doltrens R., A educa si a instrui, EDP, Bucuresti, 1970 - Dumitrana Magdalena, Educarea limbajului in invatamantul prescolar, Bucuresti 2000 - Ionescu Miron, Lectia intre proiect si realizare, Cluj-Napoca, Dacia, 1982 - Kolumbus E. S., Didactica prescolara( traducere), Bucuresti, 1998 - Lespezeanu Monica, Traditional si modern in invatamantul prescolar. O metodica a activitatilor instructiv-educative, Editura Omfal Esential, 2007 - M.E.C., Proframa activitatilor instructive-educative in gradinita de copii, Bucuresti,2005 - Munteanu G., Bolog E., Vistian G., Literatura pentru copii. Manual pentru liceele pedagogice si institutele pedagogice de 2 ani, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972 - Mustata Lenuta, Culegere de lecturi si poezii pentru dezvoltarea vorbirii, Clasa I, EDP, Bucuresti, 1976 - Pamfil Alina, Limba si literatura romana in scoala primara:perspective complementare, Paralela 45, Bucuresti, 2009 - Parfene Constantin, Compozitiile in scoala. Aspecte metodice, EDP, Bucuresti,1980 - Parfene Constantin, Metodica studierii limbii si literaturii in scoala, Iasi, Polirom, 1999 - Paisi Lazarescu, Laborator scolar.Ghid metodic, Bucuresti, V&Integral, 2001 - Preda Viorica, Copilul si gradinita, Bucuresti, 1999 - Rodari Giani, Gramatica de la fantasia. Introduction al arte de contar historias, Barcelona, Editorial Planeta, 2007
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
