Rolul si atributiile Parlamentului Romaniei in context European

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE  p.4 
CAP. 1: O ABORDARE ISTORICA A INSTITUTIEI PARLAMENTULUI 
1.1.Parlamentul ca tribuna a poporului p. 6
1.2.Evolutia istorica a Parlamentului Romaniei p. 10
1.3.Rolul decisiv al parlamentului in democratizarea vietii social-politice p. 13
1.4.Functionarea democratiei reprezentative in lumea post-moderna p. 16
CAP. 2: ATRIBUTIILE PARLAMENTULUI ROMANIEI
2.1.Functia legislativa  p. 23
2.2.Functia de control parlamentar  p. 37
2.3.Functia de desemnare a unor autoritati publice p. 45
2.4.Functia de informare  p. 45
CAP. 3: ROLUL PARLAMENTULUI ROMANIEI IN ADOPTAREA LEGILOR
3.1.Notiunea de lege. Categorii de legi p. 48
3.2.Hotararile Parlamentului  p. 51
3.3.Motiunea  p. 51
CAP. 4: ROLUL PARLAMENTULUI ROMANIEI IN PROCESUL DECIZIONAL EUROPEAN
4.1.Cadrul constitutional national si european p. 53
4.2. Parlamentele nationale si traspunerea dreptului Uniunii Europene in dreptul intern  p.56 4.3.Implicarea parlamentului national in controlul respectarii principiului subsidiaritatii  p. 57
4.4.Rolul parlamentului in cadrul formelor de cooperare interparlamentara  p. 60
CONCLUZII  p. 63
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA  p. 65


Extras din licenta Cum descarc?

Pentru a argumenta motivul pentru care am ales sa abordez aceasta lucrare, consider ca cel mai potrivit ar fi sa citez din George Alexianu, care a sintetizat de o maniera unica angrenajul institutional al statului roman astfel:
,,( ) institutiile astfel adoptate nu sunt icoana fidela a sufletului unui popor; cu usurinta cu care vin, tot asa pot pleca, fara a lasa nici o urma in trecerea lor. Numai acele institutii se mentin si dureaza, care sunt plamadite din suferintele si sfortarile proprii de progres ale fiecarui popor, din cucerirea pe care gandul fiecarui neam o face asupra haosului etern. Opera legiuitorului nu consta decat in verificarea acestei realitati si concretizarea ei in formule pozitive. Si aceasta opera de verificare se impune cu atat mai mult in timpurile de criza, adica atunci cand conflictul dintre realitatea vietii si legea pozitiva este mai accentuat. In astfel de imprejurari, remediul nu trebuie cautat in masuri cu caracter economic, ci in primul rand in verificarea modului de organizare a institutiilor statului, spre a se vedea daca corespund realitatii. Repunerea institutiilor politice in putinta de a functiona in chip normal, ca expresie a a vietii nationale a popoarelor, aceasta trebuie sa fie cea dintai preocupare a omului politic, chemat sa rezolve crizele prin care trec natiunile" 
Prabusirea totalitarismului nu a condus la instituirea imediata a regimului democratic reprezentativ. Au fost necesare eforturi si actiuni pentru regandirea si reconstruirea sistemului social-politic si statal-juridic pe principii noi, printre care cel al pluralismului politic, devenit conditia indispensabila in edificarea democratiei reprezentative.
Evenimentele din decembrie 1989 au determinat modificari de structura in edificiul institutional romanesc. Structurile politice consfintite prin Constitutia din 1965 au fost desfiintate, urmand ca noul sistem institutional sa se aseze pe baze democratice, legitimat de votul popular. 
Misiunea noilor forte care au preluat puterea in Romania era de a crea un nou cadru normativ in care tanara democratie sa prinda radacini.
Pana la elaborarea Constitutiei, noile organisme politice si-au desfasurat activitatea in baza actelor adoptate de Frontul Salvarii Nationale. Prin Decretul-lege nr. 2/1989 se infiinta Consiliul Salvarii Nationale, ce era investit cu prerogativele caracteristice Parlamentului, iar presedintele Consiliului cu cele de Sef al statului. Prin Decretul-lege nr. 8/1989 se crea cadrul normativ pentru inregistrarea si functionarea partidelor politice si organizatiilor obstesti. Se reinstituia in sistemul constitutional romanesc pluralismul politic. Ulterior, Consiliul Frontului Salvarii Nationale se transforma intr-o formatiune politica si ia denumirea de Consiliul Provizoriu de Uniunea Nationala.
Acest organism va adopta in martie 1990 Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei, care, din punct de vedere al naturii juridice, a fost un act cu caracter institutional, nu o simpla lege electorala, de fapt, el a fost o ,,mini-Constitutie provizorie a perioadei guvernarii revolutionare", asa cum se exprima profesorul Antonie Iorgovan.
Actul normativ enuntat cuprindea un set de dispozitii cu valente democratice (de exemplu, art. 1: ,,puterea politica in Romania apartinea poporului roman si se exercita potrivit principiilor democratiei si asigurarii demnitatii umane, inviolabilitatii si inalienabilitatii drepturilor fundamentale ale omului"; art. 2: ,,guvernarea Romaniei se realizeaza pe baza sistemului democratic pluralist, precum si a separatiei puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca". Prin dispozitiile decretului se stabilea structura bicamerala a Parlamentului: Adunarea Deputatilor si Senatul, dar si modalitatile de desemnare a parlamentarilor.
Adunarea Deputatilor si Senatul se constituiau in Adunare Constituanta pentru adoptarea Constitutiei. Adunarea Constituanta a adoptat noua Constitutie a Romaniei in 21 noiembrie 1991. Legea fundamentala a fost supusa referendumului popular in 8 decembrie 1991, fiind aprobata de corpul electoral cu 77,3% din sufragiile exprimate.
Rolul Parlamentului se exercita in doua sensuri:
a. Parlamentul - organ reprezentativ suprem al poporului 
Parlamentul este organismul care reuneste optiunile electorale ale cetatenilor sai. Parlamentul este rezultatul pactului fundamental - contractului social ce trebuie sa existe intr-o societate si a carui existenta trebuie reinnoita periodic, prin alegerea de reprezentanti.
b. Parlamentul - unica autoritate legiuitoare a tarii
Constituantul roman i-a conferit Parlamentului calitatea de ,,unica autoritate legiuitoare a tarii". Prin aceasta formula, i s-a acordat Parlamentului monopolul legislativ, in sensul ca nici o alta autoritate a statului nu poate adopta norme cu caracter de lege. Prin exercitarea functiei legislative, Parlamentul creeaza cadrul normativ al statului, regulile dupa care se organizeaza si functioneaza intregul sistem institutional, iar cetatenii sunt beneficiarii drepturilor si libertatilor fundamentale.
Desi Constitutia ii confera calitatea de unic for legiuitor al tarii, tot legea fundamentala stabileste dispozitiile privitoare la delegarea legislativa in art. 115 din Constituti. Precizam, totusi, ca delegarea legislativa acordata Guvernului reprezinta un act de vointa din partea Parlamentului. Transferul de competente in materie legislativa este limitativ si conditionat.


Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul si atributiile Parlamentului Romaniei in context European.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

- TRATATE. MONOGRAFII. CURSURI UNIVERSITARE
ALEXIANU, George, Curs de drept constitutional, vol. I, Editura Casei Scoalelor, 1930.
CARP, Radu, Responsabilitatea ministeriala, Editura All Beck, Bucuresti, 2003. 
CALINOIU, Constanta, DUCULESCU, Victor, Drept parlamentar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2006.
CIOBANU, D., DUCULESCU, V., Drept constitutional roman, Editura Hyperion, Bucuresti, 1993.
CONSTANTINESCU, M., ENACHE, M., Renasterea parlamentarismului, Editura Polirom, Iasi, 2002.
DANISOR, Dan Claudiu, Drept constitutional si institutii politice. Vol. 1. Teoria generala. Tratat, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007.
DELEANU, Ion, Institutii si proceduri constitutionale - in dreptul romansi in dreptul comparat, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006.
DRAGANU, TUDOR, Drept constitutional si institutii politice, vol. I si II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998.
DELEANU, Ion, Institutii si proceduri constitutionale - in dreptul roman si in dreptul comparat, Editura C.H. BECK, Bucuresti, 2006.
DIACONU, Stefan, Institutii politice, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011.
ENACHE, Marian, Controlul parlamentar, Editura Polirom, Iasi, 1998.
GALINOIU, Constanta, DUCULESCU, Victor, Drept constitutional si institutii politice, editia a 4-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008.
IANCU, Gheorghe, Drept constitutional si institutii politice, vol. I, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2009.
IONESCU, Cristina, Tratat de drept constitutional contemporan, ed. a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008.
LOCKE, John, Al doilea trat despre carmuire, 
MURARU, Ioan, CONSTANTINESCU, Mihai, Drept parlamentar romanesc, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007.
MURARU, Ioan, TANASESCU, Elena Simina, Drept constitutional si institutii politice, vol. II, ed. a 13-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2009.
MURARU, Ioan, TANASESCU, Elena Simina (coord.), Constitutia Romaniei, Editura Romaniei, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008.
ROUSSEAU, Jean-Jacques, Despre contractul social, Editura Nemira, Bucuresti, 2008.
SANTAI, Ioan, Drept administrativ si stiinta administratiei, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002.
TANASESCU, Elena Simina (coord.), Raspunderea in dreptul constitutional, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007.
VRABIE, Genoveva, BALAN, Marius, Organizarea politico-etatica a Romaniei, Editura Institutul European, Iasi, 2004.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!