Introducere ..1 Capitolul I: 1. Statul. Personalitatea juridica a statului ..2 1.1.Statul-generalitati ...2 1.2Personalitatea juridica a statului ... 4 1.3Rolul statului 4 Capitolul II: Functiile statului .5 2.1.Consideratii generale ..5 2.2. Actele prin care se infaptuiesc functiile statului ..7 2.2.1. Consideratii preliminare .7 2.2.2. Actele juridice specifice functiilor statului ... 8 Capitolul III: Functia legislativa a statului .10 3.1. Structura Parlamentului ... 10 3.2. Organizarea Parlamentului ... ...12 3.3. Functionarea Parlamentului .. ..18 3.4. Functiile Parlamentului 20 3.4.1.Notiunea de functie a Parlamentului .. 20 3.4.2.Enumerarea functiilor si clasificarea lor 21 Capitolul IV : 4.Functia executiva ...26 4.1.Consideratii generale ..26 4.2.Rolul si functiile Guvernului ..27 4.2.1..Rolul Guvernului .. ... 27 3.4.2.Functiile Guvernului . 29 4.3.Componenta si structura Guvernului 30 4.4.Durata mandatului si statutul membrilor Guvernului .32 4.4.1.Durata mandatului Guvernului 32 4.4.2. Conditii pentru functia de membru al Guvernului .. ..32 4.4.3. Incompatibilitatile functiei de membru al Guvernului ..33 4.5.Atributiile guvernului ... .33 4.5.1.Atributii cu caracter politic .35 4.5.2. Atributii cu caracter legislativ 35 4.5.3. Atributii cu caracter material special ... .36 4.5.4. Atributii cu caracter diplomatic ..36 4.6. Actele juridice ale Guvernului .. .40 4.6.1.Hotararile guvernului ... .41 4.6.2.Ordonantele guvernului ... .46 Capitolul V : 4.Functia judecatoreasca .. ...48 5.1 Notiunea de justitie ... .48 5.2.Organele care realizeaza functia de infaptuire a justitiei . .48 Concluzie ...54 Bibliografie 57
INTRODUCERE Rolul statului consta, in principiu, in asigurarea, apararea si promovarea prin mijloacele prevazute in Constitutie si in celelalte legi a "interesului general" a "interesului public" a binelui comun inclusiv a "interesului individual". Dar, statul este un instrument special si specializat al poporului in primul rand pentru satisfacerea interesului general.Din nefericire intelesul interesului general difera de la un stat la altul, in raport de caracterul statului si de cat de fidel reprezinta acesta interesul poporului ca detinator al puterii politice. In principiu, interesul general reprezinta sinteza calitativa a intereselor politice, economice, religioase, etnice sau nationale ale poporului privite in integralitatea lor. In infaptuirea interesului general, statul trebuie sa asigure ca acelasi gen de activitate sa se desfasoare in mod repetat si eficient de organisme specializate, potrivit unor norme si metode clare si bine stabilite. Aceste activitati se regrupeaza si se deruleaza in cadrul diferitelor functii ale statului, a caror analiza nu poate fi facuta decat pornindu-se de la doua criterii specifice: criteriul material si criteriul formal. Criteriul material vizeaza continutul si natura activitatii care constituie substanta functiei statului. Desi este criticat acest criteriu socotim ca prezinta interes. In vederea satisfacerii necesitatilor de ordin general se stabilesc anumite scopuri si activitatile necesare pentru atingereaacestora. Criteriile de eficienta impun gruparea anumitor activitati, sub forma unor functii. Aceste activitati sunt formate din drepturi si obligatii juridice, care au o anumita specificitate presupun o anumita calificare, caracteristici etc., care necesita o anumita organizare, eficientizare, procedura speciala de reglementare, organe speciale de executare etc. Astfel, activitatea legislativa presupune un continut si o natura specifica respectiv, activitatea de elaborare a legii dupa anumite reguli de catre legiuitor. Un alt continut si o alta natura o constituie activitatea de organizare a executarii si executarea in concret a legii de catre organele administratiei publice. La fel putem spune si despre activitatea judecatoreasca, al carui specific este solutionarea dupa principii specifice a litigiilor civile, comerciale, administrative de munca, fiscale etc. si aplicarea dispozitiilor penale. Tot din punct de vedere al criteriului material, se pot deosebi activitatile externe ale statului, precum si activitatile economice etc. care au un alt continut si oaltanatutra. Criteriul material vizand continutul nu se confunda cu caracterul juridic , care priveste forma, deoarece toata activitatea statala nu poate fi decat juridica.Criteriul formal, presupune a tine seama de specificul autoritatii care efectueaza activitatea statala, cat si forma actelor emise de acestea. Acest criteriu tine deci de forma data atat organului care trebuie sa desfasoare activitate, precum si forma pe care trebuie sa o imbrace activitatea statala. Spre exemplu, autoritatea care elaboreaza legea, trebuie sa fie cea mai reprezentativa pentru popor, membrii acesteia sa fie alesii poporului, autoritate care trebuie sa functioneze dupa anumite reguli, incat sa exprime vointa poporului in actele pe care le emite respectiv, legile. De asemenea, pentru ca vointa poporului sa devina general obligatorie, trebuie sa se exprime in anumite forme si dupa anumite proceduri, specifice numai legii, care este o regula de maxima generalitate, obligatorie pentru toti, garantata si asigurata prin forta de constrangere a Statului. 1. STATUL. PERSONALITATEA JURIDICA A STATULUI. 1.1.Statul-generalitati. Istoria civilizatiei umane cuprinde intrinsec o istorie a nasterii si evolutiei statului. Organizarea populatiei pe un teritoriu oarecare, legata printr-o comunitate de limba, obiceiuri de viata, economie (agricultura, mestesuguri, comert), cultura, a fost usurata prin instituirea unei autoritati inzestrata cu un drept de comanda. Initial, necesara propriei aparari, puterea autoritatii se regaseste ulterior in expansiunea implinirii nevoii de "spatiu vital". Asiria in nordul Mesopotamiei sau Babilonia in sudul ei, Persia, cuceririle macedoniene ale lui Alexandru, au format imperii de proportii uriase surclasate numai de imperiul aproape mondial creat de romani . Dar, a fost evident ca intinderea unui stat nu era in directa proportie cu forta reala a acestuia . Asimetric si, nu din "modestie", ci din ratiuni de strategie, grecii si-au organizat, in raport cu forta reala de care dispuneau, state, de asa natura, incat in caz de atac sa poata riposta cat mai repede posibil pentru inlaturarea pericolului. Iata cum se explica, in contrast cu imperiile gigant, cum Grecia antica a fost "populata" cu numeroase cetati-stat, cu o intindere teritoriala nu prea mare. In secolul al VIII-lea I.Hr., Lacedemona, Sparta de mai tarziu, a reunit mai multe sate, s-a afirmat ca stat puternic in vestul Peloponezului, a ajuns la apogeu in timpul razboiului cu persii (500-449), a fost cucerita de Filip al lII-lea al Macedoniei si a sfarsit in declin in secolul al III-lea . Daca orasele Greciei antice si-au gasit puterea in forta unitatii etnice si nationale, imperiile au disparut tocmai in lipsa acestei unitati sau mai aproape de realitate, in lipsa unei unitati politice nationale . Asa se explica cum natiunea izraelita, impartita in 12 triburi, a trait drama dezbinarii si izolarii, accentuata prin deportarea in Babilon in timpul lui Nabucodonosor. Impulsionat de nazuinta refacerii unitatii imperiului roman, socotind ca Bizantul este succesorul Romei, Iustinian vedea consolidarea statului numai pe baza unitatii politice, religioase si legislative . A face o judecata de valoare asupra statului in sine ca autoritate organizata, inseamna a aprecia nivelul de dezvoltare a relatiilor economice si sociale, care au variat de la o regiune la alta, de la o entitate statala la alta, de la o perioada istorica la alta. Limitele cronologice, initiale si in miscare ale notiunii de stat, au surprins temporal evul mediu cu o entitate de masura numita feuda si apoi tara, dupa care a intervenit revolutia industriala sustinuta de o burghezie aproape isterizata in graba ei expansionista in cautarea de noi piete de desfacere a marfurilor. Daca fixam limitele istorice ale statului, putem spune ca expresia sa contemporana sta in mondializare sau globalizare, pana la stergerea oricarei identitati, ideologie aflata intr-o vadita contradictie cu conceptul de autarhie ce a caracterizat inceputurile statului in antichitate. Este neindoielnic ca in prezent asistam la diminuarea puterii statului, macinata de organizatii internationale, aliante militare, organizatii superstatale financiare, interese ale grupurilor private, ceea ce a usurat asa numita integrare economica, fenomen nu neaparat nascut la sfarsitul secolului XX, daca nu uitam ceea ce preconiza Napoleon in 1807 prin pacea de la Tilsit. "Pietele financiare tes o panza invizibila care leaga intre ele tarile si, in acelasi timp priveaza de libertate si constrang guvernele" .
1.Iorgu Radu, Dreptul international public in antichitate, Institutul de arte grafice Carol Gobl, Bucuresti, 1914. 2. Vojtech Zamarovsky, La inceput a fost Sumerul, Editura "Albatros", Bucuresti, 1981. 3. Oxford, Dictionar de politica, Editura "Univers Enciclopedic", Bucuresti, 2001. 4. Vladimir Hanga, Mari legiuitori ai lumii, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1977. 5. Ignatio Ramonet, Geopolitica haosului, Editura "Doina", Bucuresti, 1998. 6. Leon Duguit, Traite de droit constitutionnel, editia a III-a, vol. I, Paris, 1928. 7. Tudor Draganu, Drept constitutional si institutii politice - tratat elementar, vol. I, Editura "Lumina-Lex", Bucuresti, 1998. 8. Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, Editura "Actami", Bucuresti, 1994. 9. Mircea Djuvara, Teoria generala a dreptului (Enciclopedia juridica), Editura "All", Bucuresti, 1995. 10. Erast Diti Tarangul, Tratat de drept administrativ, Editura "Glasul Bucovinei", Cernauti, 1944. 11. Erast Diti Tarangul, Tratat de drept administrativ roman, Tipografia "Glasul Bucovinei" Cernauti, 1994. 12. Tudor Draganu, Actele de drept administrativ, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1959. 13. Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, Editura Actami, Bucuresti, 1994. 14. Valentin I. Prisacaru, Contenciosul administrativ roman, Editura All, Bucuresti, 1994. 15. Ilie Iovanas, Dreptul administrativ si elemente ale stiintei administratiei. 16. ; Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, vol. I, Editura Cordial-Lex, Cluj Napoca, 1994. 17. Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ - Principii generale, vol. I, editia a IV-a, Bucuresti, 1934 18. Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, Bucuresti, 1929. 19. Constantin G. Rarincescu, Contenciosul administrativ roman, Editura Universala "Alcalay", Bucuresti, 1937. 20. Tudor Draganu, Drept constitutional si institutii politice - tratat elementar, Editura "Lumina-Lex", Bucuresti, 1998. 21. Antonie Iorgovan, volumul I, Editura Nemira, Bucuresti 1996. 22. Marian Enache - studiu din Revista ,,Dreptul" Anul V, Seria a III-a, numarul 9/1994, Uniunea Juristilor din Romania, studiu intitulat ,,Cateva consideratii in legatura cu puterea executiva - Concept si functionare". 23. Profesor universitar dr. Mircea Preda - ,,Drept administrativ - partea speciala", Editie revazuta si actualizata pe baza legislatiei in vigoare la data de 1 septembrie 2001, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2001. 24. Antonie Iorgovan - ,,Tratat de drept administrativ", volumul II, Editura Nemira, Bucuresti, 1996. 25. Mircea Preda - articolul publicat in Revista ,,Economie si administratie locala" - revista lunara editata de Tribuna Economica, numarul 6 (66), anul VI, iunie 2001. 26. Anibal Teodorescu, ,,Tratat de drept administrativ", volumul II, 1935. 27. Revista ,,Economie si administratie locala" - revista lunara editata de Tribuna Economica, Nr. 6 (66), Anul VI, iunie 2001 - articolul intitulat ,,Organizatia si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor ,, de Prof. Univ. Dr. Mircea Preda 28. Antonie Iorgovan, ,,Drept administrativ", Bucuresti, 1988. 29. Tudor Draganu, Liberul acces la justitie, Ed Lumina Lex, Bucuresti, 2003. 30. I.Les, Sisteme judiciare comparate, Ed.All Beck, Bucuresti, 2002. 31. Monitorul Oficial al Romaniei nr. 164 din 2 aprilie 2001. 32. Monitorul Oficial al Romaniei nr. 233 din 21 noiembrie 1991. 33. Monitorul Oficial nr.204 din 23 aprilie 2001. 34. Monitorul Oficial numarul 137 din 8 decembrie 1990. 35. Monitorul Oficial numarul 334 din 22 iunie 2001. 36. Legea 304/2004 Organizarea Instantelor Judecatoresti. 37. Legea 54/1993 - Organizarea Instantelor Militare. 38.Constitutia Romaniei din1991 revizuita in 2003.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
