Rolul și importanța turismului rural în dezvoltarea generală a turismului românesc

INTRODUCERE

Turismul are, pe langa consecintele economice, si o profunda semnificatie socio-umana. Actiunea sa se exercita atat asupra turistilor, cat si asupra populatiei zonelor vizate si se resimte in planul consumului, instruirii si educatiei, utilizand timpul liber, calitatii mediului, legaturile dintre natiuni. In general, efectele sale sunt pozitive, benefice, dar, data fiind complexitatea sa, nu sunt excluse nici incidentele negative.

Prin continutul sau, turismul are un rol reconfortant, reparator, contribuind la refacerea capacitatii fizice a organismului, atat prin formele generale de odihna, recreere, miscare, cat si prin cele specifice, de tratament balneo-medical. Totodata, el se manifesta ca un mijloc activ de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie al oamenilor, turismul faciliteaza accesul la valorile culturale, favorizeaza schimbul de idei, de informatii, stimuland largirea orizontului cultural, de cunoastere a turistilor si populatiei locale, au efect asupra formarii intelectuale. In consecinta, turismul are o importanta deosebita in satisfacerea nevoilor materiale si spirituale ale oamenilo, influentand pozitiv dimensiunile si structura consumului.

Turismul are de asemenea un rol in utilizarea timpului liber al populatiei. In conditiile unui timp liber in continua crestere, petrecerea acestuia in afara localitatii de resedinta, deci practicarea turismului constituie una dintre modalitatile eficiente de cheltuirea a lui. Deci se poate remarca rolul pozitiv si complex al turismului asupra vietii economice si sociale ceea ce a dus la amplificarea lui la scara mondiala.

In lucrarea de fata vom incerca sa aratam care sunt oportunitatile oferite de “Tara Oltului”, cum pot fi ele folosite pentru ca ambele parti sa obtina un castig: turismul sa beneficeze de linistea oferita de cadrul natural, de siguranat oferita de acest cadru, de ospitalitatea si solidaritatea acestor oameni, de cultura populara atat de bine pastrata in aceasta zona, iar sateanul sa beneficieze de cultura moderna adusa de turist, de posibilitatea de a-si dezvolta gospodaria fapt ce ar duce la dezvoltarea acestei zone.

Lucrarea prezentata intitulata “Posibilitati de dezvoltare a turismului rural in zona Tara Olt”, prezinta asa cum arata si titlul posibilitatile de dezvoltare a turismului rural in aceasta zona. Aceasta lucrare contine patru capitole ce vor fi prezentate in urmatoarele alineate.

Capitolul I intitulat “Rolul si importanta turismului rural in dezvoltarea generala a turismului romanesc”, are in componenta urmatoarele subcapitole:

• Subcapitolul intai “Contributia turismului la dezvoltarea economico-sociala a Romaniei”.

• Subcapitolul al doilea “Formele de turism practicate in Romania” cuprinde date despre formele turismului in Romania.

• Subcapitolul al treilea “Caracteristici generale ale turismului rural”. Acest subcapitol trece in revista pasii de inceput si dezvoltarea ulterioara a turismului rural si agroturismului in tarile din vest

• Subcapitolul al patrulea “Situatia turismului rural in Romania”, contine criteriile de baza (cadrul natural, criteriul economic si socio-demografic, criteriul ecologic, criteriul accesibilitatii, determinarea functiei turistice, criteriul valorilor etnografice, determinarea valorii turistice, criteriul existentei si calitatii gospodariilor taranesti, pozitia geografica si criteriul inzestrarii tehnico-ereditare) dupa care poate fi determinata valoarea patrimoniului tursitic.

Capitolul II se bazeaza pe un studiu de caz, respectiv comuna Recea si este impartit in patru subcapitole dupa cum urmeaza: caracterizarea generala a zonei, resursele naturale, resursele antropice, traditiile populare -–un mijloc de valorificare a zonei.

Capitolul III – “Valorificarea superioara a potentialului turistic in zona “Tara Oltului” – comuna Recea prin realizarea amenajarii unei pensiuni agroturistice” cuprinde urmatoarele subcapitole:

• Subcapitolul unu “Principalele obiective privind dezvoltarea zonei Recea” prezinta investitiile propuse pentru revitalizarea infrastructurii.

• Subcapitolul doi “Infrastructura existenta si de perspectiva” prezinta planul d dezvoltare al satului turistic ce va fi construit in apropierea localitatii Recea.

• Subcapitolul trei este intitulat “Conditii minimale de amenajare a gospodariilor rurale din comuna Recea”.

• Subcapitolul patru este intitulat “Amenajarea in scopuri turistice a gospodariei ANA”.

• Subcapitolul cinci prezinta analiza economico-financiara a gospodariei “ANA”.

Capitolul IV – “Elaborarea planului de afaceri in vederea infiintarii unei pensiuni agroturistice in comuna Recea”.

Dupa cum se va vedea si din acest proiect, Romania detine un potential bogat si variat din punctul de vedere al atractiilor turistice, de mare valoare – cu multe elemente originale, unele chiar unicate – si, ca atare competitive in raport cu oferta altor tari. Existenta acestui potential a stimulat, din totdeaua interesul si preocuparea pentru exploatarea si valorificarea acestui potential, pentru dezvoltarea turismului intern si international.

Proiectul prin ansamblul sau prezinta pe parcursul celor patru capitole o particularizare a turismului rural si agroturismului in incercarea de a crea un model si un mod de viata.

Acesta este motivul pentru care am ales aceasta tema in speranta ca acest fenomen va evolua si odata cu el va avolua si viata locuitorilor din mediul rural.

CAPITOLUL I

ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN DEZVOLTAREA GENERALA A TURISMULUI ROMANESC

1.1 CONTIBUTIA TURISMULUI LA DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA A ROMANIEI

Desi aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si, in consecinta, din cauza lipsei unor informatii istorice nu se poate stabili o data cat de cat certa a detasarii sale ca activitate distincta, se pare ca unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri. Poate nu ar fi exagerat daca s-ar afirma ca, desi nu au constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale unor calatorii au o varsta aproximativ egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile. Afirmatia se bazeaza pe ideea ca omul, chiar din cele mai indepartate timpuri ale evolutiei sale, nu a reusit sa produca toate cele trebuincioase subzistentei si, in ciuda mijloacelor precare de comunicatie, a cautat sa cultive si sa intretina relatii cu semenii sai din alte colectivitati, prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat, inerent, si o largire treptata a contactelor, permitand o mai buna cunoastere reciproca a colectivitatilor respective.

Calatoriile pe care grecii din intreaga Elada le faceau cu ocazia Jocurilor Olimpice, precum si pelerinajele la locurile de cult, pot fi si ele considerate, intr-un sens, activitati turistice. De altfel, turismul nu a fost strain nici locuitorilor din Imperiul Roman: inceputurile calatoriilor in scopuri turistice se intrezaresc si in vizitele pe care patricienii romani le faceau in statiunile cu ape termale din Italia, Galia sau Dacia Felix, pentru tratarea unor maladii, deci in scopuri curative.

Institutionalizarea turismului pe plan national si organizarea lui in continuare si pe plan international au determinat un avant continuu al acestuia si au facut ca, prin ritmurile de dezvoltare atinse turismul sa devina, alaturi de revolutia tehnico-stiintifica, unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului XX, cu consecinte sociale, economice si umane deosebit de importante. Se poate afirma ca, din aceasta epoca, turismul incepe sa se detaseze ca o activitate economico-sociala distincta. [1]

Fiind un ansamblu al relatiilor si proceselor generate de satisfacerea nevoilor de consum ale calatorilor, turismul prezinta trasaturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se intr-o ramura a economiei nationale. Prin specificul ei, aceasta ramura se integreaza in sfera sectorului tertiar. Aceasta apartenenta este sustinuta si de continutul si caracterul sau, precum si de comportamentul economic pe care il manifesta.