Introducere.3 Capitolul 1. Fenomenul spǎlǎrii banilor. Concept, caracteristici şi evoluţie.5 1.1. Etapele fenomenului de spǎlare a banilor.6 1.1.1. Plasarea.7 1.1.2. Stratificarea.7 1.1.3. Integrarea.8 1.2. Metodele de spălare a banilor în sectorul bancar.9 1.3. Identificarea clienţilor şi mǎsurile de precauţie faţǎ de clienţi.13 1.3.1. Cunoaşterea clienţilor.13 1.3.2. Mǎsurile de precauţie faţǎ de clienţi.15 Capitolul 2. Sistemul financiar bancar şi fenomenul spălării banilor.17 2.1. Organizarea şi functionarea bancilor.17 2.1.1. Cerinţele operaţionale.19 2.1.2. Obligativitatea expresǎ a fiecǎrei bǎnci.21 2.1.3. Activitatea de supraveghere specială şi de administrare specială a băncilor.23 2.2. Mǎsuri luate la nivel internaţional în sistemul bancar.24 2.3. Modalităţi de spălare a banilor prin intermediul instituţiilor bancare din paradisurile fiscale.28 2.3.1. Conceptul de paradis fiscal şi caracteristicile acestuia.29 2.3.2. Scheme de spălare a banilor prin intermediul instituţiilor bancare din paradisurile fiscale.30 2.3.3. Metode de spălare a banilor.32 2.4. Legislaţia românească referitoare la spălarea banilor în domeniul bancar.32 Capitolul 3. Experienţa României în domeniul spălării banilor. Studiu de caz.34 Concluzii şi propuneri.48 Bibliografie.50
INTRODUCERE Secolul 20 a fost caracterizat de o multitudine de schimbǎri structurale în economia mondialǎ. Aceste schimbǎri au fost influenţate sau determinate de imensele progrese tehnologice înregistrate în domeniile telecomunicaţiilor şi informaţiilor. Începând cu sfârşitul secolului 20 şi începutul secolului 21 globalizarea a devenit un cuvânt la ordinea zilei realizând cea mai mare interconectare la nivelul statelor de la începutul erei comerţului şi informaţiei transformând practic lumea într-un singur oraş. Bani „murdari” – o noţiune pe cât de inovatoare, pe atât de neclară. În principal, aceştia sunt utilizaţi de către organizaţiile criminale, fie de către alţi subiecţi, ca o modalitate de obţinere a unor venituri şi de neplată a impozitelor. Este dificil a depista banii „murdari”, din considerentul că aceştia îmbracă diferite forme, iar forţa distrugătoare a circuitului banilor „murdari” o constituie fapta numită spălarea banilor. Spălarea banilor include metode şi procedee ce permit obţinerea în urma activitaţii ilegale a unor mijloace băneşti sau a altor bunuri şi tăinuirea, deghizarea originii lor, fie acordarea unui aspect aparent legal sursei acestora. Fapta în cauză devine una dintre cele mai raspândite tipuri de infracţiuni economice, atât în plan naţional, cât şi internaţional. Banii „murdari” distrug businessul onest, corup instituţiile statului, constituie un mediu favorabil dezvoltării corupţiei şi criminalităţii organizate, punând astfel în pericol întregul sistem economic al statului. Problema spălării banilor a fost abordată, în mod organizat, în conţinutul Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, care a fost adoptată la data de 20 decembrie 1988, la Viena, în contextul sensibilizării comunităţii internaţionale pentru combaterea traficului de droguri. Părţile semnatare acestei convenţii, fiind conştiente că traficul ilicit reprezintă o sursă de câştiguri financiare considerabile, care permit organizaţiilor criminale transnaţionale să penetreze şi să corupă structurile de stat, activităţile comerciale şi financiare legitime, cât şi societatea la toate nivelurile sale, au adoptat primele măsuri de împiedicare a acţiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comerţul cu droguri. ,,Spălarea banilor ” nu este o activitate nouă, tendinţa de ascunde originea ilicită a unor sume şi de a conferi acestora o aparentă legalitate şi implicit onestitate şi respectabilitate posesorilor acestor sume, are origini vechi. Pot fi amintiţi în acest context negustorii şi cămătarii din Evul Mediu care, pentru a ascunde dobânzile primite pentru împrumuturile ce le atribuiau, în condiţiile în care biserica catolică interzisese cămătaria, apelau la o gamă variată de trucuri financiare, care corespund în mare parte şi azi tehnicilor de reciclare a fondurilor. În foarte scurt timp, sursele de bani murdari, la fel şi posibilitatea de reciclare a acestora, s-au extins şi astfel importante venituri provenind în principal din activităţi componente ale economiei subterane sunt infiltrate prin diverse metode în economia reală. Spǎlarea banilor a fost definitǎ ca un proces în care fondurile obţinute prin intermediul sau generate de activitatea infracţionalǎ sunt transferate sau deghizate în vederea ascunderii legǎturii dintre infracţiunea comisǎ şi fondurile obţinute. Infractorii întotdeauna cautǎ noi modalitǎţi de spǎlare a fondurilor obţinute ilicit, încercând, în mod deliberat, sǎ corupǎ funcţionari bancari sau liberi profesionişti, prin corupţie fiind înlǎturatǎ încrederea populaţiei în piaţa financiarǎ, ceea ce creeazǎ pârghii pentru evoluţia unor noi forme de fraudǎ. Prin spǎlarea banilor infractorii încearcǎ sǎ se îmbogǎţeascǎ imediat, pe cǎi ilegale, fraudând în cele mai dese cazuri statul. Lucrarea se structureazǎ pe trei capitole, fiecare încercând sǎ sintetizeze şi sǎ prezinte într-o succesiune logicǎ aspectele legate de combaterea spǎlǎrii banilor, plecând de la definirea fenomenului şi pânǎ la impactul pe care acest fenomen îl are asupra mediului economic şi financiar.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
