Rolul socio-politic și economic al monedei euro

INTRODUCERE

La 1 ianuarie 1999, unsprezece state membre ale Uniunii Europene au adoptat o monedă comună, euro. Doi ani mai târziu li s-a alăturat Grecia, iar în 2007, Slovenia. Experimentul european de creare a unei Uniuni Economice și Monetare, văzut de mulți cu câțiva ani înainte ca fiind de-a dreptul fantezist, a dus la crearea unei monede care acoperă o arie de peste 300 de milioane de consumatori, cu mai mult de 10% decât cea a SUA. Odată cu crearea monedei euro, statele membre au fost de acord să renunțe la o parte din atributele de suveranitate și astfel controlul asupra politicilor lor monetare a fost cedat unei noi instituții, Banca Centrală Europeană.

Euro, o monedă construită în scopul susținerii unei forme politice fără precedent, ridică în continuare numeroase întrebări, atât în ceea ce privește natura sa economico-finaciară, cât și referitor la identitatea pe care o creează și întreține.

Moneda este considerată, cel mai adesea, o realitate exhaustiv economică. Teoria ultimului deceniu a început însă, timid, să ia în calcul și aspecte mai puțin obișnuite în explicitarea fenomenelor monetare. Faptul că banii „rămân stânjenitor de nesiguri” a dus la necesitatea considerării altor factori cu putere de influențare în afara celor economici. Odată cu succesul euro, articolele academice au început să analizeze detaliat influența politică asupra banilor, uitându-se sau, dimpotrivă, evidențiindu-se aspecte istorice similare. Dimensiunea socială a monedei pare să fie, acum, ultima frontieră. Este, însă, moneda un liant care duce la întărirea sentimentului de apartenență la o colectivitate, vezi națiune?

Trecerea la euro a suscitat nenumărate griji la nivelul populației, neliniști și păreri de rău în rândul grupurilor tradițional legate de simbolurile naționale ale popoarelor de apartenență (mai ales în Germania). Mai mult decât atât, euro este încă un subiect care, în ciuda promisiunilor de bunăstare ce îi sunt atașate oficial, se regăsește în situația de a fi respins de anumiți europeni (Danemarca) și are nevoie de obligativitatea lipsei clauzei de opting out pentru nou-veniții în UE, astfel încât extinderea sa geografică să nu fie, cu nimic, periclitată.

În general, fenomenele monetare sunt departe de a fi pregnante doar la nivel economic și, eventual, politic. Să ne reamintim de violența evenimentelor din 2001, din Argentina sau de mai vechile slăbiciuni ale lirei italiene. La aceste semne de întrebare, teoriile clasice oferă destul de puține răspunsuri, ca urmare a punctelor de vedere limitate pe care le susțin. De fapt, moneda nu este doar un fenomen economic, ci una dintre cheile de boltă ale societății umane, care, de-a lungul istoriei, a evoluat de la un cadru de violență mimetică, la o fundamentare pe baze de încredere instituțională. Dematerializarea monedei, de-a lungul mileniilor, până la forma electronică de astăzi, este doar unul dintre semnele transformărilor prin care au trecut lianturile sociale.

Euro este un instrument economic și o construcție politică, însă destul de puțin discutată în aspectele sale fundamentale, cele care țin de colectivitățile umane. Există multe premise favorabile în ceea ce privește posibila sa evoluție, nu numai din ceea ce reiese din statutul său de monedă internațională. Este interesant că noua monedă a fost foarte bine primită de cetățenii din UEM, iar cei din statele nou-venite sunt deja familiarizați cu ea. O asemenea încredere colectivă, într-un simbol non-național, nu s-a mai întâlnit în istorie.