România și participarea la acțiunile OSCE după anul 2000

Introducere

Problemele de securitate au fost o preocupare permanentă a liderilor politici și militari datorită transformărior și schimbărilor din conjunctura internațională, generatoare de noi amenințări. Astfel, s-a conchis faptul că interesele statelor și obiectivele de securitate se pot realiza doar prin cooperare și solidaritate internațională. În cadrul sistemului mondial, organizațiile internaționale sunt cele mai importante forțe în coordonarea acțiunilor din domeniul politic, militar, economic, social, cultural. În urma distrugerilor din urma celor două războaie mondiale, comunitatea internațională a văzut necesitatea creării unui cadru de discuții bazat pe cooperare.

De la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, SUA și URSS care crease două alianțe politico-militare opuse, au încetat să se mai considere dușmani și s-au angajat să conlucreze pentru o Europă pașnică, democratică și unită. S-a încheiat un tratat de reducere drastică a armamentelor din Europa, s-au adoptat măsuri de sporire a încrederii și de solidificare a securității statelor, s-a stabilit continuarea negocierilor de reducere a armamentelor și a forțelor armate, s-a creat un cadru instituțional pentru urmărirea constantă a acestor probleme.

Adoptarea Actului Final de la Helsinki din 1995 a însemnat pentru OSCE asumarea de numeroase viitoare angajamente în cadrul sistemului internațional, perfecționându-se într-un mecanism specializat în promovarea dialogului, solidarității și cooperării, utilizând instrumente de prevenire a conflictelor și gestionare a diferendelor și reconstrucție post-conflict.

Prezenta lucrare, în cele ce urmează, analizează și definește rolul pe care îl deține Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa pe mapamond, precum și rolul pe care România îl are în cadrul acestei Organizații și implicațiile statului român în acțiunile de menținere a păcii, de prevenire a conflictelor și gestionare a crizelor alături de celelalte state participante, participarea la Misiunile OSCE în cadrul internațional. Datorită vastei activități și istoriei de aproape jumătate de secol, este destul de greu să creezi o imagine detaliată a organizației și a importantului rol pe care aceasta îl are în evoluția politică, militară, socială și umană a planisferei, într-un număr de doar câteva zeci de pagini. Prin urmare, am decis să surprind cât mai precis elementele definitorii ale Organizației și participării României la activitățile, acțiunile și misiunile acesteia.

Alegerea acestei teme rezultă din interesul pe care îl acord asupra problematicii siguranței și securității mondiale, componente definitorii ale viitorului societății la nivel global. Vasta extindere a conflictelor și divergențelor din prezent, indiferent de situarea lor sau de cât de izolate sunt, implică repercursiuni nu doar asupra statelor direct implicate, ci asupra tuturor statelor de pe glob, datorită contextului globalizării și a relațiilor interconectate cel puțin la nivel economic. Pentru România, conflictele care au implicații directe asupra statului nostru și a relațiilor bilaterale și economice sunt acelea din proximitatea frontierelor noastre, în special divergențele din Ucraina și Transnistria. Pentru a înțelege implicațiile prezente din mediul economic, social, militar și politic la nivel internațional este însă nevoie de o descriere elaborată a acestora și a altor conflicte la care România a participat și participă activ (Capitolul II și Capitolul III).

Am decis să structurez această lucrare, pe lângă introducere, în trei capitole mari, fiecare abordând diverse subiecte și probleme. Cloncluziile reprezintă amprenta personală asupra lucării, asupra eficacității acțiunilor OSCE și asupra organizației în sine, iar Bibliografia cuprinde sursele care au ajutat la realizarea acestei lucrări.

Capitolul I - Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa: istoric, instituții, obiective și principii, acțiuni și implicații - are un rol introductiv în problematica abordată. Este prezentată Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa ca instituție de nivel internațional, conjunctura fondării, domenile de activitate în care acționează și baza legislativă. În același timp, primul capitol constă și în prezentarea succintă a principalelor instituții OSCE: Consiliul Permanent, Consiliul Ministerial, Consiliul Superior, Forumul de cooperare în domeniul securității, Președintele în exercițiu al OSCE, Secretariatul OSCE, Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale, Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepurile Omului, Curtea de Conciliere și Arbitraj și Adunarea Parlamentară. De asemenea, în acest capitol se mai regăsesc obiectivele și principiile stabilite în urma Actului Final de la Helsinki din 1975, precum și implicațiile, activitățile și acțiunile organizației la nivel mondial în sfera managementului conflictelor internaționale, dimensiunii economice, dimensiunii militare și în special dimensiunii umane.

Capitolul II - România și OSCE. Participarea țării noastre la acțiuni OSCE încheiate în prezent - are rolul de a expune concret evenimentele în care România, sub egida OSCE, a fost implicată, participând activ în soluționarea problemelor din toate dimensiunile acoperite de Organizație. Exemplele prezentate ilustrează momentele cheie ale implicării României în cadrul Misiunilor OSCE care definesc activitatea Organizației.

Capitolul III - Misiuni în teren: România și implicarea sa în acțiuni OSCE derulate în prezent - aduce în prim plan activitatea recentă OSCE pe continent, Misiunile de prevenire a conflictelor, de supraveghere, de observare a alegerilor, acțiunile din domeniul dimensiunii umane în prisma protejării drepturilor omului, activitățile cu privire la procesul de democratizare și consolidarea instituțiilor. De asemenea, fiecare activitate OSCE abordată în acest capitol, prezintă, de asemenea, modul de participare a României și aportul adus în desfășurarea mandatelor.

Adunarea materialelor bibliografice a fost o sarcină destul de dificilă datorită actualității temei abordate; pentru a realiza această lucrare am apelat la lucrări generale, respectiv lucrări de specialite, articole, resurse electronice, în special, la site-uri și documente oficiale pentru a oferi o imagine concretă și clară a realității prezente.

Coordonatorul științific al acestei lucrări, Lector univ. dr. Dinu Bălan, m-a ajutat în elaborarea prezentei prin sugestiile făcute în materie de organizare și sistematizare a informațiilor, precum și prin recomandarea unor surse bibliografice utile.