Satul Românesc în Uniunea Europeană

Introducere

După eliberarea din strânsorile comunismului, România şi-a îndreptat atenţia spre democraţie şi libertate, aderarea la structurile Uniunii Europene devenind obiectivul final al lungului proces de schimbare a României.

Începerea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană a fost întâmpinată cu un val de entuziasm şi speranţă într-un viitor mai bun.

Dar drumul s-a dovedit a fi tot mai greu de parcurs, obligaţiile fiind multe şi nu uşor de realizat. Trebuia modificată legislaţia şi aliniată la cea comunitară, în primul rând, trebuiau restructurate instituţiile pentru a putea lucra în concordanţă cu noile cerinţe, economia trebuia să se modifice şi să crească, pentru a deveni funcţională şi competitivă, dar pe lângă toate acestea, era necesara şi schimbarea mentalităţii românilor (probabil cel mai greu lucru de realizat).

Şi dacă, până la urmă, primele lucruri s-au realizat şi aderarea României a fost, în sfârşit, posibilă şi a devenit un lucru cert, la 1 ianuarie a acestui an, acest lucru nu presupune că s-a schimbat şi mentalitatea oamenilor, cel puţin, nu a omului de la sat.

Chiar dacă mediul urban a reuşit sa se integreze în Uniunea Europeană, mediul rural este încă departe de a fi integrat în aceste structuri. Ţăranul român continuă să trăiască ca şi acum 20 de ani, munceşte la fel, folosind aceleaşi metode învechite, se hrăneşte la fel, vorbeşte la fel şi gândeşte la fel.

Valul de europenizare nu a ajuns până la el, nu practic, cel puţin. Aude şi vede la televizor, citeşte în ziare şi vorbeşte cu vecinii despre această Uniune Europeană, dar nu ştie ce înseamnă acest lucru şi ce presupune el.

În acest moment, ţăranul român este încercat de această nouă provocare, despre care ştie doar că e un lucru bun şi că „acolo” e mai bine.

Lucrarea de faţă îşi propune să identifice în ce stadiu se află satul românesc şi ce impresii provoacă Uniunea Europeană asupra locuitorilor din mediul rural.

Primul capitol face o prezentare a etapelor prin care România a reuşit să se integreze şi să adere cu succes la structurile Uniunii Europene, devenind, astfel, membru cu drepturi depline a acesteia.

În cel de-al doilea capitol face o prezentare a satului şi face referire la calitatea vieţii în mediul rural românesc, din punct de vedere demografic, educaţional, al sistemului de sanitar, cultural, al ocupării forţei de muncă, al infrastructurii, al telecomunicaţiilor, agriculturii şi turismului.

Al treilea capitol încearcă să ofere o imagine a satului european şi să prezinte câteva exemple concrete de adaptare şi implementare a programelor şi proiectelor Uniunii Europene, ca şi bază de pornire sau de motivare pentru satele româneşti.

Şi ultimul capitol este un studiu de caz comparativ între două sate învecinate, situate în centrul ţării, mai exact în judeţul Mureş.

Acest studiu a fost realizat cu ajutorul uni chestionar, format din 43 de întrebări, care încearcă să descopere care este modul de viaţă în cele două localităţi, ce păreri şi impresii a creat Uniunea Europeană asupra locuitorilor celor două sate şi cât de pregătiţi sunt aceştia pentru a primi şi îndeplini cerinţele şi condiţiile impuse de Uniunea Europeană.

Această lucrare nu păşeşte pe un tărâm necunoscut, au existat şi alte încercări de a atrage atenţia asupra necesităţii de a ne îndrepta atenţia asupra mediului rural, asupra schimbării necesare aici şi de a încerca să ajutăm ca aceasta să aibă loc.