Secretarul general al unității administrativ teritoriale

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere ...2
CAPITOLUL I. Secretarul general în administrația publică romanească
1.1. Locul și rolul secretarului unității administrativ-teritoriale ...3
1.2. Cariera secretarului unității administrativ teritoriale .5
1.2.1. Recrutarea secretarului unității administrativ-teritoriale .6
1.2.2. Numirea în funcție a secretarului unității administrativ-teritoriale ..8
1.2.3. Promovarea și evaluarea performanțelor profesionale ale secretarului 9
1.2.4. Perfecționarea profesională a secretarului unității administrativ-teritoriale ...10
1.2.5. Modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ..11
1.3. Atribuțiile secretarului unității administrativ-teritoriale ..11
1.3.1. Atribuțiile secretarului unității administrativ-teritoriale stabilite prin legi speciale ...13
1.4. Îndatoriri ale secretarului unității administrativ-teritoriale ..17
1.5. Răspunderea secretarului unității administrativ-teritoriale ..18
CAPITOLUL II. Raporturile secretarului general cu autoritățile publice la nivel central și local
2.1. Secretarul general - instrument principal al aparatului de specialitate al primarului 21
2.2. Secretarul general -manager sau subaltern al consiliului local sau județean 21
2.3. Raporturile secretarului unității administrativ-teritoriale cu prefectul .23
2.4. Instituția tutelei administrative 25
2.4.1. Aspecte procedurale privind tutela adminsitrativă .27
CAPITOLUL III. Rolul secretarului unitatii administrativ teritoriale in emiterea de acte oficiale. Controlul.
3.1. Noțiunea de act administrativ ..29
3.1.1. Clasificare actelor administrației publice ..30
3.2. Condiții procedurale concomitente ..31
3.3. Condiții procedurale ulterioare 33
CAPITOLUL IV. Aspecte de drept comparat privind funcția de secretar al unității administrative-teritoriale
4.1. Statutul juridic al secretarului unității administrativ-teritoriale în Franța ...34
4.2. Statutul juridic al secretarului unității administrativ-teritoriale în Finlanda ...36
4.3. Statutul juridic al secretarului unității administrativ-teritoriale în Italia ... ...37
4.4. Statutul juridic al secretarului unității administrativ-teritoriale în Olanda ... ..39
4.5. Statutul juridic al secretarului unității administrativ-teritoriale în Republica Moldova .40
Concluzii ... 42
Bibliografie ... 44

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Una din funcțiile publice cele mai fascinante prin rol, semnificație și statut este, neîndoielnic, secretarul din administrația publică locală. Acesta s-a aflat neîntrerupt în administrația publică a unităților administrativ-teritoriale de bază și intermediar, indiferent ce denumire a purtat acesta, de la Domnitorul Alexandru Ioan Cuza formatorul și reformatorul statului național moder român. Și, mai ales, făuritorul de instituții, la nivel central și local și de reglementări, care au așezat România între națiunile modern ale Europei. 
Multă vreme el a purtat și numele de notar, care a fost inspirat, nu doar de atribuțiile specifice notarilor, pe care le exercita, ci și pentru că notarul era perceput ca un simbol al legalității, ca om al legii.
În perioada regimului totalitar s-a numit secretar de comitet executiv (la județe și municipii) sau de birou executiv (la comune și orașe), după 1990 a fost evocat mai întai prin denumirea de secretar de consiliu local, care s-a transformat, ulterior, în secretar al unității administrative-teritoriale.
Codul administrativ, recent adoptat de Parlament , merge și mai departe și îl numește secretar general, denumire care urmează să se regăsească în toate unitățile administrativ-teritoriale. Considerăm că este o formulă care va consolida percepția publică privind semnificația secretarului unității administrativ-teritoriale.
Funcția de secretar general, cum o denumește în prezent Codul administrativ, are și va continua să mențină un rol deosebit pentru modul în care se înfăptuiește administrația în teritoriu. Acesta este un ”filtru” al legalității la nivelul acestei administrații.
Prezenta lucrare nu este una exhaustivă, fapt pentru care am să prezint, pe scurt, care este rolul acestuia în administrația publică locală, unde se situează acesta în raport cu primarul/ președintele consiliului județean, respectiv cu prefectul județului unde acesta își desfășoară activitatea. Și, în cele din urmă, operațiunile administrative prin care acesta poate ”apăra” actele pe care le contrasemnează.
CAPITOLUL I. SECRETARUL GENERAL ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ROMANEASCĂ
1.1. Locul și rolul secretarului unității administrativ-teritoriale
În toată lumea, administrația este asigurată de un ansamblu de organe, ale căror structuri sunt amenajate într-un mod caracteristic. Aparatul administrativ este, în toate sistemele de drept, un ansamblu complex care este destinat să satisfacă nevoile publice.
Acesta a fost edificat treptat, pentru a asigura mai ales permanența și independența societății organizate politic și pentru a răspunde anumitor necesități care apar datorită vieții în comun, dezvoltțndu-se prodigios și complicandu-se, reprezentand o suprapunere de etaje, avand fiecare un centru de comandă, un organ motor sub care se plasează grupe de mecanisme, legate prin diferite tipuri de relații și conexiuni între nivelurile existente, de sus în jos și de jos în sus, adevărate sisteme de transmisie și de comunicare.
Așa cum făcea observație, cu mulți ani în urmă, profesorul Constantin Rarincescu, funcția executivă a statului nu coincide în toate cazurile cu activitatea administrației, deoarece ”administrația este investită uneori cu putere discreționară, cand în exercițiul acestei activități nu se aplică nici o lege” .
În forma anterioară adoptării Legii nr.286/2006 și Legea nr.215/2006, care a modificat Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, secretarul județului făcea parte din categoria înalților funcționari publici. În prezent, toți secretarii de unitate administrativ-teritorială, inclusiv cei ai județului, sunt funcționari publici de conducere.
În prezent, prin noul Cod administrativ găsim consacrat instituției secretarului unității administrativ-teritoriale un nou titlu și anume Partea a III-a, Titlul VII ”Alte dispoziții aplicabile administrației publice locale”, cap. I, art.242 și 243 .
Art.242 (1) ”Fiecare unitate administrativ-teritorială și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar general salarizat din bugetul local, funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice, administrative sau științe politice, ce asigură respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și adoptare a actelor administrative, stabilitatea funcționării aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliului județean, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între compartimentele din cadrul acestora.”
Potrivit modificărilor aduse prin noul Cod administrativ, secretarul nu mai este ”secretarul consiliului local” (cum era în reglementarea anterioară a legii), ci este secretarul general al comunei sau orașului, deci al unității administrativ-teritoriale. Acesta este salarizat din bugetul local, nu din bugetul statului, dar în condițiile stabilite de lege și are statut de funcționar public., cu toate drepturile și obliigațiile care revin acestor categorii de persoane, bucurandu-se stabilitate în funcție .

Fisiere în arhivă (1):

 Secretarul general al unitatii administrativ teritoriale.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. ALBU, Emanuel, Dreptul Contenciosului administrativ, Editura Universul Juridic, București, 2008;
2. BĂLAN, Emil, Instituții administrative, Editura C.H. Beck, București, 2008;
3. BREZOIANU, Dumitru; OPRICAN, Mariana, Administrația publică în România, Editura C.H. Beck, București, 2008;
4. CLIPA, Cristian, Caracterul obligatoriu al actului administrativ de numire într-o funcție publică și stabilitatea pe post a funcționarului public - corelații necesare¸ în Revista de drept public nr.4/2010;
5. CONSTANTINESCU, Mihai; IORGOVAN, Antonie; VASILESCU, Florin Bucur; DELEANU, Ioan; VIDA, Ioan; Constituția României comentată și adnotată, Regia Autonomă Monitorul Oficial, București, 1992;
6. FEURDEAN, Cristina Cornelia, Statutul juridic al secretarului unității administrativ-teritoriale, Editura Universul Juridic, București, 2019;
7. GHENCEA, Flavia Lucia, Autorizarea administrativă. Teorie. Practică. Jurisprudență, Editura Universul Juridic, București, 2013;
8. IORGOVAN, Antonie, CONSTANTINESCU, Mihai, MURARU, Ioan, VIDA, Ioan, DELEANU, Ioan, VASILESCU, Florin, Constituția României comentată și adnotată, Editura Regia Autonomă Monitorul Oficial, București, 1992;
9. IORGOVAN, Antonie, Tratat de drept administrativ, vol. II, Editura C.H.Beck, București, 2002;
10. KUND-Coman, Liviu, teză de doctorat Administrația publică de nivel intermediar în dreptul comparat și în dreptul românesc,, Universitatea București, Facultatea de Drept, 2002
11. MIU, Cristina, Excesul de putere în activitatea primarului, în lucrarea Implicațiile Tratatului instituind o Constituție pentru Europa asupra dreptului public și a serviciilor publice, Secțiunea pentru științe juridice și administrative, Caietul științific nr.8/2006, Editura Burg, Sibiu, 2006;
12. MURARU, Ioan, TĂNĂSESCU, Elena Simina (coordonatori); Constituția României -Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, București, 2008;
13. MANDA, Corneliu MANDA, Cezar; Dreptul colectivităților locale, ed. a VI-a., Editura Universul juridic, București, 2008;
14. MÂȚĂ, Dan Constantin, Administrația Publică 2019. Codul administrativ și legislație conexă, Editura Universul Juridic, București, 2019;
15. NEGOIȚĂ, Alexandru, Drept administrativ, Editura ,,Sylvi”, București, 1996;
16. NICOLA, Iordan, Reflecții asupra modificărilor legislative în materia alegerii și constituirii autorităților administrației publice locale, în Revista de Drept Penal nr. 2/2008;
17. NICOLA, Iordan, Drept administrativ. Curs universitar, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2007;
18. OROVEANU, Mihai T., Introducere în știința administrației, Editura Cerma, București, 1994;
19. PETRESCU, R. N. Drept administrayov, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004
20. PETRESCU, Rodica Narcisa, Drept administrativ, Editura Hamangiu, București, 2009;
21. PREDA, Mircea, Manual de administrație publică și de drept administrativ, vol. I, Editura Exclusiv Total, București, 2009:
22. RARINCESCU, Constantin, Contenciosul administrativ român, ed.a II-a, Editura Universală Alcalay, 1929;
23. RIDEAU, Joel, Omit institutionnel de l'Union Europenne, 2'eme edition, L.G.D.J., 1996;
24. SANTAI, Ioan, Drept administrativ și știință administrativă, vol. I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 1998;
25. SANTAI, Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. II, Editura Ripsoprint, Cluj-Napoca, 2005;
26. TOFAN, D. Apostol, Instituții administrative europene, Editura C.H. Beck, București, 2006;
27. TRĂILESCU, Anton, Drept administrativ, Editura All Beck, București 2002;
28. TRĂILESCU, Anton, Drept administrativ, ediția 4, Editura C.H. Beck, București, 2010;
29. VEDINAȘ, Verginia, Drept administrativ și instituții politico-administrative, manual practic, Editura Lumina Lex, București, 2002;
30. VEDINAȘ, Verginia, Drept administrativ, ed. a VII-a, Editura Universul juridic, București, 2007;
31. VEDINAȘ, Verginia, CĂLINOIU, Constanța; Statutul juridic al funcționarilor europeni, Editura Universul juridic, București, 2007;
32. VEDINAȘ, Verginia, Statutul funcționarilor publici (L.188/1999, cu modificările și completările ulterioare, republicată), Comentarii, Legislație, Doctrină, jurisprudență, Editura Universul juridic, București, 2009;
33. VEDINAȘ, Verginia, Drept administrativ. Curs universitar, ed. a V-a, revăzută și actualizată, Editura Universul juridic, București, 2009;
34. VEDINAȘ, Verginia, Drept administrativ, ed. a VII-a, Editura Universul juridic, București, 2012;
35. VEDINAȘ, Verginia, Drept administrativ, ed. a X-a, revăzută și actualizată, Editura Universul juridic, București, 2017.