INTRODUCERE 2 CAPITOLUL I. TEORIA PUTERII 4 - l.Conceptul, accepțiunile și trăsaturile puterii 4 - 2.Tipurile puterii 8 - 3.Conceptul și esența puterii politice .9 CAPITOLUL II. CARACTERISTICA GENERALA A PUTERII DE STAT .. 12 - l.Conceptul și trăsăturile puterii de stat 12 - 2.Suveranitatea - caracter esențial al puterii de stat .17 - 3.Legitimitatea și legalitatea puterii de stat .24 CAPITOLUL III. SEPARAȚIA ȘI COLABORAREA RAMURILOR PUTERII DE STAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA 27 - 1.0riginile separației și colaborarii puterii în stat .27 - 2.Esența principiului separației și colaborării puterii în stat 30 - 3. Raporturile între puterea legislativă, executivă și judecătorească în Republica Moldova ...33 - 4. Contribuția Curții Constituționale a Republicii Moldova la realizarea principiului separației puterilor în stat ..38 CAPITOLUL IV. SEPARAȚIA PUTERILOR ÎN REGIMURILE CONTEMPORANE ...41 - 1.Separația puterilor în organizarea de stat a Marii Britanii 41 - 2. Separația puterilor în organizarea de stat a Statelor Unite ale Americii ..44 - 3. Separația puterilor în organizarea de stat a Franței ..48 - 4. Separarea puterilor în organizarea de stat a României . 51 ÎNCHEIERE .54 BIBLIOGRAFIE ..56.
INTRODUCERE Statul, cuvantul care desemneaza societatea organizata din punct de vedere politic, este un termen relativ modern, care a aparut mult mai tîrziu decat realitatea pe care o ilustrează. Într-o formula succinta statul este o - entitate politică constituită dintr-un teritoriu delimitat de frontiere, dintr-o populație și dintr-o putere instituționalizată- . Titular al suveranitații el personifică din punct de vedere juridic națiunea. Este o definiție demnă de reținut pe care o considerăm concisă, precisă și clară. Între noțiunile: stat, putere de stat și aparat nu exista deosebire de sferă, ci doar o deosebire de nuanță, de accentul ce se pune pe unul sau pe altul din aspectele acestui fenomen social complex. Scopul statului, ca instrument de organizare și conducerea socială, este apărarea intereselor generale ale societății și ale cetățenilor. Puterea presupune ierarhie, autoritate, o anumita dinamica a acțiunii și organizării sociale, potrivit unor strategii recunoscute și accentuate în sistemul jocului democratic. Puterea este un mod specific de expresie a relațiilor umane, concretizat prin faptul că anumiți oameni pot să determine , mai mult sau mai puțin cuprinzător social, conduita altor oameni. Acest fenomen complex se datorează particularității că societatea se adaptează permanent, producand propriul său cîmp social și cultural, transformand mecanismele puterii. Puterea are caracter de autoritate, exercitîndu-se corecție dar și prin persuasiune, prin influențare, autoritatea, semnificînd, generic, fortă de convingere. Într-un alt sens, autoritatea reprezintă anumite organe de stat competente să ia masuri cu caracter obligatoriu, în oricare dintre semnurile ei, autoritatea este o creație logică și istorică a societății umane, care funcționează ca o ordine normativă. Specificul oricărei puteri constă în posibilitatea de a-și impune voința de a determina supunerea sau subordonarea altora. Puterea de stat este un atribut caracteristic statului, ce se deosebește de celelalte categorii sau forme de autoritate, prin trăsături caracteristice: are caracter politic, are o sferă generală de aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizează și este suverană. Statul este alcatuit dintr-un ansamblu de organe și instituții prin intermediul cărora iși exercită funcțiile în societate. Acest mecanism s-a constituit - și se constituie - în functie de realitățile economice, social-politice, ideologice din țara respectivă. În epoca moderna, în lupta împotriva arbitrariului feudal, diferiții gînditori s-au străduit să conceapă o formă de stat care să prevină exercitarea abuzivă a puterii guvernanților. Astfel, a apărut teoria separației puterilor - în Anglia, J. Locke, sec. XVII, în Franța, Montesquieu ,- concepție potrivit căreia într-un stat diferitele sale funcții trebuie sa fie separate: dupa Locke ar exista numai puterea legilor și executivă, Montesquieu a adaugat-o și pe cea judecătorească. Este faimoasă. afirmația lui că - ...puterea să oprească puterea- . Pe de alta parte, separația nu exclude colaborarea și controlul reciproc al puterilor, ci dimpotrivă, le presupune, altminteri funcționarea statului ar fi imposibilă. Suveranitatea determină limitele în care statul își stabilește propriile prerogative și priorități constituționale. Această regulă este consacrată în Carta O.N.U., care consfințește în art. 2 principiul egalității suverane a statelor. Națiunile Unite au contribuit constant la promovarea modelului suveranității de stat de sorginte occidentală. Deseori se face distincție între suveranitatea de stat și autonomia lui politică. Această distincție semantică reflectă distanța între conceptul juridic al ordinii statale și realitatea raporturilor puterii politice. Autonomia este o noțiune ce reflectă capacitatea relativă a unui stat de a-și gestiona propriile treburi în pofida constrîngerilor economice, sociale și strategice, impuse prin contextul internațional. Ea exprimă puterea guvernelor de a acționa de o maniera independentă în concepție și în realizarea obiectivelor lor în politica internă și cea externă. Statele pot fi cu adevărat autonome, dacă reusesc efectiv să-și determine destinul în conformitate cu necesitățile și aspirațiile popoarelor lor. Din această perspectivă, lucrarea este actuală atît din punct de vedere teoretic, cît și practic. Noutatea științifică și valoarea practică a cercetărilor sunt determinate de scopul și sarcinile lucrării, noțiunile și aprecierile rezultate în urma investigațiilor efectuate. Semnificația și valoarea prezentei lucrări se manifestă prin faptul că rezultatele cercetării, concluziile propuse de autor pot fi utilizate în procesul studierii puterii de stat, în scopul cunoașterii neajunsurilor și plusurilor puterii statale. Scopul și obiectivele tezei. Scopul lucrării constă în analiza conceptului de putere de stat în dreptul constituțional. Pentru realizarea scopului trasat, ne-am propus următoarele obiective: - stabilirea conceptului de putere de stat în dreptul constituțional; - determinarea conceptului, acceptiunilor și trăsăturilor puterii; - tipurile puterii; - stabilirea conceptului suveranității; - analiza principiului separației puterilor în stat. Suportul metodologic și teoretico-științific. Baza metodologică a acestei lucrări o constituie urmatoarele metode: - Metoda cercetării literaturii de specialitate; - Metoda analizei (deductive și inductive); - Metoda observației; - Metoda istorică; - Metoda comparativă; În procesul de elaborare și scriere a tezei au fost utilizate lucrari științifice, tratate, monografii de specialitate, manuale, studii, articole din reviste din țară și de peste hotare, în special ale unor autori, precum: Muraru Ioan, Ionescu Cristian, Deleanu Ion, Badescu M., Rusu Ion, Alexandra Arseni, ș.a.. Structura și volumul lucrării. Teza de licență a fost alcătuită conform cerințelor și practicilor din domeniul cercetării, cuprinzînd următoarele elemente: întroducere, patru capitole divizate în paisprezece subcapitole, concluzii, și bibliografie, urmărind ca din acest punct de vedere să oferim posibilitatea unei întelegeri cît mai realiste și profunde a problematicii analizate. În primul capitol întitulat - Teoria puterii - - am încercat să stabilesc conceptul, accepțiunile puterii, precum și am analizat tipurile puterii. Capitolul II întitulat - Caracteristica generală a puterii de stat- este dedicat analizei conceptului, accepțiunilor și trăsăturilor puterii de stat, analizei conceptului de suveranitatea, precum și stabilirea legitimității și legalității. În capitolul III întitulat - Separația și colaborarea puterii de stat- -stabilește originile separării și colaborării puterii de stat, esența principiului separării și colaborării puterii de stat, precum și rolul Curții Constituționale în asigurarea separării și colaborarii puterii de stat În capitolul IV întitulat - Separarea puterilor în regimurile contemporane- este dedicat analizei separării puterilor în stat în diferite țări ale lumii. În concluzii s-a încercat de a face simbioza a tot ceea ce s-a menționat pe parcursul lucrării. Volumul lucrării cuprinde 58 de pagini.
1. 1. Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, M.O. nr.1 din 1994. 2. Legea Republicii Moldova N 1115-XIV din 5iulie 2000 cu privire la modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova, M.O. 28 iulie 2000 N 88-89. 3. Legea Republicii Moldova N 1211-XIV din 31 iulie 2000 privind abilitarea guvernului a emite ordonanțe, M. O. N 102-105 din 17 august 2000; 4. Legea Republicii Moldova N 351-15 din 12 iulie 2001 pentru modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova, M. O. 2 august 2001, N 90-91; 5. Declarația suveranității Republicii Sovietice Socialiste Moldova, Veștile, N 8-192, 1990; 6. Decretul cu privire la puterea de stat , din 27.10.1990, N 8/1990; 7. Regulamentul Parlamentului, M.O. N 81-82, 1996; 8. Legea cu privire la guvern, adoptată la 31 mai, 1990, publicată în Sovietul Suprem a R.S.S. Moldova; 9. Legea cu privire la Curtea Constituțională N 317-XIII, adoptată la 13 decembrie 1994, M.O. N 8/86, din 07.02.1995; 10. Legea cu privire la Codul Jurisdicției constituționale N 502-XIII, adoptată la 16.05.1995, M.O. N 53-54/597 din 28.05.1995; 11. Legea cu privire la Curtea de Conturi N 312-XIII, adoptată la 08.12.1994, M.O. N 7/77 din 02.02.1995; 12. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii N 947, adoptată la 19.07.1996, M.O. N 64-641din 03.10.1996; 13. Legea cu privire la Banca Națională N 548-XIII, adoptată la 24.07. 1995, M.O. N 56-57/624 din 12.10.1995; 14. Hotărârea Curții Constituționale privind controlul constituționalității hotărârii Guvernului Republicii Moldova N 213 din 04.041995 "Privind operarea unor modificări în hotărârea Guvernului R.M. N 767 din 10.12. 1993", M. O. N 69.06. 1998; 15. Hotărârea Curții Constituționale privind controlul constituționalității hotărârii guvernului "Cu privire la înființarea Serviciului de Protecție și de Pază de Stat", N 389 din 25.04 1997; 16. Hotărârea Curții Constituționale privind controlul constituționalității hotărârii parlamentului din 08.05.1997, M.O. N12-13 1998; 17. Hotărârea Curții Constituționale privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii bugetului de stat pe anul 1997 și a Legii cu privire la statutul judecătorului din 25 iulie 1995, M.O.N 84-85, 1997; Manuale, monografii, articole: 18. Aramă Elena, "Istoria dreptului românesc", Chișinău 1998; 19. Aramă Elena, "Contribuția Curții Constituționale a Republicii Moldova la realizarea principiului separației puterilor în stat", Buletinul Asociației Tinerilor juriști, Chișinâu N 2, 1999; 20. Aramă Elena, "Integrarea activității de interpretare a Constituției de către Curtea Constituțională în procesul edificării statului de drept în Republica Moldova", Anala științifice ale U.S.M. seria "Științe socio-umane", Chișinău 1999; 21. Arseni A., Creangă I, Gurin C, Negru B, Barbalat P, Cotorobai M, Susarenco G, "Constituția Republicii Moldova, comentată articol cu articol", vol. I, Civitas, Chiținău 2000; 22. Aristotel "Politica", (traducere El. Bezdechi), Oradea 1999; 23. Arseni Alexandru, "Drept constituțional și instituții politice", vol.II, Chișinău 1997; 24. Avornic Gh., Teoria Generală a Dreptului, Ed. Cartier, Chișinău 2005 25. Boboș G., "Teoria generală a dreptului", Cluj-Napoca, 1994; 26. Barbu Bercianu, "Principiul separației puterilor în opera lui Motesqiueu", Studii de drept Românesc N I/1990, București; 27. Costache Ch., "Modul de funcționare a Guvernului în Franța", Legea și viața, 2000, N 1; 28. Costache Gh., "Forma de guvernământ și eficiența mecanismului de guvernare", Legea și viața 2000, N 5; 29. Costache Gh., "Forme ale democrației și eficiența mecanismului de guvernare", Legea și viața 2000, N 4; 30. David P. Currie, "Constituția Statelor Unite ale Amenricii", (comentarii), Iași 1992; 31. Deleanu Ion, "Drept constituțional și instituții politice", Iași 1993; 32. Deleanu Ion, "Drept constituțional și instituții politice. Tratat.", vol. 1, București 1996; 33. Drăganu T., "Drept constituțional și instituții politice", vol. 1, București 1996; 34. Duculescu V., "Crestomație de drept constituțional", București 1996; 35. Duculescu V., Călinoiu C., Duculescu G., "Drept constituțional comparat", București 1996; 36. Giorgio Del Veccio, "Lecții de filozofie juridică", București 1996; 37. Glotz G., "Cetatea greacă", bucurești 1992; 38. Ionescu Cristian, "Principiile fundamentale ale democrației constituționale ", București 1997; 39. Ionescu Cristian, "Drept constituțional și instituții politice", București 1997; 40. Ivanov V., "Structura statală a S.U.A.", Chișinău 1993; 41. Ivanov V., "Împuternicirile Președintelui S.U.A. ", Legea și viața N 12, 1991; 42. Montesquieu "Despre spiritul legilor", vol.1, București 1994; 43. Muraru I., "Drept constituțional și instituții politice", București 1995; 44. Muraru I., "Constituțiile României", București 1993; 45. Negru Boris, "Teoria generală a dreptului și satatului", Chișinău 2006. 46. Oroveanu T. Mihai, "Istoria dreptului românesc și evoluția instituțiilor constituționale", București 1995; 47. Rebreanu M., "Democrație. Constituție. S.U.A.", București 1991; 48. Rusu I., "Drept constituțional și instituții politice", București 1995; 49. Tănase Gh.Gheoreghe, "Separația puterilor în stat", București 1994; 50. Trăistaru E, "Geneza democrației constituționale din românia", Craiova 1997; 51. Vrabie G., "Drept constituțional și instituții politice", Iași 1993; 52. Vrabie G., "Organizarea politico-etapică a României", Iași 1997; 53. Zavtur A., "Aspecte ale practicii parlamentare, relațiile dintre parlament și Guvern (Republica Moldova)", Chișinău 1997; 54. Popa V., "Considerațiuni teoretice privind clasificarea și funcțiile autorităților publice în Republica Moldova", Lege și viața, 2000 N 2;
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.