Sfatul Domnesc din Tara Romaneasca Sec XIV - XVI

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 3
Capitolul I
1.1 Institutiile si rolul lor in evolutia societatii 5
1.2 Terminologia folosita in documente in ceea ce priveste Sfatul Domnesc 6
1.3 Influentele externe asupra evolutiei institutionale romanesti 8
1.4 Denumirile sub care sunt cunoscuti membrii Sfatului domnesc 11
1.5 Rolul si atributiile vlastelilor in cadrul Sfatului domnesc 13
1.6 Rolul si atributiile jupanilor in Sfatul domnesc 15
Capitolul II
2.1 Organizarea societatii romanesti inainte de constituirea statului medieval 18
2.2 Tara Romaneasca,,Descalecat" sau intemeiere? 25
2.3 Obtinerea independentei Tarii Romanesti fata de Regatul Maghiar 26
2.4 Aparitia Sfatului domnesc, dovada a dezvoltarii institutionale romanesti 31
2.5 Importanta Sfatului domnesc inainte si dupa domnia lui Mircea cel Batran 33
2.6 Sfatul domnesc de la marii boieri (proprietari de pamant) la dregatori 41
2.7 Gradul de rudenie, criteriu de prezenta in Sfatul domnesc 45
Capitolul III
3.1 Atributiile membrilor prezenti in Sfatul domnesc 47
3.2 Atributiile judecatoresti ale Sfatului domnesc 49
3.3 Atributiile de ordin militar ale Sfatului domnesc 51
3.4 Atributiile fiscale ale Sfatului domnesc 53
3.5 Atributiile ecleziastice ale Sfatului domnesc 57
3.6 Sfatul domnesc, parte a politicii externe romanesti 58
3.7 Dregatoriile publice si militare ale Sfatului domnesc 61
3.8 Dregatoriile de curte ale Sfatului domnesc 75
Concluzie 81
Bibliografie 83


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
,,Un popor care nu isi cunoaste trecutul nu isi poate imagina prezentul sau viitorul".
Nicolae Iorga
Aceasta lucrare incearca sa prezinte cat mai in profunzime, sistemul de organizare interna a civilizatiei din cadrul spatiului romanesc, de la sud de Carpati, intre secolele al XIV-XVII-lea, perioada ce cuprinde unele dintre cele mai controversate episoade din istoriografia romanesca, asta din cauza prea putinelor izvoare scrise puse la dispozitia cercetarii istoricilor, pe de o parte, iar pe de alta parte, a disputelor de opinie exprimate de catre cei care au studiat in amanunt veridicitatea informatiilor pe care le detinem pana in prezent.
Am avut ca punct de plecare definirea conceptului de institutie, a genezei acestuia, cu accent deosebit asupra institutiilor din statul medieval feudal Tara Romanesca, care au suferit de-a lungul timpului, din cauza contactelor externe, influente active, in ceea ce priveste limba oficiala si denumirile membrilor care si-au adus aportul la evolutia societatii prin prezenta in Sfatului domnesc. Am continuat cu o incursiune in istoriografia acestei probleme, mergand apoi la prezentarea si clasificarea institutiilor in functie de anumite criterii. Dupa mentionarea acestor categorii institutionale, am insistat asupra unor categorii, in ideea de a oferi o imagine de ansamblu a organizarii teritorial-administrative, centrale si locale, politico-militare si juridico-religioase, evidentiind raporturile dintre acestea pe parcursul evolutiei lor.
In ceea ce priveste evolutia institutiilor, se observa ca unele dintre ele pot sa apara sau sa dispara, indiferent de natura si importanta lor, intr-o perioada scurta de timp, (ma refer aici la marele Ban sau marele Armas, disparitie cel putin din documente), dar pot sa revina si sa isi pastreze aceleasi scopuri.
Evolutia societatii a fost clar influentata de catre Sfatul domnesc, cea de-a doua institutie centrala cu rol fundamental in organizarea si functionarea statului medieval la care ma refer in acesta lucrare. Instutia trebuia obligatoriu prezentata cit mai in detaliu. Astfel, cercetarea realizata de marii istorici, a condus la formularea mai multor opinii : principiul in virtutea careia functiona institutia Sfatului domnesc isi are radacinile in mentalitatea medievala, potrivit careia relatiile din societate functioneaza in virtutea unui contract incheiat intre senior si vasalii sai. Potrivit acestui principiu, seniorul, in calitate de detinator al unei puteri temporale, avea obligatia de a pune la dispozitia vasalilor sai o serie de venituri (pamanturi, drepturi de incasare a darilor), urmand sa beneficieze in schimb de consilium et auxilium. Pe de cealalta parte, vasalii trebuiau sa-l sprijine pe domn in orice chestiune legata de domeniile politic, militar, financiar si juridic.
De-a lungul secolelor al XIV-lea si al XVII-lea, componenta Sfatului domnesc, a variat. Initial, ponderea cea mai mare o detineau boierii fara dregatorii, care erau convocati in cadrul sfatului in calitatea lor de mari proprietari de pamant. In cursul secolului al XV-lea raportul se schimba in favoarea boierilor cu dregatorii, urmand ca sfatul sa fie alcatuit preponderant din dregatori incepand cu secole al XVI si al XVII-lea.
Capitolul I
1.1 Institutiile si rolul lor in evolutia societatii
Ca fiinte sociale, oamenii, din cele mai vechi timpuri, au simtit nevoia de a reglementa relatiile dintre ei si de a organiza comunitatea in care traiau in functie de necesitati, conditii de clima si relief, posibilitati de hrana si de aparare, numar de membri, raportul numeric dintre sexe, fenomenele naturii etc. Treptat, pe masura ce grupurile umane s-au dezvoltat si s-au format comunitati mai mari, formele de reglementare au devenit tot mai complexe si mai specializate, luand astfel nastere un sistem social cu o organizare bine definit, fiecare element al acestei structuri purtand numele de institutie. Fiecare institutie are la baza un anume suport intemeiat fie pe traditie sau obicei, fie pe un statut, unanim acceptat de membrii comunitatii.
Astfel, conceptul si termenul de institutie apar inca din antichitate. Romanii au folosit termenul "instituto, -ere" pentru a desemna actiunea de instituire si de organizare a relatiilor sociale. Termenul "institutia, - onis" desemna aranjarea lucrurilor, a sistemului si instituirea regulamentului. Unii cercetatori definesc institutia ca pe o ,,forma de organizare a raporturilor sociale, repetate si tipizate potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate si oglindind caracterul istoric al oranduirii societatii respective". Definitia reduce durata si felul institutiilor la limita epocilor istorice, ceea ce exclude existenta unora dintre ele pe o perioada mai lunga ori pe tot parcursul evolutiei societatii, modificate, desigur, in functie de conditiile existente in anumite epoci.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sfatul Domnesc din Tara Romaneasca Sec XIV - XVI.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!