Sibiu - capitală culturală europeană în 2007

Aşezat în centrul ţării, acolo unde s-au întâlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice românesti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legatura şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare.

Varietatea peisagistică a munţilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice şi de arhitectură şi muzeele încadrează judeţul între vetrele de cultura şi civilizaţie românească şi în zonele cu tradiţie turistică, cu largi perspective de dezvoltare.

Prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului, prin

dezvoltarea industrială şi culturală, judeţul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumeţii sau alpinism, de vânatoare sau pescuit, practicanţilor de schi sau patinaj ori celor interesaţi de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de tradiţii locale.

Staţiunile turistice sunt apreciate pe plan intern şi internaţional prin posibilităţile pe care le oferă pentru practicarea sporturilor de iarnă sau vară.

Reţeaua hotelieră de vile şi cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine şi alte utilităţi fac ca aceste staţiuni să fie căutate în toate anotimpurile.

Staţiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum şi baza de tratament pentru afecţiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito – urinar, insuficienţa glandulara, în stări de convalescenţă.

Multe localităţi din judeţ păstrează încă trăsături medievale: case cu ziduri groase şi acoperişuri din olane, turnuri cu porţi de intrare sau ziduri de cetate, cetăţi medievale fortificate şi monumente arhitectonice de o inestimabilă valoare istorică şi culturală.

Tradiţiile folclorice specifice, Mărginimea Sibiului, portul popular şi arhitectura românească, ospitalitatea şi bucătăria autentică fac din Sibiu o zonă aparte.

O bogată faună cinegetică şi piscicolă, flora rezervaţiilor naturale constituie obiective de mare interes ştiinţific sau pentru cei ce iubesc frumosul.

Datorită acestui imens potenţial, turismul a fost ales ca un domeniu ţintă prioritar, prin dezvoltarea căruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de muncă, protejarea celor existente şi la îmbunătăţirea performanţelor economice ale judeţului.

Lucrarea se intitulează “Valorificarea patrimoniului cultural al judeţului Sibiu” Am ales judeţul Sibiu deoarece după părerea mea este unul dintre cele mai interesante judeţe din Transilvania cu influenţe din partea multor culture, se poate spune ca este un mare centru istoric datorită numeroaselor monumente şi ruine istorice şi are un mare potenţial turistic încă nejustificat la adevărata lui valoare , ca de altfel multe alte judeţe, zone sau staţiuni care odinioară formau elita turismului românesc.

În lucrare este prezentat potenţialul turistic al judeţului, al oraşelor principale din judeţ, a oraşului Sibiu, a staţiunilor din judeţ, a structurilor de primire turistică dar in mod detaliat circulaţia turistică la nivel de judeţ cât şi raportarea sa la România şi o previziune a circulaţie pe doi ani

În primul capitol avem o scurtă prezentare a zonei ce cuprinde aşezarea geografică a judeţului, un scurt istoric al zonei ce cuprinde informaţii despre atestarea documentară a judeţului, despre evenimentele istorice ce au avut loc de-a lungul timpului pe teritoriul judeţului, a personalităţi ale judeţului , scriitori, umanişti, artişti, date despre nivelul de dezvoltare economică – socială.

În cel de-al doilea capitol sunt prezentate date despre potenţialul turistic atât la nivel de judeţ cât şi al principalelor oraşe ale judeţului. Sunt date referitoare la relief, climă, faună, reţeaua hidrografică, sunt prezentate câteva rezervaţii naturale şi monumete ale naturii, obiective turistice, muzee, monumente şi vestigii istorice de atracţie turistică, biserici. Mai sunt prezentate de asemenea şi date etnografice, sunt prezentate câteva staţiuni de interes naţional şi principalele oraşe ale judeţului Sibiu

Capitolul trei după părerea mea este capitolul de bază al lucrarii,este prezentat o analiză a unităţilor, locurilor şi echipamentelor turistice, sunt date furnizate de Institutul Naţional de Statistică. În continuare este prezentat pe baza datelor din 2001-2005 furnizate de Institutul Naţional de Statistică s-a calculat sejurul mediu, densitatea, gradul de ocupare şi o previziune a circulaţiei turistice pe următorii doi ani precum şi o raportare a circulaţie turistice în judeţul Sibiu din total ţară. Mai este prezentat şi o analiză a circulaţie pe ani şi pe luni în judeţul Sibiu.

În continuare în capitolul cinci este prezentat propuneri de valorificare a potenţialului turistic al judeţului Sibiu, date privind formele de turism practicate, motive de investire în turism, câteva circuite turistice propuse, lucrări de investiţii şi reparaţii un program de dezvoltare durabilă a judeţului precum şi ghidul de dezvoltare.

Capitolul cinci este şi cel final aici este prezentat programul Sibiu , capitală culturală europeană 2007: Sibiu tânar din 1191, capitalele cultural europene din 1985, scopurile şi obiectivele, misiunea programului precum şi aciziţii publice pentru program.

Capitolul I

Localizarea şi caracterizarea zonei

1.1 Aşezare geografică şi accesibilitate

Judeţul Sibiu este situat în centrul României în partea de sud a Transilvaniei şi se întinde pe o suprafată de 5.422 km pătraţi, care reprezintă 2,3% din teritoriul ţării. Limitele sale urmăresc crestele semeţe ale Munţilor Făgăraş sau culmile domoale ale Munţilor Cindrel, care-l separă de judeţele Argeş şi respectiv, Vâlcea; trec apoi prin Depresiunea Făgăraş, prin văile sau peste dealurile din podişul Târnavelor, unde se învecineaza cu alte trei judeţe: Braşov la est, Mureş la nord şi Alba la vest.