Simularea schimburilor turistice potentiale intre Romania si Uniunea Europeana

Cuprins licenta Cum descarc?

Cap. I TURISMUL INTERNATIONAL SI LOCUL ACESTUIA IN CADRUL COMERTULUI INTERNATIONAL CU SERVICII 5
1.1 Comertul international cu servicii: delimitari conceptuale 5
1.2 Evolutie si tendinte comertul international cu servicii 6
1.2.1 Trasaturi caracteristice, internationalizarea serviciilor 6
1.2.2 Evolutia CIS 8
1.2.2.1 Evolutia in dinamica a CIS 10
1.2.2.2 Evolutia in structura a CIS 12
1.3 Turismul international - parte componenta a CIS 15
1.3.1 Definitii 15
1.3.2 Tendinte actuale in CIS si turism international 16
Cap. II EVOLUTIA CIRCULATIEI TURISTICE INTERNATIONALE 19
2.1 Fluxurile turistice: caracteristici si indicatori de masurare 19
2.2 Evolutia fluxurilor turistice internationale 19
2.2.1 Evolutia sosirilor si incasarilor: numar, valoare, rata de crestere 19
2.2.2 Repartizarea geografica 21
2.2.2.1 Sosiri 21
2.2.2.2 Incasari 23
2.3 Turismul in tarile in curs de dezvoltare 16
2.4 Turismul mondial in 2002, peste asteptari 28
2.5 Estimari pentru intervalul 2000 - 2050
31
Cap.III TURISMUL INTERNATIONAL AL ROMANIEI 33
3.1 Determinanti ofertei turistice 33
3.1.1 Teritoriul 33
3.1.2 Sectorul tertiar 34
3.1.3 Baza tehnico - materiala 34
3.2 Evolutia turismului in Romania 35
3.2.1 Perioada de tranzitie (1989 - azi) 35
3.2.2 Sosiri de vizitatori straini in Romania 35
3.2.3 Plecari ale vizitatorilor straini 37
3.2.4 Turismul international al Romaniei in functie de mijloacele de transport 38
3.2.5 Turismul in Romania dupa formele de cazare 40
3.2.6 Balanta turistica a Romaniei 43
Cap.IV MODELUL GRAVITATIONAL SI ESTIMAREA FLUXURILOR TURISTICE ALE ROMANIEI CU UNIUNEA EUROPEANA 45
4.1 Estimarea fluxurilor turistice cu ajutorul Modelului gravitatioanal 45
4.1.1 Fundamente teoretice 45
4.1.2 Aplicabilitatea MG la fluxurile turistice internationale 46
4.1.3 Ecuatia de estimare 47
4.1.4 Variabile utilizate 48
4.1.5 Analiza empirica 
4.2 Simularea fluxurilor internationale pe baza MG 51
4.2.1 Modelele econometrice de simulare a fluxurilor turistice intre Romania si Uniunea Europeana 51
4.2.1.1 Scenarii propuse 51
4.2.1.2 Interpretarea rezultatelor 53
4.2.3 Analiza evolutiei sosirilor reale fata de cele simulate 57
BIBLIOGRAFIE 62


Extras din licenta Cum descarc?

1.1. Comertul international cu servicii: delimitari conceptuale
Sfera serviciilor depaseste astazi cel putin jumatate din activitatiile economiei moderne. Economia serviciilor abordeaza mecanismul macroeconomic din perspectiva serviciilor, detaliind, in primul rand, specificitatiile proceselor desfasurate in sfera tertiarului si rolul serviciilor in dezvoltarea economica.
Imaterialul, incluzand si serviciile, are o contributie majora la formarea venitului national si la crearea unei parti foarte importante a locurilor de munca, in special, in tarile dezvoltate. 
Imaterialul se manifesta, de regula, prin intermediul unui suport material variat si variabil ca forma, cum ar fi :
a) Obiectele manufacturate, ca rezultat al tehnologiilor, care utilizeaza semnale senzoriale si verbale. Sunt cuprinse aici telecomunicatiile, audiovizualul, informatica, etc.
b) Cadrul geografic si antropic, care poate fi receptacolul unor evenimente imateriale cum este cazul in turism.
c) Personajele sau in general intrega gama a subiectilor, respectiv cei care creaza si ofera imaterialul.
d) Suporturi compuse, care asociaza tehnologii, decoruri si interpreti intr-un ansamblu integrat : un complex turistic de lux, un spectacol televizat, etc.
In cadrul fiecarei grupe, delimitarea intre componente nu este riguroasa, mai mult chiar, aceeasi componenta imateriala poate imbraca multiple forme, datorita lipsei de contur a continutului ei.
Caracterizarea serviciilor ca bunuri imateriale, este deseori supusa atentiei criticilor, deoarece serviciile prezinta unele elemente:
- de tangibilitate (de exemplu, tiparirea raportului unui consultant, copierea unui program software de pe calculator pe discheta);
- de vizibilitate (de exemplu, taierea parului, jocul la teatru);
- de depozitare, inmagazinare (telefonul cu sistem automat de raspuns);
- elemente care nu reclama contactul direct intre producator si consumator (masinile automate de verificat).
In viziunea ONU (WTO - Liberalizing Internatinal Transaction in Services-Handook, Geneva, 1994), definitia sectorului de servicii este mult mai cuprinzatoare, incluzand in acest sector : serviciile profesionale, serviciile publice si sociale, comertul si finantele, transportul si comunicatiile, administratia piblica si apararea, utilitatiile si constructiile publice.
Majoritatea formularilor actuale, individualizeaza serviciile din punct de vedere conceptual, prin : caracterul lor imaterial, prin necesitatea participarii lor directe sau indirecte in procesul de productie al bunurilor materiale, ca o componenta a costurilor.
In conditiile in care nu se poate pune semnul egalitatii intre notiunea de imaterial si cea de serviciu, nu s-a ajuns la un punct de vedere comun privind definitia fiecarei notiuni, incercandu-se utilizarea unui concept care sa le inglobeze pe ambele.
O definitie pertinenta si remarcabila este cea formulata de Sir Robert Giffen "Invizibilul este ceva care poate fi vandut si cumparat dar care nu il poti lasa sa-ti cada pe picior".
Procesul si strategia dematerializarii este comparabila ca importanta cu procesul industrializarii care a modelat economia mondiala incepand cu secolul XVIII.
Procesul dematerializarii s-a extins asupra tuturor sectoarelor economice, inclusiv a celor traditionale. El a determinat aparitia unor tehnici comerciale, a unor noi solutii de organizare a intreprinderilor, diferite de cele clasice. Strategia dematerializarii elibereaza productia si schimburile comerciale de constrangerile geografice sau naturale.
Diferenta principala intre fluxurile de servicii si comertul invizibil este aceea ca aceasta din urma include alaturi de activitatile de servicii traditionale, asa cum sunt ele definite (de exemplu, de catre GATT), deplasarea factorilor de productie (capital, munca, informatii), fluxurile creatilor turistice si tehnice, comunicarea sub orice forma, imaginea de exprimare a identitatii unei natiuni, companii sau grupuri de indivizi.
Sintetizand punctele de vedere intalnite in teoria economica se poate concluziona ca serviciile sunt definite, in general, ca ,,activitati care satisfac anumite necesitati sociale sau individuale, fara a se concretiza in produse de sine statatoare". Aceasta definitie cuprinde toate activitatile care in teoria si practica economico - sociala actuala, sunt definite servicii. (Cristiana Cristureanu,Tranzactii internationale cu servicii, Ed. All Beck, Bucuresti 1999)
Tranzactiile internationale imateriale, denumite si tranzactii invizibile, reprezinta circa o treime din comertul mondial, depasind in dinamica, rata de crestere a comertului international, cat si pe ceea a productiei industriale mondiale. Se apreciaza ca valoarea tranzactiilor internationale invizibile, impreuna cu fluxurile generate de reteaua globala a mass-media si fluxurile financiare internationale, intr-un cuvant fluxurile internationale imateriale, depasesc 50-70 de ori volumul comertului international cu bunuri materiale.
1.2 Comertului international cu servicii in dinamica si structura
1.2.1 Trasaturi caracteristice, internationalizarea serviciilor
Comertul international cu servicii, a devenit o componenta majora a fluxului international de valori. Tranzactiile cu servicii efectuate peste granita si cuprinse in Balanta de Plati se refera la schimburile dintre rezidenti si nerezidenti, firme sau persoane fizice. Cresterea interesului pentru tranzactiile internationale cu servicii, inclusiv a preocuparii constante - la nivel macroeconomic - pentru liberalizarea comertului international cu servicii, a dus la aparitia a numeroase clasificari a acestor tranzactii.
Interpretarea serviciilor ca valori necomercializabile a fost infirmata de realitate si combatuta in mod argumentat de economisti.
Una din clasificarile insusite de UE, propune drept criteriu de clasificare capacitatea serviciilor de a fi comercilaizate, adica gradul de comerciabilitate evaluat pe baza caracteristicilor activitatii din fiecare subramura a serviciilor. Ca si suport s-a folosit o combinatie de doua variabile: - gradul de tangibilitate (servicii pure cu tangibilitate redusa, servicii asociate bunurilor sau livrate odata cu acestea si servicii incluse in bunuri) si- gradul de interactiune al producatorului cu consumatorul de servicii (scazut si inalt)
Cele doua variabile inregistrate pe doua axe vor da nastere la o matrice formata din sase sectoare in care se vor inscrie diferitele clase de servicii.
Sectorul 1 : tangibilitate redusa / interactiune scazuta
Prezenta elementelor tangibile este nesemnificativa si interactiunea partilor este minima. Serviciile din aceasta categorie au un potential restrans de internationalizare.
Sectorul 2 : tangibilitate medie / interactiune scazuta
Aici, elementele tangibile capata un rol important. Bunurile carora le sunt asociate serviciile sunt deplasabile pe pietele externe.
Grad de  Gradul de interactiune
tangibilitate Consumator/Producator 
Scazut Inalt
Sector 1
- posta interna
- servicii gospodaresti
- servicii curierat Sector 4
- servicii de engineering
- consultanta
- management
- publicitate
- educatie
- asigurari - servicii medicale
Sector 2 -comert cu amanuntul
-transport aerian
-hotelarie
-transport maritim
-fast food Sector 5 - servicii bancare
- transport de pasageri
- intretinere, service
Sector 3
-informatii pe internet
-dishete software
-casete filme
-carti educative -reviste/presa Sector 6
-teleshoping
-posta electronica
Servicii pure,
Tangibilitate ridicata
Servicii asociate 
bunurilor sau livrate
odata cu acestea
Servicii 
cuprinse in bunuri Fig. 1.1 Gruparea serviciilor pe criteriul cailor de internationalizare
Sectorul 3 : tangibilitate ridicata / interactiune scazuta
Sectorul cuprinde serviciile care inglobeaza elemente tangibile, fie ca suport, fie ca parte componenta. Caracterul tangibil al serviciilor compenseaza lipsa interactiunii dintre parti, plasandu-le in categoria serviciilor exportabile prin intermediul bunurilor.
Sectorul 4 : tangibilitate redusa / interactiune inalta
Sunt asa numitele servicii traditionale cu imput-uri imateriale, mai ales datorita caracterului intensiv in munca al procesului de prestare. Atat rolul prestatorului cat si cel al consumatorului, sunt deosebit de importante pe parcursul livrarii.
Sectorul 5 : tangibilitate medie / interactiune inalta
Implicarea elementelor materiale la prestarea serviciilor din aceasta grupa este relativ ridicata. In aceasta categorie se includ serviciile bancare, de calatorie, de intretinere tehnica.
Sectorul 6 : tangibilitate ridicata / interactiune inalta
Relationalitatea prestatorului cu consumatorul este obtinuta mai repede prin metode tehnice, decat direct. Datorita dezvoltarii tehnologice si a telecomunicatiilor, care au permis extinderea interactiuni la distanta, componentele sectorului au un potential foarte ridicat de internationalizare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Simularea schimburilor turistice potentiale intre Romania si Uniunea Europeana.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Anderson Anne Kaag, A Commuting Model, AKF, Institute of Local Government Studies, Denmark, Copenhagen, 2001
2. Blake A., , Modellind Tourism and Travel using Tourism Satellite Accounts and Tourism Policy and Forecasting Models, Nottingham 2000
3. Cosmescu I., Turismul -Fenomen complex contemporan, Editura Economica, 1998
4. Cristureanu Cristiana, Comertul international cu servicii, Editura All Beck,Bucuresti, 1999
5. Ecaterina Putz, Parjol Florentina, Economia turismului, Editura Mirton, Timisoara, 1996
6. Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000
7. Howard J. Wall, Gravity Model Specifications and the Effects of the Canada-US border, Federal Reserve Bank of St. Louis, Sept.2000
8. Howard J. Wall, Using the Gravitz Model to Estimate the Costs of Protection, Federal Reserve Bank of St. Louis, 1999
9. Ionescu I., Turismul - fenomen social - economic si cultural, Editura Oscar Print, 2000
10. IPK International, The World Travel Monitor Company Ltd., Berlin, March 10, 2003
11. Jivan A., Economia sectorului tertiar, Editura Sedona, 1998
12. Jivan A., Economia Turismului, Partea a II-a, Tipografia Universitatii de Vest, Timisoara, 1995 
13. Jivan A., Servicitatea, Editura Sedona, 2000
14. Morariu Daniela, Concepte si politici de turism international, Editura Alfabet, Deva, 1999
15. Morariu Daniela, Functiile serviciilor in economia mondiala, Editura Mirton Timisoara, 1999
16. Pearce D., Geografie du tourism, Editura NATHAN, 1993
17. Postelnicu Gh., Introducere in teoria si practica turismului,Editura Dacia, 1997
18. Popa I., Tranzactii comerciale internationale,Editura Economica, Bucuresti, 1997
19. Son Liana, Notite de curs "Comertul international cu servicii", 2002
20. Yair Eilat, Liran Einav, The Determinants of International Tourism, Horvard University, February 2003 
21. Zaman C., Structural Adjustement of Romanian Foreign Trade, Societe Francaise de Realisation, d'Etudes et de Conseils, Paris / Centre for Social and Economic Analysis CASE, Warsaw
22. ***, Raportul anual OMT, 2001, 2002
23. ***, Raportul anual OMC,1999 
24. ***, Turismul Romaniei - Breviar statistic, 2002
25. ***, World Bank - World Devepeloment Indicatores, 2002
26. ***, WTO - Year Book of International Economics, 2002
27. ***, Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al Romaniei, 2001
28. ***, Look Japan, octombrie, 2000, vol. 46, nr.535
29. http://faculty.washington.edu/krumme/szstems/interactions.html/
30. ***,www.icnet.ro./econom./curent


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!