Introducere 4 Capitolul I. Situatia politica si religioasa a Imperiului Bizantin in secolele V- VI ..5 Capitolul II. Imperiul Bizantin in timpul dinastiei iustiniene 9 Capitolul III. Imperiul Bizantin sub dinastia heraclizilor ..17 Capitolul IV. Bisericile necalcedoniene 29 Capitolul V. Sinodul VI Ecumenic 38 Capitolul VI. Sinodul Quinisext sau Trullan II .46 Concluzii 48 Bibliografie 49
INTRODUCERE Am conceput aceasta lucrare cu titlul ,,Sinodul VI Ecumenic in contextul politic si religios al timpului" cu scopul de a face o analiza stiintifica asupra desfasurarii propriu zise a Sinodului VI Ecumenic ce a avut loc in anii 680-681 la Constantinopol, cat si a contextului politic si religios ce a condus la desfasurarea acestui sinod. In primul capitol al acestei lucrari, ce se intituleaza ,,Situatia politica si religioasa a Imperiului Bizantin in secolele VI-VII", am incercat sa prezentam o situatie de ansamblu din punct de vedere politic si religios al secolelor VI si VII din istoria Imperiului Bizantin si a Bisericii Rasaritene in special din timpul dinastiei iustiniene respectiv cea a heraclizilor, foarte important pentru a intelege aparitia monotelitismului si monoenergismului, erezii ce au fost combatute, ulterior, de Sinodul VI Ecumenic. Cel de-al doilea capitol, l-am intitulat ,,Imperiul Bizantin in timpul dinastiei iustiniene", in care am incercat sa realizez o analiza mai amanuntita asupra perioadei dinastiei iustiniene si a relatiei foarte stranse dintre factorul de conducere al Imperiului Bizantin si conflictul deschis intre calcedonieni si necalcedonieni. Capitolul trei, numit "Imperiul Bizantin sub dianstia heraclizilor", trateaza in primul rand perioada din timpul imparatului Heraclius (610-641), in care a aparut propriu-zis erezia monotelita, respectiv monoenergista, chiar politica de Stat devenind una favorabila monotelitismului. Capitolul patru, poarta titlul ,,Bisericile necalcedoniene", intrucat in cadrul acestui capitol am expus Bisericile aparute in urma Sinodului IV Ecumenic, mai ales in zona orientala a Imperiului Bizantin, ce vor exercita o influenta puternica asupra dezvoltarii monotelitismului. In capitolele cinci si sase, am facut o prezentare a desfasurarii propriu-zise a Sinodului VI Ecumenic, cat si a celei de-a doua sesiuni a lui de la Sinodul Quinisext. Cu siguranta, motivul pentru care am ales aceasta tema, este incercarea de a face o prezentare cat mai exacta a motivelor aparitiei ereziilor monoteliste si monoenergiste, atat din punct de vedere politic, cat si religios, dar si a modului cum aceste erezii au fost eradicate, tot prin implicarea politicului si a factorului religios, momentul culminant fiind chiar Sinodul VI Ecumenic. CAPITOLUL I SITUATIA POLITICA SI RELIGIOASA A IMPERIULUI BIZANTIN IN SECOLELE VI-VII Aceasta prioada a secolelor VI-VII din istoria Imperiului Bizantin, poate fi caracterizata ca una foarte tulbure. Motivele principale ce au dus la aceasta stare au fost atat de natura politica, dar si religioasa. Astfel, din punct de vedere politic, perioada expusa in acest capitol este una foarte instabila pentru Imperiu. Principalul motiv este constituit de amenintarile continue ale diverselor popoare in majoritatea zonelor Imperiului. In zona orientala, in aceasta perioada a secolului VI si pana la mijlocul secolului VII, principalul pericol pentru bizantini a fost Regatul Persan aflat sub stapanirea regelui Chosroes I (531-579), urmat la tron de fiul sau Hormisdas al IV-lea (579-590), iar ulterior de Chosroes al II-lea (590-628). Sub acesti regi persani s-au intreprins mai multe incursiuni si cuceriri ale unor teritorii orientale din Imperiul Bizantin, care s-a vazut nevoit de cele mai multe ori a plati pacea cu persii prin tribute foarte costisitoare. Perioada cea mai grea pentru Bizant in acest timp, a fost cea de sub imparatul Heraclius (610-641), atunci cand Chosroes al II-lea (care a fost ajutat de imparatul bizantin Mauricius (582-602) sa isi recupereze tronul), a reusit sa cucereasca Palestina (luand in captivitate pe patriarhul Iersusalimului si Sfanta Cruce), Siria sau Egiptul (considerat granarul Imperiului). Cu greu in urma a trei campanii militare intrepinse intre 622-628, Heraclius a reusit sa recucereasca vechile teritorii orientale pierdute. Inca din timpul lui Heraclius, in aceasta zona orientala apare un nou pericol pentru Imperiu, si, anume, arabii care imediat dupa moartea profetului Mahomed (intemeietorul noii religii islamice) in 632, pornesc ofensiva contra crestinilor. Astfel, in 636, arabii cuceresc Siria, in 638 Ierusalimul si toata Palestina, in 642 Egiptul si Insula Rhodos, in 643 orasul Tripoli din Libia, apoi Armenia si parti din Asia Mica, cucerind in anul 647 Cezareea Capadociei. Intre 674 si 678, arabii chiar asediaza capitala Imperiului, Constantinopolul, bizantinii reusind sa se impuna cu ajutorul focului grecesc (o tehnica secreta de lupta a bizantinilor). Tot in acest timp, un mare pericol pentru Imperiul Bizantin, l-a constituit zona Dunarii de Jos de unde avarii impreuna cu slavii patrundeau in zona Peninsulei Balcanice pentru a prada, producand pagube de proportii pentru Imperiu in aceasta zona. Spre deosebire de avari care dupa ce pradau zonele de la sud de Dunare, iar apoi se retrageau, slavii vor incepe odata cu perioada din timpul imparatului Mauricius sa se aseze pe teritoriile bizantine de la sudul Dunarii. In anul 626, trupe de avari, slavi si gepizi, apar la zidurile Constantinoplului atacand atat pe mare cat si pe uscat, cu greu atacurile lor fiind respinse in special datorita flotei bizantine. Mai tarziu, in timpul imparatului Constantin al IV-lea (668-685), in aceasta zona de la sudul Dunarii se vor aseza bulgarii.
1. Aurel Jivi, Istoria Bisericeasca Universala, Editura Sitech, Craiova, 2016 2. Ioan Octavian Rudeanu, Istorie si spiritualitate in Bizantul timpuriu, Editura Calauza, Deva, 2002 3. Nicolae Chifar, Istoria crestinismului, vol. I, Editura Universitatii ,, Lucian Blaga", Sibiu, 2007 4. Pr. Prof. Dr. Ioan Ramureanu, Pr. Prof. Dr. Milan Sesan, Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Istoria Bisericeasca Universala, vol. I, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1987 5. Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu, Curs de Bizant, vol. I. Citit de la https://teopi.files.wordpress.com/2013/03/volumul-i.pdf 6. Remus Mihai Feraru, Biserica si Statul Bizantin in timpul dinastiei heraclizilor (Rezumat teza de doctorat), Universitatea " Lucian Blaga", Facultatea de Teologie Ortodoxa ,, Andrei Saguna",Sibiu,2012. Citit de la http://doctorate.ulbsibiu.ro/wp-content/uploads/Rezumatinlimbaromana.pdf 7. https://ro.wikipedia.org 8. https://ro.orthodoxwiki.org
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
