Sistem de CNC de taiere materiale moi cu fir cald

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul 1. Introducere 6
Capitolul 2. Masinile unelte cu comanda numerica 8
2.1. Sisteme CNC 10
2.2. Sisteme DNC 11
2.3. Sisteme de coordonate ale masinilor unelte cu comanda numerica 12
2.4. Sisteme de referinta 14
2.5. Programarea masinilor unelte cu comanda numerica 15
2.5.1. Limbajul comenzii numerice 18
2.5.2. Informatii geometrice 19
2.6. Avantajele si dezavanjatele utilizarii CNC 20
2.6.1. Avantaje ale utilizarii masinilor CNC 21
2.6.2. Dezavantaje ale utilizarii masinilor CNC 23
Capitolul 3. Sistem de CNC de taiere materiale moi cu fir cald , varianta industriala 24
3.1. Plotterul de taiat polistiren cu fir incandescent CONER ThermoCut 24
3.1.1. Detalii produs 24
3.1.2. Materiale de baza 25
3.1." Detalii tehnice [20] 27
3.1.4. Domenii de utilizare 29
3.1.5. Softul utilizat 31
3.1.6. Optionale 32
Capitolul 4. Sistem de CNC de taiere cu fir cald macheta experimentala 35
4.1. Structura sistemului de actionare al sistemului de CNC de taiere cu fir cald 35
4.2. Proiectarea machetei experimentale in CATIA 36
4.3. Descrierea sistemului 44
4 .4. Caracteristicile moroarelor de actionare 45
4.4.1. Principiul de functionare al motorului de curent continuu. 45
4.4.2. Motoare de actionare a partilor mobile 45
4.5. Alegerea releelor de actionare a motoarelor. 46
4.6. Panoul electric de comanda 47
4.7 Alegerea firului conductor pentru panoul de comanda 48
4.7.1 Alegerea firului conductor pentru partea de forta 48
4.7.2 Alegerea firului conductor pentru partea de comanda 48
4.8. Schema de forta 49
4.9 Schema de comanda 50
4.10 Descrierea principiului de comanda 51
4.11. PLC pentru controlul sistemului 52
4.12 Mediul de programare 53
Concluzii 57
Bibliografie 58
Anexa 1 - Releu 60
Anexa 2 - Automat programabil Mitsubishi AL 10MR-D 64


Extras din licenta Cum descarc?

Capitolul 1. Introducere
Un echipament este cu comanda numerica daca instructiunile care permit punerea in functiune a masinii sunt implementate in forma codificata. Prima masina-unealta cu comanda numerica a fost masina de tesut a lui Jacquard (1800) care avea drep program o banda perforata. 
Comanda numerica a masinilor-unelte a aparut in anii 1950. Aceasta a fost dezvoltata in USA incepand cu 1942 pentru a satisface necesitatile industriei aeronautice la realizarea suprafetelor complexe cum ar fi :
- buzunarele de diverse forme in panouri mari de aluminiu. 
- paletele elicei elicopterelor 
Initial aceste echipamente dispuneau de unitati de comanda actionate prin cablu iar implementarea datelor se facea prin cartele perforate. Odata cu aparitia microprocesoarelor si progresul electronicii, costul acestor echipamente a scazut pana prin anul 1970, toate ofereau capacitati pentru tratamentul informatiilor importante. Programele si transmiterea de date au putut fi garantate cu ajutorul disketelor, benzilor magnetice etc. Aceasta evolutie a privilegiat tratamentul de date in timp real, a permis cresterea posibilitatilor oferite de acest tip de comanda si a favorizat integrarea acestora in constructia de echipamente automatizate.
Utilizarea comenzii numerice (CN) nu se limiteaza numai la masini-unelte cu care se indeparteaza material cu ajutorul unor scule cu tais, ea este prezenta la toate instalatiile de decupat cu fascicul laser, la prelucrarea prin electroeroziune, la masinile cu fir, la operatiile de asamblare etc. Ea se intalneste de asemenea astazi la comanda meselor masinilor de masurat tridimensionale, roboti si alte echipamente [1]. 
Masinile CNC s-au dezvoltat de-a lungul a trei etape, astfel:
o prima generatie de masini CNC se baza pe folosirea lampilor electronice cu vacuum, care aveau drept dezavantaj producerea ridicata de caldura si spatiul destul de mare pe care il ocupau. Aceste masini nu aveau o fiabilitate crescuta. 
o la a doua generatie, tranzistorii au inlocuit tuburile electronice, conducand astfel la o producere mai mica de caldura si la cresterea fiabilitatii etajului de control care ocupa un spatiu mai mic. 
o a treia generatie s-a introdus memoria de stocare a programelor si utilizarea circuitelor integrate si modulare. Memoriile au fost la inceput magnetice, cu role de banda magnetica, iar apoi electronice cu circuite integrate.
Primele doua generatii de masini - unelte nu aveau memorie de stocare a programelor.
Similar pianinei , instructiunile erau stocate pe banda perforata si erau transmise masinilor una cate una. Masina primea o instructiune, o executa si apoi cerea urmatoarea instructiune.
Masinile - unelte controlate numeric mai poarta si denumirea de masini CNC. Controlul numeric rezida intr-un proces de ,,alimentare" continua a unui controller programabil in constructie speciala, cu un set de instructiuni (formate din litere si cifre) astfel incat sa poata fi controlate miscarile unei masini - unealta. 
CNC este prescurtarea de la ,,Computer Numerically Controlled" (Control numeric cu Computer),aceasta referinduse intotdeuna la modul unic de operare al unei masini, adica la metoda de baza pentru controlul miscarilor, si nu spune nimic despre tipul masinii: freza, strung sau altceva. O masina CNC face uz de matematica si diverse sisteme de coordonate pentru a intelege si procesa informatia pe care o primeste, pentru a determina ce trebuie sa miste, unde si cat de repede. 
Cea mai importanta functie a oricarei masini CNC este controlul precis si riguros al miscarii. Toate echipamentele CNC au doua sau mai multe directii de miscare, numite axe. Aceste axe pot fi miscate precis si pozitionate precis, de-a lungul intervalului de deplasare. Cele mai cunoscute tipuri de axe sunt cele liniare si de rotatie (miscare curbilinie). In loc de a produce aceste miscari prin utilizarea de manivele si discuri, asa cum necesita masinile clasice de prelucrare prin aschiere, masinile CNC sunt actionate de servomotoare controlate prin computer si ghidate de un program memorat. In general, tipul de miscare (rapid, liniar, circular), axele care se misca, distantele de miscare si vitezele de miscare (de prelucrare) sunt programabile la majoritatea masinilor CNC. 
Marea majoritate a masinilor CNC sunt capabile sa se miste in trei directii simultan. Aceste directii sunt numite axele masinii, acestea avand numele coordonatelor X, Y, Z. Axa X este intotdeauna aceea pe care masina, sau o parte a masinii, acopera cea mai mare lungime. 
De exemplu, axa X poate reprezinta miscarea fata - spate, iar axa Y, miscarea stanga - dreapta. Axa Z reprezinta miscarea verticala, sus - jos pe care de obicei este montata unealta de prelucrare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sistem de CNC de taiere materiale moi cu fir cald.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Botez, E., Tehnologia programarii numerice a masinilor - unelte, Editura Tehnica, Bucuresti, 1973; 
2. Calin, S., Aparate si echipamente de automatizare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996; 
3. Catuneanu, V., Bacivarof A., Structuri electronice de inalta fiabilitate. Toleranta la defectari, Editura Militara, Bucuresti, 1989; 
4. Frandos S., Robe, M., Mecatronica, Editura Economica Preuniversitaria, 2006; 
5. Fratiloiu, G, Tugulea, A., Electrotehnica si Electronica aplicata, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995; 
6. Lazar, C., Pastravanu, O., Poli E., Schonberger, F., Conducerea asistata de calculator a proceselor tehnice. Proiectarea si implementarea algoritmilor de reglare numerica, Editura MatrixRom, Bucuresti, 1996; 
7. Mares, F. si colectivul, Elemente de comanda si control, Editura Negro, Galati, 2001; 
8. Margineanu, I., Automate programabile, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2005; 
9. Moise, A., Automate programabile. Proiectare. Aplicatii, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2004; 
10. Moraru, V., Centre de prelucrare, Editura Tehnica, Bucuresti, 1980; 
11. Poanta, A., Patrascoiu, N., Circuite si echipamente electronice in industria miniera, Editura Didactica si Pedagocica R.A., Bucuresti, 1997; 
12. Pop, E., Leba, M., Microcontrolere si automate programabile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003; 
13. Popa, G., Popa, I., Deaconu, S., Automate programabile in aplicatii, Editura Mirton, Timisoara, 2006; 
14. Popescu, D., Automate programabile. Constructie, functionare, programare si aplicatii, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2005; 
15. Szekely, I., Sandu, F., Circuite electronice de conversie a semnalelor analogice si digitale, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2001; 
16. Toma, L., Sisteme de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor, Editura de Vest, Timisoara, 1997; 
17. Trifu, A., Electronica digitala, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2000; 
18. Topa, I., Danila, A., Diaconu, L., Elemente de executie electrice, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2005; 
19. Zetu, D., Masini - unelte automate si cu comanda numerica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982; 
20. http://www.nagyformatumu.hu/en/habvago/thermocut-pro-masina-de-taiat-polistiren;


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!