Sistem de comandă cu Raspberry PI

Cuprins licență Cum descarc?

1. Introducere 6
1.1. Motivatia alegerii proiectului 6
1.2. Organizarea proiectului 6
2. Prezentarea proiectului 8
3. Fundamente teoretice 13
3.1. Raspberry Pi 13
3.1.1. Hardware 13
3.1.1.1. GPIO 13
3.1.1.2. Porturile USB, Ethernet si HDMI 14
3.1.1.3. Alimentarea electrica 15
3.1.1.4. Audio si video 15
3.1.1.5. Clock in timp real 16
3.1.1.6. CSI si DSI 16
3.1.1.6.1. Camera Raspberry Pi 16
3.1.1.6.2. Afisajul Raspberry Pi 17
3.1.2. Software 17
3.1.3. Raspberry Pi in industrie 19
3.1.4. Ramura educationala 19
3.2. Node.js 20
3.2.1. Mediile Node hosting 20
3.2.2. Blocuri Node 20
3.2.2.1. Obiectele global si process 20
3.2.2.2. Buffer, JSON, Vectori 23
3.2.2.3. Callback Node si Evenimente asincrone 24
3.2.2.3.1. The event queue (Loop) 24
3.2.2.3.2. Crearea unei functii asincrone callback 27
3.2.3. Node Package Manager (NPM) 29
3.2.4. Node si Web-ul 33
3.2.4.1. Modulul HTTP: Server si Client 33
3.2.4.2. Web Server Static 36
3.2.5. Networking, Sockets si Securitate 37
3.2.5.1. Server, Stream si Socket 37
3.2.5.2. Socket TCP si Servere 38
3.2.6. Node in noile medii de dezvoltare 40
3.2.6.1. Samsung IoT si GPIO 41
3.2.6.2. Node pentru Microcontrolere si Microcalculatoare 41
4. Proiectarea aplicatiei 43
4.1. Proiectare initiala 43
4.1.1. Sistemul de operare Raspberry Pi 43
4.1.1.1. Scrierea sistemului de operare pe cardul de memorie 44
4.1.2. Aplicatia aprindere led 45
4.1.3. Aplicatie aprindere led prin comanda server 47
4.2. Dezvoltare proiect de licenta 51
4.2.1.1. Pozitia a doua puncte alaturate 54
4.2.1.2. Analiza si transmiterea datelor 59
4.2.1.3. Functii JavaScript 65
5. Etape in proiectare si probleme intampinate 67
5.1. Desenarea traseului 67
5.2. Comunicatia intre clienti 68
5.3. Preluare si prelucrare coordonate 70
5.4. Transmitere JSON 72
5.5. Probleme intampinate si modalitati de solutionare 75
6. Concluzii si perspective de dezvoltare 76
6.1. Concluzii 76
6.2. Perspective de dezvoltare 76
Bibliografie 77
Anexe 78

Extras din licență Cum descarc?

1. Introducere 
Intr-o lume din ce in ce mai automatizata masinariile joaca un rol foarte important in viata oamenilor. Omenirea a cautat dintotdeauna sa isi usureze viata si, incepand cu bine-cunoscuta roata care a fost piatra de temelie a inovatiei, s-a dezvoltat ramura IT cu o ascensiune mult mai mare in comparatie cu celelalte ramuri.
Procesul de automatizare ofera o precizie crescuta in conditii initiale, inlocuind majoritatea actiunilor repetitive. Programul care sta la baza acestor activitati este conceput intr-o maniera care permite modificarea acestuia si adaptarea la noile cerinte ale clientului. 
O activitate digitizata este comanda. Sistemele flexibile bazate pe un PLC sunt folosite in locul legaturilor fizice dintre senzori si alte elemente de executie. Cum secolul vitezei grabeste orice, este nevoie de un sistem care sa raspunda in timp real, comanda executandu-se in momentul in care aceasta este creata. Acesta este unul dintre motivele pentru care aceasta ramura a reprezentat un interes pentru mine. 
1.1. Motivatia alegerii proiectului 
Consider ca actiunile facute in timp real constituie un mare avantaj in procesele tehnologice si sporesc productivitatea in toate domeniile. Comanda motoarelor facuta de catre un operator instruit poate da rezultate imediate si de o calitate superioara. Pentru o programare corecta, este nevoie de o interfata usor accesibila, intuitiva, astfel incat orice operator sa poata lucra cu aceasta, luand decizii corecte in orice situatie. 
Obiectivul acestui proiect este proiectarea unei unitati de comanda a unui motor pas cu pas folosind mini-calculatorul Raspberry PI. Interfatarea se va face prin intermediul unei aplicatii web utilizand Node.js si Java Script. Pe langa acestea se vor adauga module care vor facilita prelucrarea datelor cum ar fi sockets.io, express, p5 si alte asemenea module. 
1.2. Organizarea proiectului 
Proiectul va fi organizat in mai multe capitole in care se vor dezvolta etapele in care acesta a fost realizat. 
Primul capitol cuprinde introducerea in proiect si este format dintr-o parte introductiva in tema proiectului si doua subcapitole:
-  Motivatia alegerii proiectului -  convingeri si argumente
-  Organizarea proiectului -  scurt rezumat al structurii
Al doilea capitol este denumit Prezentarea proiectului si cuprinde rezumatul lucrarii cu informatiile de baza. 
Urmatorul capitol poarta numele de Fundamente teoretice si cuprinde doua subcapitole principale care descriu Raspberry Pi si Node.js. In cele doua subcapitole se regasesc informatii cu privire la aspectele hardware ale Raspberry Pi-ului: portul GPIO cu descrierea pinilor, porturile USB, Ethernet si HDMI, alimentarea electrica, audio si video, clock in timp real, CSI si DSI. Software-ul si utilizarea Raspberry-ului in mai multe domenii incheie subcapitolul cu o privire de ansamblu. 
In cel de-al doilea subcapitol sunt analizate Mediile Node hosting, Blocurile Node, Managerul de pachete Node, Networking, Sockets si securitate si se incheie cu utilizarea Node.js in noile medii de dezvoltare. 
Capitolul numarul patru este denumit Proiectarea aplicatiei in care se detaliaza toti pasi care s-au urmat pentru realizarea proiectului. Acesta este format din doua subcapitole dintre care primul cuprinde actiunile initiale pentru obtinerea unor cunostinte care vor servi la proiectare. Cele doua aplicatii din cadrul acestui subcapitol contin cunostinte cu privire la conexiunile dintre componentele fizice ale aplicatiei finale. Al doilea subcapitol cuprinde toate fazele de executie. 
Urmeaza capitolul Etape in proiectare si probleme intampinate si include un sumar al stadiilor de proiectare structurate in subcapitole precum si rezultate din executie: Desenarea traseului, Comunicatia intre clienti, Preluare si prelucrare coordonate, Transmitere JSON, Probleme intampinate si modalitati de solutionare. 
Ultimul capitol se intituleaza Concluzii si perspective de dezvoltare si cuprinde potentiale cai de dezvoltare care se pot face pe viitor. 
De asemenea proiectul cuprinde Bibliografie in care sunt enumerate sursele de inspiratie folosite la realizare.
Lucrarea se incheie cu Anexe, la care se ataseaza codul aplicatiei complet.

Fisiere în arhivă (1):

 Sistem de comanda cu Raspberry PI.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

[1] Catalin Nitu (2018), Raspberry Pi 3 Model B+, go4it.ro, Online: http://www.go4it.ro/componente-pc/raspberry-pi-3-model-b-vine-cu-un-procesor-mai-puternic-si-antene-wireless-performante-17063690/ , data accesare: 21.03.2018
[2] Raspberry Pi (2018), Online: https://en.wikipedia.org/wiki/Raspberry_Pi, data accesare: 23.03.2018
[3] Raspberry Pi (2018), Online: https://en.wikipedia.org/wiki/Raspberry_Pi#Peripherals , data accesare: 25.03.2018
[4] Camera Module, Online: https://www.raspberrypi.org/documentation/hardware/camera/README.md , data accesare: 28.03.2018
[5] Raspberry Pi Display, Online: https://www.raspberrypi.org/documentation/hardware/display/README.md, data accesare: 28.03.2018
[6] Industrial use of the Raspberry Pi , Online: https://www.raspberrypi.org/documentation/hardware/industrial/README.md, data accesare: 28.03.2018
[7] Compute Module Datasheet (2016), Version 1.0, pag 20, Online: https://www.raspberrypi.org/documentation/hardware/computemodule/RPI-CM-DATASHEET-V1_0.pdf, data accesare: 29.03.2018
[8] Node.js and Raspberry Pi, Online: https://www.w3schools.com/nodejs/nodejs_raspberrypi.asp, data accesare: 2.04.2018
[9] INSTALLING OPERATING SYSTEM IMAGES Online: https://www.raspberrypi.org/documentation/installation/installing-images/README.md, data accesare: 2.04.2018
[10] W3Schools , www.w3schools.com, data accesare: 10.04.2018
[11] Node in a nutshell,