Sistem solar de uscare

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 5
I-Radiația solară 6
1.1. Consideraţii privind radiaţia solară 6
1.2. Compoziția spectrală a radiației solare 8
1.2.1.Radiaţia Ultravioletă 8
1.2.2.Radiaţia Vizibilă (lumina) 8
1.2.3.Radiaţia Infraroşie 8
1.3. Componentele radiației solare 10
1.3.1.Radiția solară globală (Q) 10
1.3.2. Radiația solară reflectată (Rs) 10
1.3.3.Radiația Terestră(Es) 11
1.3.4.Radiația Atmosferei (Ea) 11
1.3.5.Bilanțul Radiativ (B) 11
II-Colectoare solare-termice(CST) 12
2.1. Consideraţii privind colectoarele solare termice 12
2.2. Colectoare solare staționare 12
2.2.1.Colectoare solare fixe plane 13
2.2.2. Colectoare solare fixe cu tuburi vidate 16
2.2.3. Colectoare solare fixe parabolice 17
2.3.Poziționarea colectorului solar plan 19
III-Sistemul solar de uscare folosit în domeniul uscării legumelor și fructelor 21
3.1.Aspecte generale 21
3.1.1.Bazele teoretice ale procesului de uscare 21
3.2. Uscarea la soare versus uscarea cu ajutorul sistemului solar de uscare 22
3.2.1.Procesul prin uscarea la soare 23
3.2.2.Procesul folosind sistemul solar de uscare 23
3.3.Clasificarea sistemelor de uscare 25
3.3.1.Sisteme de uscare cu energie activă) 25
3.3.2.Sisteme de uscare cu energie pasivă 26
IV-Proiectarea și crearea unui sistem solar de uscare 28
4.1.Realizarea panoului solar 28
4.2.Realizarea camerei de uscare 29
4.2.1.Aspecte generale 29
4.2.2.Construirea camerei de uscare 31
4.3.Realizarea cadrului de susținere a panoului 32
V-Partea electrică a sistemului solar de uscare 33
5.1 Sistemul de automatizare pentru circularea aerului din interiorul panoului solar și a camerei de uscare 33
5.2 Sistemul de automatizare pentru înclinarea automată a panoului solar 38
5.3 Sistemul de comandă folosit pentru acționarea motorului 44
5.3.1.Sursa de alimentare 44
5.3.2.Relee auto 46
5.3.3. Întrerupător LA167-B2-BD 47
VI-Concluzii generale. Contribuții și perspective 48
Bibliografie 52
Anexe 54


Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Populația globală este în expansiune cu aproximativ 50 milioane de oameni în fiecare an, iar acest fapt duce la o creștere a consumului global de energie. Principalele surse de energie utilizate la nivel mondial sunt reprezentate de catre combustibilii fosili, aproape 78% din totalul energiei care este produsă, iar această utilizare de combustibili fosili distrug atât mediul înconjurător cât și calitatea vieții umane, în toate formele administrative, sociologice, politice, economice și culturale. Soluția, regăsită în prezent pe axele prioritare de cercetare și dezvoltare ale oricărui proiect național și internațional, este creșterea gradului de folosire a surselor regenerabile și mărirea eficienţei de conversie a acestor energii. 
Radiația solară este valorificată sub formă de energie termică cu ajutorul sistemelor de colectoare solar-termice (CST), rezultatele obținute fiind apa caldă și căldura necesară menținerii unei anumite temperaturi în spațiile construite . Argumentele care stau la baza implementării și utilizării sistemelor CST sunt:
· CST este o dovadă a responsabilității omului asupra mediului, deoarece constituie un răspuns viabil pentru producerea de energie prin înlocuirea combustibililor fosili – poluante – cu sursa solară – regenerabilă și nepoluantă;
· CST pot asigura necesarul de energie termică anual până la 90% în zonele tropicale și până la 90% primăvara și toamna în zonele nordice ;
· Deși costurile de achiziție și implementare a sistemelor CST sunt oarecum ridicate (numai ≈0.5% din populația Terrei și le-ar putea asuma , există totusi căi de reducere si facilități a acestor costuri prin înscrierea în programe guvernamentale și proiecte de finanțare a structurilor de valorificare a energiilor regenerabile.De asemenea, pe baza actului normativ 20/20/20 European Solar Thermal Industry Federation (ESTIF) obligă producerea a 50% din energia termică prin utilizarea sistemelor solar termice.
Posibilităţile de utilizare a energiei solare sunt destul de largi, dar sunt puternic influenţate de poziţia geografică, de anotimp şi de condiţiile meteo. Din acest motiv, energia care poate fi obţinută pe 1 m2 variază foarte mult. În România, într-o zi însorită, insolaţia medie poate ajunge la cca. 1000 W/m2.
Capitolul I 
Radiația solară
1.1. Consideraţii privind radiaţia solară
Soarele este sursa de energie a Terrei, contribuind la menținerea temperaturii planetei mult peste valoarea de aproape 0K, întâlnită în spaţiul interplanetar şi este unica sursă de energie capabilă să întreţină viaţa pe Pământ. Soarele reprezintă practic o sursă inepuizabilă de energie, estimându-se o perioadă a existenţei radiaţiei solare de încă aproape 4…5 miliarde a ani.
Soarele emite o cantitate uriașă de energie, 407 cvatrilioane (4,07*1026) W, care raportat la suprafaţa soarelui înseamnă 209,346 GW/m2 energie radiantă emisă. Din aceasta numai o mică parte ajunge pe Pământ. Radiaţia solară care ajunge pe Pământ, din punct de vedere energetic, este alcătuită din două componente:
- radiaţie directă - depinde de orientarea suprafeţei receptoare
- radiaţie difuză – este considerată aceeaşi, indiferent de sensul suprafeţei receptoare, chiar dacă în realitate sunt cateva diferenţe.
Radiaţia solară acoperă toată gama de lungimi de undă a energiei solare, dar în general se divide în două componente, cu lungime de undă scurtă şi lungă, care au un comportament diferit. Radiaţia cu lungime de undă scurtă, funcţie de unghiul de incidenţă cu suprafaţa, se reflectă, se absoarbe şi trece prin suprafaţa respectivă.
Radiaţia solară este influenţată de modificarea permanentă a câtorva parametrii importanţi, cum sunt:
- Înălţimea soarelui pe cer 
- Unghiul de înclinare a axei Pământului;
- Modificarea distanţei Pământ – Soare 
- Latitudinea geografică. 
Figura 1.2 Variaţia radiaţiei solare în funcţie de direcţia razelor solare,
pentru diferite situaţii atmosferice: Rev. Tehnica Instalaţiilor nr. 5/2004


Fisiere în arhivă (1):

  • Sistem solar de uscare.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

• Kreith F, Kreider JF. Principles of solar engineering. New York: McGraw-Hill; 1978.
• Oprea Cristian,2005,Radiatia solara,aspecte teoretice si practice
• Dincer I. Renewable energy, environment and sustainable development. Proceedings of the World 
• Brătucu, Gh.: Influenţa factorilor naturali asupra costurilor produselor agricole vegetale, Lucrările celei de-a V a conferinţe de comunicări ştiinţifice, Universitatea Spiru Haret, Braşov, 1999
• Doven, S., Mitroi, A.: 2008 – Drying capacity and performance comparision of solar box dryer and solar cabinet dryer, Lucrări ştiinţifice cu tema : Engineering and management of sustainable development in agriculture, transports and food industry”, INMATEH, nr. 25, 157-162, INMA Bucureşti, 2008, ISSN 1583 – 1019
• SERI. Power from the Sun: principles of high temperature solar thermal technology; 1987.
• Spânulescu Ion, Celule solare, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983
• Mugur Bălan, Energii regenerabile, Ed. Tehnică Cluj Napoca, 2007
• Green M, Silicon solar cells. Advanced principles and practice, Chap. 7, Centre for
• PhotovoltaicDevices and Systems, University of New South Wales, Sydney (1995).
• Marin, A.L., Brătucu, Gh.: Research Regarding on the Balance of Masses in Conservation by Drying of Vegetables and Fruits, în revista Journal of EcoAgriTourism, vol.6, 2010, nr.2(19), p. 68-72, Braşov, România, ISSN 1844-8577.
• Marin, A.L., Brătucu, Gh.: Researches Concernig the Manufacturing of a Technical Equipment for Drying of Vegetable with Solar Enegy Used in Brasov Area, în revista INMATEH III, 2009, nr. 29, p. 115-121, Bucureşti, România, ISSN 1583-1019. 
• Marin, A.L.: Contributions to the Study of Heat Balance in Drying of Fruits and Vegetables with Solar Energy, în revista 
• Marin, A.L., Brătucu, Gh.: Contributions To The Development Of Equipment That Are Using Solar Energy For Drying Vegetable Products, în revista COMAT 2010 (International Conference Research and Innovation in Engineering),vol.III, 2010, p 140-144, Braşov, România, ISSN 1844-9336. 
• Marin, A.L.: Research Regarding Drying Of Agricultural Products By Using Solar Energy, în The 4th International Conference Computational Mechanics and Virtual Engineering COMEC 2011 (International Conference Research and Innovation in Engineering), vol.I, 2011, p 97-100, Braşov, România 
• Marin, A.L., Brătucu, Gh.: Research regarding energy optimization of the dehydration process of tomatoes, Bulletin of the Transylvania Universiy of Braşov, Serie II Forestry. Wood Industry.Agricultural Food Engineering. Vol. 5 (55) nr.2-2012, p. ..., ISSN 2065-2135 (Print), ISSN 2065-2143 (CD-ROM) (acceptat pentru publicare). 
...


Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.


Descarcă această licență cu doar 8€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!