CAPITOLUL 1 1.1. Introducere (pag. 1) 1.2. Piaţa ERP sau piaţa mega-aplicatiilor economice (pag. 2) 1.3. Oferte pe piaţa ERP (pag. 5) CAPITOLUL 2 2.1 Arhitectura client/ server (pag. 6) 2.2 Baze de date distribuite (pag. 10) 2.3 Dezvoltarea de aplicaţii- prezentare generala (pag. 13) 2.3.1 Perspectiva economica (pag. 15) 2.3.2 Perspectiva ciclului de viata (pag. 16) CAPITOLUL 3 3.1 Primavera Project Planner- P3 (pag. 18) 3.2 Oracle (pag. 25) 3.3 SAP R/3. Soluţii de business management (pag. 26) 3.4 PeopleSoft (pag. 31) 3.5 Charisma Enterprise (pag. 32) 3.6 Scala (pag.45) 3.7 ERP ”fabricat in România” (pag. 49) CAPITOLUL 4 4.1 Securitatea sistemelor informaţionale (pag. 60) 4.1.1 Modele de securitate informaţionala (pag. 62) 4.1.2 Masuri de securitate in sistemele informaţionale (pag. 64) 4.1.3 Responsabilitatea personalului pe linia securitatii informaţionale (pag.66) 4.2 ERP. Concluzii. Tendinţe (pag. 68) + prezentare powerpoint
CAPITOLUL 1 1.1 INTRODUCERE După jumătate de secol de progrese tehnologice si de informatizare, societatea omeneasca isi pune, in mod logic, întrebarea ”cum va fi peste alţi 50 de ani?”. Astfel, in 1997, la 50 de ani de la crearea primului calculator electronic si la tot atatia ani de la infiintarea ACM (Association for Computing and Machinary), acesta a fost motivul pentru care doi cercetători americani, Peter J. Denning si Robert Metcalf, au publicat ”The next fifty years of computing”. Adică 20 de articole ale unor specialişti recunoscuţi, grupate pe trei direcţii: revoluţia tehnologica a următorilor 50 de ani, consecinţele tehnologice in viata si munca oamenilor si consecinţele in planul afacerilor si inovării. Iată câteva predicţii făcute de aceşti specialişti: calculatorul se va regăsi in toate domeniile de activitate si in tot ce ne înconjoară (telefoane, motoare, pereţi, lămpi de iluminare, ochi- organe, etc); Viitorul calculator se va numi MicroSystem si va fi in 2047 de 100.000 de ori mai puternic decât cele din 1997; spaţiul in care vom trai se va numi Cyberspace, iar societatea va fi complet informatizata, in condiţiile in care un chip va cuprinde reţele întregi la costuri foarte mici. Nu este de ignorat in acest sens realitatea virtuala (oraşe, clădiri, computere, intimplari, etc). Cyberspace-ul se va dezvolta concomitent evoluţia platformelor de lucru, hard-ului si soft-ului si tehnologiei avansate din domeniul reţelelor de calculatoare si transferului de date; software-ul si hardware-ul se vor bucura de realizări fantastice ale tehnologiilor de vârf din domeniul industrial, al transferului de date, informaţii si cunostinte; in perioada supusa analizei se preconizează apariţia unor noi generaţii de calculatoare din 15 in 15 ani, dar cel puţin doua generaţii isi vor face simţita prezenta, inclusiv aşa-numitele reţele de calculatoare specializate (BAN- body area network), ca o extrapolare a actualelor WAN si LAN. Aceste reţele vor fi utilizate cu predilecţie in organismele vii si vor face legătura intre diverse organe. In urma progreselor înregistrate se va ajunge la: convergenta si interoperabilitate totala intre reţele; MicroSisteme→ sisteme-pe-un-chip; calculatoare web; calculatoare cu gestiune autonoma contra utilizării sistemelor manager; teleprezenta utilizata la locul de munca; calculatoare, echipamente si aplicaţii care recunosc limbajul vocal; televiziune: sinteza, analiza, percepere si intelegere; dispariţia PC-ului va permite incorporarea lui in diferite obiecte, ca simple componente. Consecinţele sociale ale unei asemenea dezvoltări sunt greu de imaginat. Inovarea in domeniul acestor tehnologii nu poate sa duca decât la o revoluţie in adevăratul sens al cuvântului. Cert este faptul ca vom deţine mult mai multa informaţie si cunoaştere din diverse domenii. Astfel, la baza societatii de mâine vor sta informaţia si comunicaţiile mijlocite de calculator. Un grafic de trecere spre societatea global informaţionala presupune parcugerea unui număr de patru stadii: - stadiul întreprinderii informatizate, corespunzător perioadei 1970- 2010; - stadiul muncitorilor cunoscători interconectaţi, care a început din 1980; - stadiul societatii globale interconectate, declanşat in jurul anilor 1992- 1993; - stadiul societatii globale informaţionale, care va începe după anul 2010. După cum se observa, omenirea nu a parcurs inca nici măcar primul stadiu, dar a început deja alte doua, pentru ca din 2010 sa înceapă si cel de-al patrulea stadiu. Cu alte cuvinte, pana in 2010 societatea omeneasca se afla intr-un continuu proces de tranziţie către acest globalism informaţional. Astfel, amprenta de modernism devine si mai evidenta in apropierea anului 2010, când primul val al simplei informatizări va fi depasit si se va face simţit din ce in ce mai mult cel de-al patrulea val, cel al ”societatii global informaţionale”. In sens larg, societatea informaţionala poate fi definita ca fiind societatea bazata pe informaţie. In sens modern, putem vorbi despre o societate bazata pe informaţii de la utilizarea in economie a calculatoarelor, adică in a II-a jumătate a anilor '50. Totuşi, la nivelul fiecărui stadiu de dezvoltare a societatii omeneşti putem spune ca a existat dintotdeauna o bazare a acesteia pe informaţie. 1.2 Piaţa ERP sau piata mega-aplicatiilor economice In condiţiile in care lumea occidentala a trecut de citiva ani pragul epocii Internet, cele mai multe dintre firmele romaneşti inteleg inca prin aplicaţii de gestiune programele de contabilitate Ciel sau Neomanager. Este adevărat ca afirmaţia nu trebuie generalizata, pentru ca totuşi piaţa ERP (Enterprise Resource Manager) romaneasca a evoluat , dar trebuie sa recunoaştem ca suntem departe de a fi conectaţi la realitatea tehnologica generata de globalizarea pieţelor . Pentru tarile dezvoltate din punct de vedere tehnologic, ERP constituie încununarea evoluţiei de peste patru decenii a tehnicilor de gestiune economica beneficiare ale suportului tehnologiilor informaţionale. Provocarea principala consta in integrarea tuturor proceselor economice si optimizarea resurselor disponibile. La nivelul tarii noastre insa, lucrurile stau cu totul altfel. Despre o tradiţie romaneasca in dezvoltarea sistemelor informatice putem discuta, deşi fara prea mare entuziasm. Dar, daca ne propunem sa căutam practica integrării acestora, atunci chiar trebuie sa fim discreţi. S-a încercat prin cercetări desfasurate de un grup de reputaţi profesori, pe parcursul unui an întreg a se răspunde la întrebarea ”avem sau nu nevoie de ERP in România?”. Scepticii spun ca drumul României pana la integrare (nu numai cea europeana, ci si cea informaţionala) este lung si anevoios. Sunt soluţii ERP viabile la noi, atât timp cat afacerile se desfasoara uneori la limita promiscuitatii financiare si cu o cultura manageriala impregnata de planuri cincinale si de comanda de la centru? Putem ramane la adăpost de valul tehnologic si practicile manageriale actuale? Sunt întrebări la care răspunsul nu poate fi dat in mod cert, dar poate fi ghicit cu usurinta, pentru ca vrem, nu vrem, integrarea bate la uşa…
1. Brady J.A., Monk E.F., Wagner B.J. Concepts in Enterprise Resource Planning Thompson Learning, 2001 2. Fanaru L., Fotache D. Dilema romaneasca ERP Net Report, Bucureşti, februarie 2002 3. Fanaru L., Fotache D. Oracle in lumea e-Business si ERP Net Report, Bucureşti, iulie 2002 4. Fanaru L., Fotache D. PeopleSoft in lumea pariurilor Internet si ERP Net Report, Bucureşti, ianuarie 2002 5. Fanaru L., Fotache D. Scala in lumea ERP-urilor romaneşti Net Report, Bucureşti, aprilie 2002 6. Fanaru L., Fotache D. Siveco Applications, un ERP „ made in România” Net Report, Bucureşti, decembrie 2001 7. Fanaru L., Fotache D. Socrate sau „arta de a stăpâni informaţia” Net Report, Bucureşti, august 2002 8. Fanaru L., Fotache D. Soluţii ERP SAP R/3 System Net Report, Bucureşti, octombrie 2001 9. Marinescu V., Hrin R., Tomescu M. Dicţionar informatic trilingv All Educational, Hardware- Software, Bucureşti, 1999 10. Oprea D. Analiza si proiectarea sistemelor informaţionale economice Polirom, Iaşi, 1999 11. Oprea D. Managementul proiectelor. Teorie si cazuri practice Sedcom Libris, Iaşi, 2002 12. Oprea D., Airinei D., Fotache M. Sisteme informaţionale pentru afaceri Polirom, Iaşi, 2002 13. O’Leary D.E. Entreprise Resource Planning Systems Cambridge University Press, USA, 2000 14. Project Management Institute A Guide to the Project Management Body of Knowledge Project Management Institute, SUA, 1996 15. Vasiu I. Criminalitatea informatica Nemira, Business Club, Bucureşti, 2001
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
