Șomajul în rândul tinerilor din România

Cuprins licență

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1. ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR 4
1.1. Șomajul în rândul tinerilor - delimitări conceptuale 4
1.2. Cauzele șomajului în rândul tinerilor 6
1.3. Efectele șomajului în rândul tinerilor 8
1.4. Soluții pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor 10
CAPITOLUL 2. FENOMENUL ȘOMAJULUI ÎN RÂNDUL TINERILOR DIN ROMÂNIA 13
2.1. Piața muncii din România pentru tineri 13
2.2. Situația șomajului în rândul tinerilor din România 14
2.3. Măsuri pentru integrarea tinerilor din România pe piața muncii 16
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA CERCETĂRII 24
3.1. Tema cercetării 24
3.2. Obiectivele cercetării 24
3.3. Ipotezele cercetării 24
3.4. Universul populatiei 24
3.5. Operaționalizarea conceptelor 25
3.6. Metoda de colectare a datelor 27
CAPITOLUL 4. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚINUTE 28
4.1. Prezentarea eșantionului 28
4.2. Analiza variabilelor 33
4.3. Verificarea ipotezelor 58
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 66
BIBLIOGRAFIE 69
ANEXE 71

Extras din licență

INTRODUCERE 
Este o perioadă destul de grea să fii un tânăr european care dorește să intre pe piața muncii, dar care este exact natura problemei cu care se confruntă tinerii care încearcă să își găsească un loc de muncă? Se susține în mod regulat și rezonabil că tinerii au fost deosebit de puternic afectați de recesiune. Cu toate acestea, mai puțin rezonabil, această afirmație se bazează adesea pe schimbările care au avut loc în ratele șomajului în rândul tinerilor. Experiențele pe piața muncii, inclusiv perioadele de șomaj, la începutul vieții profesionale a unei persoane sunt susceptibile de a avea repercusiuni care se vor simți pe tot parcursul vârstei sale adulte (Cefalo, et. al., 2020). 
Este recunoscut de mult timp că șomajul este asociat cu o serie de consecințe negative asupra sănătății, atât fizice, cât și psihologice, care tind să crească disproporționat cu durata șomajului. Șomajul este, de asemenea, asociat cu nefericirea - atât pentru cei care se confruntă cu aceasta, cât și pentru cei care sunt angajați, dar se tem de șomaj într-o perioadă de nesiguranță ridicată a locului de muncă și este larg înțeles că nefericirea este în sine legată de sănătatea psihică și fizică (Gregg, 2001). 
Există, de asemenea, un corp substanțial de dovezi care leagă șomajul în rândul tinerilor (și lipsa locului de muncă) de criminalitate. Crima nu numai că este costisitoare pentru societate, ci și pentru individ. Mai mult, este posibil ca orice astfel de efecte să aibă consecințe pe termen lung; odată ce s-a pornit pe calea marginalizării și a criminalității, perspectivele de viitor (și așteptările) cuiva se pot adapta în consecință. Astfel, șomajul este rău pentru tineri și pentru societate în ansamblu; cu toate acestea, la fel de important, consecințele negative ale șomajului în rândul tinerilor sunt în mare măsură asociate cu șomajul pe termen lung, mai degrabă decât cu șomajul în sine. Aici, efectele cu adevărat dăunătoare ale recesiunii au fost resimțite de tineri (Vancea & Utzet, 2017). 
În timpul recesiunii, prevalența șomajului pe termen lung în rândul tinerilor a crescut cu mai mult de o treime. Mai mult, aceasta nu este singura tendință negativă recentă a experienței tinerilor pe piața muncii cu consecințe pe termen mai lung. În ultimii ani, a existat o recunoaștere din ce în ce mai mare a faptului că șomajul - sau NEET - așa cum se numește de obicei acum, și nu doar șomajul în sine este o problemă de îngrijorare. În mod similar, apariția unor niveluri ridicate de angajare temporară și cu normă parțială în rândul tinerilor și impactul pe termen lung al acestor forme contractuale - devin, de asemenea, probleme semnificative (Carcillo & Königs, 2015). 
Șomajul în rândul tinerilor a fost o problemă persistentă în multe țări din întreaga lume, în special în urma pandemiei de COVID-19. Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, mulți tineri și-au pierdut locurile de muncă din cauza blocajelor și încetinirilor economice (Lambovska, et. al., 2021).
Ratele șomajului în rândul tinerilor au fost în general mai mari decât ratele generale ale șomajului în multe țări. De exemplu, în Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul tinerilor în august 2022 a fost de 15,3%, comparativ cu o rată generală a șomajului de 7,6% (europa.eu/eurostat).
Tinerii au fost în mod deosebit afectați de creșterea locurilor de muncă precare, inclusiv contractele temporare, munca cu fracțiune de normă și munca de tip part time. Acest lucru le-a făcut mai greu să găsească locuri de muncă stabile, bine plătite. În unele țări, există, de asemenea, diferențe semnificative în ratele șomajului în rândul tinerilor, în funcție de sex, rasă, etnie și statut socioeconomic. 
Guvernele și organizațiile din întreaga lume lucrează pentru a aborda șomajul în rândul tinerilor prin diverse politici și inițiative, inclusiv programe de formare, ucenicie și inițiative de creare de locuri de muncă (Lambovska, et. al., 2021).
CAPITOLUL 1. ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR 
1.1. Șomajul în rândul tinerilor - delimitări conceptuale 
Este important să înțelegem cum sunt conceptualizați și definiți termeni precum „tineret” și (în consecință) „șomaj în rândul tinerilor”. Categoriile de vârstă folosite pentru a defini „tineretul” sunt elastice și diferă între țări. În scopuri statistice, în Irlanda, categoria „tineret” este clasificată ca persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, o clasificare adoptată oficial în 1999 de Organizația Internațională a Muncii (OIM) (Gregg, 2001).
Există trei măsuri principale citate în mod interschimbabil în analiza acestei probleme. În general, măsura tradițională standard a șomajului în rândul tinerilor este „rata șomajului în rândul tinerilor”. Acesta este pur și simplu un subset specific de vârstă al ratei tradiționale a șomajului, adică numărul de tineri șomeri ca proporție din forța de muncă totaăl/tineri activi din punct de vedere economic. Acestea pot include pe cei care urmează o formă de învățământ cu normă întreagă (de exemplu, studenți) care au, de asemenea, un loc de muncă cu normă parțială (Vîrtosu, et. al., 2020).
Problema în UE este că există mai multe persoane inactive din punct de vedere economic în categoria de vârstă 15-24 de ani (adică în afara forței de muncă) decât există în forța de muncă. Nici tinerii care se află în afara forței de muncă nu sunt oficial șomeri, deoarece mulți dintre aceștia sunt studenți în învățământ cu normă întreagă (Vîrtosu, et. al., 2020).

Fisiere în arhivă (1):

 Somajul in randul tinerilor din Romania.docx

Imagini din acest licență

Bibliografie

1. Alexa, C. (2020). Analiza politicilor publice privind lucrătorii atipici în România. Situația tinerilor. CONSOLIDARE DEMOCRATICĂ SAU DE-DEMOCRATIZARE? CONFERINȚA DOCTORANZILOR ÎN ȘTIINȚE POLITICE, 27.
2. Brandt, M., & Hank, K. (2014). Scars that will not disappear: long-term associations between early and later life unemployment under different welfare regimes. Journal of Social Policy, 43(4), 727-743.
3. Carcillo, S., & Königs, S. (2015). NEET Youth in the Aftermath of the Crisis: Challenges and Policies. Available at SSRN 2573655.
4. Cefalo, R., Scandurra, R., & Kazepov, Y. (2020). Youth labor market integration in European regions. Sustainability, 12(9), 3813.
5. Frunze, O., & Lapoșina, E. (2021). Probleme ale integrării sociale a tinerilor șomeri. In Dezvoltarea personală și integrarea socială a actorilor educaționali (pp. 248-253).
6. Gregg, P. (2001). The impact of youth unemployment on adult unemployment in the NCDS. The economic journal, 111(475), 626-653.
7. Lambovska, M., Sardinha, B., & Belas Jr, J. (2021). Impact of the COVID-19 pandemic on youth unemployment in the European Union. Ekonomicko-manazerske spektrum, 15(1), 55-63.
8. Meirosu, C., Damian A., & Toderita, A. (2020). The Impact of Youth Guarantee Measures in Romania: Current Bottlenecks and a Post-2020 Strategy. Trans European Policy Studies Association Briefs 2020.
9. Neagu, G. (2020). Rural NEETS in Romania. 2009− 2019 Overview.
10. Neagu, G., Berigel, M., & Lendzhova, V. (2021). How digital inclusion increase opportunities for young people: Case of Neets from Bulgaria, Romania and Turkey. Sustainability, 13(14), 7894.
11. Petrescu, C., Erdogan, E., & Flynn, P. (2020). Manual for the Classification of Intervention Best-Practices with Rural NEETs, COST CA18213.
12. Petrescu, C., Neguț, A., & Mihalache, F. (2021). Implementation of the youth guarantee programme in Romania. Calitatea Vieții, 32(4), 449-467.
13. Sadler, K., Akister, J., & Burch, S. (2015). Who are the young people who are not in education, employment or training? An application of the risk factors to a rural area in the UK. International Social Work, 58(4), 508-520.
14. Sava, S. (2020). De la formulare de politici educaționale, la practici reale-tinerii NEETs din România. Revista de Pedagogie, 68(2), 105-124.
15. Shore, J., & Tosun, J. (2019). Assessing youth labour market services: Young people’s perceptions and evaluations of service delivery in Germany. Public Policy and Administration, 34(1), 22-41.
16. Simões, F., Meneses, A., Luís, R., & Drumonde, R. (2017). NEETs in a rural region of Southern Europe: Perceived self-efficacy, perceived barriers, educational expectations, and vocational expectations. Journal of Youth Studies, 20(9), 1109-1126.
17. Teșliuc, E., Grigoraș, V., & Stănculescu, M. S. (2016). The atlas of rural marginalized areas and of local human development in Romania. World Bank, Bucharest.
18. Toderiță, A., Damian, A., & Meiroșu, C. (2019). Accesul tinerilor NEET din grupurile vulnerabile la măsurile programului Garanția pentru Tineret în România. Unde suntem și cum continuăm. Centrul Român de Politici Europene. 
19. Trein, P., & Tosun, J. (2021). Varieties of public- private policy coordination: How the political economy affects multi-actor implementation. Public Policy and Administration, 36(3), 379-400.
20. Țoc, S. (2020). Tinerii vulnerabili și inegalitatea socială. O analiză a situației sociale a tinerilor NEET în România. Revista de Pedagogie, 68(1), 7-29.
21. Vancea, M., & Utzet, M. (2017). How unemployment and precarious employment affect the health of young people: A scoping study on social determinants. Scandinavian journal of public health, 45(1), 73-84.
22. Vîrtosu, I., Florea, V., & Țurcan, G. (2020). Probleme socio-politice. Șomajul. In Simpozion științific al tinerilor cercetători (pp. 62-65).
23. https://ec.europa.eu/eurostat