Stabilirea Etimologiei Denumirilor de Obiceiuri si Sarbatori Populare Romanesti

Cuprins licenta Cum descarc?

I. Introducere pag.1;
II. Materialul bibliografic. Dosar critic pag.5;
III. Probleme de etimologie: terminologia obiceiurilor populare romanesti pag.9;
IV. Consideratii finale pag.68;
V. Bibliografie pag.73


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 
Tema care constituie obiectul cercetarii intreprinse in lucrarea de fata, stabilirea etimologiei denumirilor de obiceiuri si sarbatori populare romanesti, are ca punct de plecare dictionarul Obiceiuri populare de peste an, al lui Ion Ghinoiu. Principalul scop care ghideaza demersul nostru urmareste suplinirea deficitului de ordin etimologic al lucrarii cu caracter etnografic si folcloric mai sus mentionate. In cateva cazuri, foarte rare insa, chiar I. Ghinoiu face anumite observatii in legatura cu termenii care desemneaza obiceiurile descrise in studiul sau. Numai ca scopul acestor observatii nu il constituie stabilirea limbii de provenienta a numelor datinilor, ci vizeaza in mod special, natura semantica a anumitor cuvinte. Motivatia folcloristului roman consta, asa cum marturiseste el insusi in prefata cartii, in accesibilizarea unor informatii de specialitate, prin redarea lor intr-un limbaj cat mai aproape de uzul lui obisnuit, intrucat lucrarea sa este destinata publicului larg, nu doar cercului restrans al folcloristilor si etnografilor: "Preocuparea constanta a autorului a fost elaborarea unei lucrari accesibile unor largi categorii de cititori, dar care sa impace si exigentele specialistilor (etnologi, sociologi, filozofi). Intrucat intelesurile monosemantice sunt mai usor receptate, termenii polisemantici, purtatori de ambiguitati, au fost clasificati pe sensurile pe care le exprima si definiti apoi individual" Consideram, asadar ca, prin intermediul cercetarii de fata, ne identificam cu intentiile exprimate de autorul Obiceiurilor populare de peste an, chiar daca natura demersului nostru este una strict lingvistica Se poate afirma, prin urmare, existenta unei sfere de convergenta a dimensiunii lingvistice (in compartimentul ei lexical) si a dimensiunii folcloristice care consta in posibilitatea celor doua domenii de a evidentia specificul spiritual al poporului roman. Argumentele de ordin lingvistic au o vechime destul de indepartata in timp ca instrumente de atestare a fondului nostru autohton. I. Ghinoiu a reusit prin dictionarul sau sa ofere o perspectiva de ansamblu asupra naturii obiceiurilor si sarbatorilor populare romanesti. Speram ca, si printr-o analiza de ordin etimologic asupra denumirilor acestor aspecte ale spiritualitatii populare, sa reactualizam interesul pentru coordonatele definitorii ale credintelor romanilor, intr-o perioada de maxima receptivitate fata de elemente apartinand altor culturi, artificial preluate chiar si la nivelul limbajului, care ne fac sa ignoram ceee ce de fapt ne caracterizeaza ca popor. 
Raportandu-ne la dimensiunea strict lingvistica a cercetarii noastre, ne luam ca punct de referinta definitia data etimologiei, de I. Coteanu si M. Sala , ca fiind "stiinta care urmareste si explica dezvoltarea cuvintelor de la formele si intelesurile lor cele mai vechi pana la formele si intelesurile lor actuale sau pana la cele dintr-o anumita perioada a unei limbi ori a unui grup de limbi" In consecinta, lucrarea de fata a fost conceputa ca un studiu lexico-semantic si, pe parcursul ei, vom urmari nu numai stabilirea etimonului unui termen sau altul, ci si evidentierea sensurilor pe care cuvantul romanesc le-a preluat sau pe care acesta le dezvolta in limba noastra. Mai mult, vom proba si posibilitatea trasarii unei legaturi intre denumirea obiceiului si structura acestuia, analizand deplasarile de sens care au luat nastere, de pilda, in urma numirii obiceiurilor prin termeni care in mod obisnuit desemneaza alte realitati. Prin analiza etimologica ne propunem sa evidentiem si situatia raporturilor lingvistice dintre limba romana si alte limbi asa cum se reflecta ea la nivelul terminologiei avute in vedere. Un alt obiectiv al lucrarii noastre il constituie efectuarea catorva observatii cu privire la aspectele crestine ale anumitor datini romanesti, elementele datorate aparitiei crestinismului repercutandu-se, atat asupra fondului, cat si asupra denumirii obiceiurilor. 
Nu am putut cuprinde in lucrarea noastra tot materialul furnizat de studiul Obiceiuri populare de peste an, complexitatea acestuia fiind dovedita de numarul mare de cuvinte-titlu pe care le insumeaza. De aceea, am apelat la anumite criterii de selectie excluzand, de pilda, denumirile reperelor calendaristice si a unitatilor de masurat timpul, precum si termenii ce desemneaza in limbajul popular astrii si constelatiile, limitandu-ne strict la obiceiuri. Din masa datinilor cuprinse in dictionarul lui I. Ghinoiu, am luat in discutie numai pe cele mai putin transparente la nivelul etimologiei denumirii lor, urmarind ca, prin dezvaluirea originii cuvintelor, sa evidentiem asocierile semantice care au stat la baza atribuirii de denumiri in cazul obiceiurilor populare romanesti. In consecinta, nu ne-am oprit asupra unor obiceiuri precum Masurisul Oilor, Tunsul Animalelor sau Umplutul Borsului; aici cuvintele au o semnificatie foarte clara ele fiind utilizate in aceeasi acceptiune si in alte tipare de comunicare interumana, independent de obiceiul pe care il desemneaza. Alaturarea lor este contextual legata de obicei si ilustrata prin insasi definitia acestuia. Criteriul de selectie enuntat nu implica o preocupare exclusiva pentru nume obscure (la nivelul etimologiei), a caror utilizare este preponderent dialectala (vezi, spre exemplu, Arietul, Brezaia, Carceie sau Saiegiile). Este adevarat ca ne-am indreptat atentia indeosebi asupra denumirilor mai rare si mai pitoresti ( Alimori, Catii-Catii, Matcalau, si altele) insa, am acordat o egala atentie si unor obiceiuri cu o arie mai larga de raspandire pe teritoriul romanesc, cum ar fi Caloianul, Craciunul, Rusaliile. Acestea nu au putut fi ignorate datorita locului important pe care il ocupa in spatiul spiritualitatii romanesti. In plus, utilizarea frecventa a denumirilor de-a lungul timpului si vechimea lor deosebita au dus la o pierdere a semnificatiei lor originare, astfel incat se impune o permanenta reactualizare a sensurilor lor primordiale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilirea Etimologiei Denumirilor de Obiceiuri si Sarbatori Populare Romanesti.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!