Cuprins
- Întroducere 3
- Capitolul I: Definirea, importanţa şi obiectivele agroturismului.
- 1.1. Definirea conceptului de Agroturism 12
- 1.2. Principiile pentru dezvoltarea durabilă a agroturismului 15
- 1.3. Diferenţa dintre Agroturism şi Turism Rural 16
- 1.4. Caracteristica tipurilor de activităţi practicate în agroturism 17
- 1.5. Produse alimentare ecologic pure-remedii în susţinerea turismului agrar 25
- Capitolul II Starea actuală a unităţilor de cazare în agroturismul din R.M.
- 2.1.Caracteristica generală a agropensiunilor din Republica Moldova 28
- 2.2.Analiza SWOT a pensiunilor agroturistice din Republică 43
- 2.3.Promovarea produsului agroturistic 48
- 2.3.1.Tradiţie şi promovarea vînzărilor 53
- Capitolul III Tendinţe de dezvoltare a agroturismului din Republica Moldova.
- 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi a confortului pentru primirea turiştilor 55
- 3.2. Rolul organizaţiilor de specialitate în dezvoltarea agroturismului 58
- 3.3. Amenajarea unei agropensiuni adecvat tipului de activitate practicat 62
- 3.4. Vechi obiceiuri agrare moldoveneşti-o atragere a turiştilor în viitor şi o readucere a trecutului în prezent 63
- Studiu de caz Hanul lui Hangan 70
- Concluzii 77
- Bibliografie 81
- Anexe
Extras din licență
Întroducere
Motto:” Turismul rural nu este o modă.
Este o modalitate de dezvoltare echilibrată,
de protejare şi valorificare a patrimoniului”
Francesco Fragioli
Secretar general al Organizaţiei
Mondiale a Turismului
Turismul sub diferite forme a cunoscut o dezvoltare şi o diversificare accentuată în ultimele decenii ale civilizaţiei actuale. Argumentul principal îl reprezintă permanenta transformare, ca urmare a adaptării fenomenului turistic la cerinţele economiei mondiale de globalizare şi dezvoltare durabilă a sectorului serviciilor. Schimbările în domeniul turismului sînt rezultatul derulării unui proces continuu de înoire cantitativă şi calitativă în principal a ofertei turistice şi a motivaţiilor care au determinat alegerea practicării activităţilor şi a destinaţiilor turistice. Turismul agrar reprezintă una din formele de turism care s-a integrat şi adaptat rapid cerinţelor pieţii turistice mondiale în actualul context. Necesitatea cunoaşterii şi analizei agroturismului a apărut ca urmare a modificărilor cererii turistice în favoarea practicării turismului în mijlocul naturii departe de ritmul citadin stresant al oraşelor.
Agroturismul în ţările Uniunii Europene a devenit, pentru ultimile decenii ale acestui veac, o prioritate în politicele acestor state de dezvoltare locală, în prezent şi în viitor, acest tip de turism avînd la bază trei coordonate: spaţiul, oamenii şi produsele, care sunt într-o strânsă corelaţie, neputînd exista una fără cealaltă. În privinţa spaţiului ( factorii naturali şi antropici) se remarcă mari deosebiri, în special în ce priveşte domeniul serviciilor şi dotărilor care se particularizează de la o ţară la alta şi de la o regiune la alta. Turismul rural şi implicit agroturismul sunt considerate ca o strategie a viitorului în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a localităţilor, fixarea populaţiei, crearea locurilor de muncă şi promovarea dezvoltării sociale şi culturale. Fiecare al patrulea european îşi petrece vacanţa în mediul rural, preponderent fiind familiştii din oraşe. Turismul cu destinaţie în localitatile săteşti, datorită interesului crescînd din partea turiştilor, devine o afacere profitabilă.
Această afirmaţie este valabilă şi pentru Republica Moldova. Analiza retrospectivă a acestui domeniu reflectă că, deşi în fosta URSS exista un sistem centralizat de distribuire a foilor de călătorii, un mic procent din cazări erau realizate în sectoral particular, preponderent în satele de pe litoral sau în jural marilor oraşe. În aşa mod erau generate venituri substanţiate populaţiei săteşti din deservirea turiştilor (cazare, prepararea bucatelor, închirierea de echipamente, etc.). În Moldova din acea perioadă majoritatea locurilor de cazare erau concentrate tot în mediul rural (în taberele de odihnă situate în pădurile pe teritoriul satelor funcţionau cca. 500 de unităţi cu aproximativ 130 mii de locuri de cazare), unde funcţionau peste 100 de hoteluri mici, majoritatea edificiilor fiind actualmente privatizate şi scoase din circuitul turistic. Anual republica pe filiera sindicatelor era vizitată de peste 2 mln. turişti, o mare parte din care aveau drept loc de destinaţie locurile de odihnă din mediul rural (cele mai vizitate: Ivancea, Hîrjeuca, Holercani, Vadul lui Vodă, Cubolta).
Actualitatea temei. Turismul în general şi în special turismul rural şi agroturismul sunt factori ce duc la dezvoltarea social-economică a ţării, fapt confirmat în SCERS şi Programul naţional “Satul moldovenesc”. Turismul constituie cca. 1% din PIB-ul naţional, dar această ramură poate duce la ridicarea economiilor localităţilor rurale, poate crea noi locuri de munca şi lichidarea şomajului. Agroturismul este considerat ca o oportunitate de dezvoltare şi de diversificare a turismului moldav, dar totuşi este nevoie de un şir de măsuri care trebuiesc luate pentru a pune o bază rigidă a agroturismului. Agroturismul din Republica Moldova necesita o serie de ameliorări, icluderea unor noi tipuri de activitaăţi ce ar duce la atragerea turiştilor, este nevoie de o diversificare a ofertelor de la o pensiune la alta, cît şi de la o localitate la alta, deoarece poporul moldovenesc dispune de o serie de datini şi obiceie care ar putea servi ca interes pentru străini cît şi pentru persoanele din alte regiuni ale Moldovei. Sub aspect economic, activitatea agroturistică se prezintă ca una dintre modalităţile de existenţă, o formă complementară de folosire optimă a resurselor din gospodăria rurală şi din zonă, combinată cu un complex de servicii, în interiorul şi exteriorul gospodăriei, orientînd producţia agricolă în scopul realizării dezideratelor unui agroturism eficient şi modern
Preview document
Conținut arhivă zip
- Starea Actuala si Tendinte de Dezvoltare a Turismului Agrar in Republica Moldova.doc