Statul bunăstării sociale - Așteptări și deziluzii

Cuprins licență

Introducere ... 4
CAPITOLUL 1 7
Initierea statului bunastarii in societate . 7
1.1 De ce avem nevoie de stat? 7
1.1 Primii pasi ai statului bunastarii . 10
1.2 Valorile morale ale statului bunastarii sociale 12
1.3 Modele de stat al bunastarii 17
CAPITOLUL 2 .. 22
Cresterea si dezvoltarea statului bunastarii 22
2.1 Factori de influenta .. 24
2.2 Expansiunea statului bunastarii .. 28
2.3 Restrangerea statului bunastarii si critici aduse acestuia 30
Modelul suedez ... 37
3.1 Dezvoltarea economica a Suediei dinaintea aparitiei statului bunastarii ... 37
3.2 Statul asistential in Suedia ... 40
3.3 Controlul nevoilor de baza al cetatenilor suedezi de catre socialisti si impactul acestuia ... 42
Concluzii . 53
Bibliografie . 55

Extras din licență

Din Antichitate si pana in prezent, omul a fost educat, protejat si supus unor restrictii si legi, care erau intreprinse de cei care si-au asumat responsabilitatea de mentine pacea, de a aduce solidaritatea si dreptatea in tara proprie intre cetateni si de a le asigura un trai lipsit de dificultati in a convietui, care sa corespunda cu eforturile depuse de-a lungul vietii fiecaruia. Responsabilii acestor obiective sunt grupul desemnat drept stat, guvern, in functie de regimul politic al fiecarei tari.
Datorita sau din pricina modului de gandire distinct, fiecare stat si-a format propria forma de guvernamant, in functie de nevoile, impedimentele cu care se confrunta populatia, dar mai ales, in functie de valorile morale ale statului, a ce considera acesta ca este etic si care i-ar satisface propriul egoism.
Aceasta lucrare isi propune sa aduca la suprafata si sa evidentieze cum a evoluat statul in intreaga lume, de la sfarsitul secolului al XIX-lea si pana in momentul actual, pe baza unor tipologii descrise de numerosi economisti, precum Gosta Esping-Andersen si alti cercetatori. Acele tipologii privesc statele cele mai pronuntate in furnizarea de "bunastare sociala", obtinuta de pe urma normelor reglementate, care au favorizat o parte, respectiv ei insisi si au defavorizat marea majoritate a populatiei. Tarile vizate si analizate in aceasta lucrare sunt Marea Britanie, Suedia, Germania si Statele Unite ale Americii, de pe urma carora se vor defini diferitele "fete" ale statului bunastarii sociale. Acestea au promovat idei diferite, unele conducand spre dezvoltarea si prosperitate economica, altele au fost mai ghinioniste si s-au confruntat cu declin din punct de vedere economic, care au dus spre saracirea populatiei si limitarea libertatii acestora.
Au existat state si tind sa cred ca inca mai exista care isi iau angajamentul de a imparti prosperitate printre cetateni, insa strecoara printre ideile liberale, idei ale regimului socialist, ceea ce consider a fi un paradox, deoarece socialismul s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului un sistem egoist si neindurator, oferind promisiuni dezirabile de cetateni, dar actiunile acestora au suprimat libertatea omului si i-au pus piedici in dezvoltarea acestuia si in formarea profesionala a acestuia. Mai mult de atat, i-au fost confiscate o mare parte din avutia acestora si rezultatele eforturilor de pe urma activitatilor intreprinse.
Primul capitol descrie evolutia statului bunastarii, respectiv cauzele aparitiei acestuia in diferite tari; de asemenea, se vor valorifica valorile morale care sunt considerate de economisti a fi cele prielnice bunastarii unui stat si care ar trebui sa le preia statul ca principii in conducerea tarii, astfel incat saracia, haosul, nedreptatea sa ramana de domeniul trecutului si sa faca loc eficientei si dezvoltarii economice, fara a uita de drepturile si libertatile omului, precum si de libera initiativa a acestuia.
5
Statul bunastarii a avut un inceput, pornind din anumite tari, precum Germania, in timpul guvernarii cancelarului Otto von Bismarck si s-a extins treptat, spre alte tari, care au perceput gresit indatoririle statului sau de fapt, propriile nevoi si dorinte erau prioritare, neacordand importanta si aspiratiilor cetatenilor, care trageau sperante ca vor beneficia si ei de o infima parte din ceea ce si-a insusit statul. De asemenea, tot in cadrul acestui capitol se vor prezenta modele de stat al bunastarii sociale, descrise de Gota Esping-Andersen in urma cercetarii mai multor state atat din Europa, cat si din Statele Unite ale Americii. Mai precis, acesta a ajuns la concluzia ca au existat trei tipuri de stat distince, in ceea ce priveste grupurile si clasele sociale avantajate si conditiile impuse tarii pentru a beneficia de ajutor si asistenta sociala. Se vor evidentia si prezenta caracteristicile modelului liberal, modelului social-democrat si modelului conservator-corporatist, realizate in urma conditiilor impuse somerilor, persoanelor defavorizate, persoanelor cu un trai precar de viata, pentru a dispune de asistenta sociala. Totodata, unele state au acordat o mare importanta cetateniei acestora, asadar au exclus persoanele straine in a le acorda aceleasi drepturi ca si celor nascuti in acea tara.
Al doilea capitol prezinta perioadele de glorie ale statului bunastarii, care desigur au fost de scurta durata, din pricina cheltuielilor mari din bugetul statului, care au provenit in cea mai mare parte din veniturile angajatilor si profitul intreprinderilor. Acesta a taxat intr-un mod excesiv angajatii si intreprinderile din fiecare tip de industrie, motivul fiind ca echitatea trebuie sa domine intr-o societate, pentru a disparea saracia si toata lumea sa traiasca intr-o lume satisfacatoare. De asemenea, se vor analiza si perioadele de restrangere ale statului bunastarii, constientizand ca metodele adoptate de acestia sunt prohibitive tarii.
In cadrul acestei lucrari, s-a avut in vedere si impactul razboaielor asupra statului bunastarii, in special cel de-Al Doilea Razboi Mondial si cum s-au descurcat statele in preajma acestuia. Se vor analiza consecintele acestuia, care a lasat familii fara locuinte si a produs catastrofe, iar deciziile statului a produs discriminari in randul claselor sociale, care considerau ca sunt adecvate in a minimiza pierderile si a ajuta la revitalizarea economiei. De asemenea, crizele economice aparute in secolului al XX-lea reprezinta si ele un subiect important, ce se va afla in acest capitol, deoarece ele au avut o mare influenta asupra statului in luarea anumitor masuri, nefiind tocmai satisfacatoare tarii.
Marii economisti liberali si diferitele "scoli" in care acestia au activat si-au impus punctul de vedere, de regula fiind unul negativ despre statul bunastarii si obiectivele acestora, prezentand alternative si care ar fi de fapt, actiunile si activitatile pe care statul trebuie sa le realizeze, care sa nu duca economia tarii spre regres. La sfarsitul celui de-al doilea capitol se vor prezenta criticile unor economisti notorii, precum Ludwig von Mises si Friedrich von Hayek, care aduc statul ca principalul culpabil de declinul economiei si divergente intre cetateni, precum si de conditiile de saracie din interiorul tarii.
6
Al treilea capitol reprezinta un studiu de caz, analizand modelul social-democrat, prin intermediul tarii Suedia. Mai precis, se va dezvolta si analiza acel tip de stat al bunastarii, care a pus stapanire pe aceasta tara pentru o lunga perioada de timp, ducand spre destabilizarea economiei, inflatie, cheltuieli majore din bugetul statului si fapte care au marginalizat anumite categorii de persoane, luandu-le o semnificativa parte din drepturi si nevoi de baza. Totodata, se va realiza o analiza comparativa a statutului Suediei dinaintea aparitiei statului bunastarii si in timpul manifestarii acestuia. Pentru a accentua si mai mult efectele negative ale acestui model de stat, in care au fost infiltrate obiective de tip socialist, se vor face comparatii intre tarile Suedia si Statele Unite ale Americii, preluand date de pe site-ul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Datele vor fi prelucrate in Excel.
Motivatia mea in redactarea acestei lucrari a fost sa descopar care sunt radacinile statului din prezent, respectiv modalitatile de guvernare dintre tari si care dintre acelea trei modele de stat al bunastarii este mai eficienta. Unele dintre acestea au promovat echitatea, altele au oferit ajutor financiar si beneficii celor care nu dispuneau de un loc de munca sau care faceau parte din populatia inactiva, precum varstnicii. De asemenea, mi-am dorit sa descopar si modul de viata al tarilor vecine si cele din Europa, pentru a afla carui fapt i se datoreaza traiul de viata mult mai ridicat spre deosebire de cel din Romania.

Fisiere în arhivă (1):

 Statul bunastarii sociale - Asteptari si deziluzii.pdf

Imagini din acest licență

Bibliografie

Hayek, Friedrich August, Drept, legislatie si libertate-O noua formulare a principiilor liberale de justitie si economie politica, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", 2014, Iasi;
2. Preda, Marian, Politica sociala romaneasca intre saracie si globalizare, Editura Polirom, 2002, Iasi;
3. Giddens, Anthony, A treia cale si criticile ei, Editura Polirom, 2001;
4. Goodin, Robert, Headey B., Muffels R., Dirven H.J., The real worlds of welfare capitalism, Cambridge, 1999;
5. Pierson, Christopher, Beyong the Welfare State? The New Political Economy of Welfare, 1993, Ed. Polity Press, Cambridge;
6. Cace, Sorin, Statul bunastarii, evolutii si tendinte, Ed. Expert, Bucuresti, 2004;
7. Titmuss, Richard, Essays on welfare state, George Allen and UNWIN, Londra, 1958;
8. Marshall, Thomas Humphrey, Social policy in Twentieth Century, Hutchinson University Library, Londra, 1965;
9. Baciu L., Iacobuta A., Botezat A., Ifrim M., Probleme actuale de economie publica, Ed. Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2014;
10. Pohoata, Ion, Doctrine economice universale- Volumul II, Fundatia "Gheorghe Zane", Iasi, 1993;
11. Littorin, Otto Sven, Suedia -  Cresterea si declinul statului bunastarii sociale, Ed. Staff, Bucuresti, 1994;
12. Baltatescu I., Rusu A., Modelul socio-economic suedez: succinta analiza retrospectiva, (lucrare stiintifica);
13. Mises, Lwdig, Interventionismul-o analiza economica, Ed. Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", 2011;
14. Oppenheimer, Franz, The state, Ed. Fox&Wilkes, 1997;
15. Site-ul de date analitice al Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica, www.oecd.org, accesat la data de 25.05.2018;
16. Paun, Cristian, Iluzii desarte: statul social, statul bunastarii sau statul asistential, www.contributors.ro , accesat la data de 10.05.2018;
17. Ludusan, Ana, Statul asistential sau fabricantul de saraci, www.observatorulcultural.ro , accesat la data de 20.05.2018;
18. Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei pentru perioada 2015-2020, www.mmuncii.ro , accesat la data de 20.02.2018.