Statutul Juridic al Jurnalistilor in Situatii de Conflict Armat

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 3
Capitolul 1 CONSIDERATII INTRODUCTIVE 5
1.1. Definirea si continutul statului de jurnalist. Evolutie a conceptului 5
1.2. Dreptul la informatie - drept fundamental al omului 8
1.3. Etica jurnalistica 10
1.3.1. Jurnalisti, editori, proprietari 10
1.3.2. Functia jurnalismului si dimensiunea etica a activitatii sale 12
1.3.3. Situatii conflictuale si cazuri de protectie speciala 13
1.4. Libertatea presei 14
1.4.1. Drepturi si indatoriri in activitatea jurnalistica 17
1.5. Principalele instrumente juridice 18
1.5.1. Conventia de la Haga (1907) 18
1.5.2. Conventia de la Geneva (1929) 19
1.5.3. Conventiile de la Geneva din 1949 19
1.5.4. Protocolul aditional I din 1977 la Conventiile de la Geneva din 1949 19
1.5.5. Instrumente juridice auxiliare 20
Capitolul 2 JURNALISTI IN SITUATII DE CONFLICT SI DE TENSIUNE 23
2.1. Riscurile comunicarii mediatice in timpul conflictelor 23
2.1.1. Alterarea neutralitatii media 23
2.1.2. Tratarea neechilibrata a unor subiecte 23
2.1.3. Transmiterea ,,live" 24
2.1.4. Riscuri legate de practica jurnalistica 25
2.2. Protectia jurnalistilor in situatii de conflict si de tensiune 28
2.2.1. Protectia securitatii fizice a jurnalistilor 29
2.2.2. Drepturile si conditiile de lucru ale jurnalistilor care lucreaza in situatii de conflict si de tensiune 30
2.2.3. Investigarea 32
2.3. Principiile de la Johannesburg privind siguranta nationala, libertatea de exprimare si accesul la informatie 33
2.3.1. Principii generale 34
2.3.2. Restrangeri ale libertatii de exprimare 36
2.3.3. Restrangeri ale libertatii de informare 37
2.3.4. Statul de drept si alte chestiuni 38
Capitolul 3 PROTECTIA JURNALISTILOR IN TEATRELE DE CONFLICT ARMAT 40
3.1. Pericolele exercitarii profesiei de jurnalist in zonele de conflict armat 40
3.2. Protectia acordata jurnalistilor in zonele de conflict armat 43
3.2.1. Jurnalistul - persoana civila 44
3.2.2. Corespondentii de razboi 45
3.2.3. Jurnalistul - resortisant al unui stat nebeligerant 46
3.3. Identificarea jurnalistilor aflati in misiune profesionala in zonele de conflict armat 46
3.4. ,,Sacrificiul" profesiei de jurnalist 48
Capitolul 4 STUDIU DE CAZ: ASPECTE ALE MEDIATIZARII CONFLICTULUI DIN KOSOVO (1999) INTR-UN DOCUMENTAR TV: ,,KOSOVO. BLESTEMUL RAZBOIULUI" 53
4.1. Ipotezele de cercetare a mediatizarii conflictului 54
4.2. Situatia din Kosovo (1999) 55
4.3. Registre de discurs abordate de documentarul BBC 58
4.4. Aspecte privind durata mediatizarii 60
4.5. Analiza mediatizarii conflictului din Kosovo. Comentarii si imagini in documentarul BBC 69
4.5.1. Analiza de continut a comentariilor din documentarul BBC 69
4.5.2. Analiza de continut a imaginilor din documentarul BBC 73
4.6. Construirea realitatii mediate in documentarul BBC. Concluzii 73
CONCLUZII FINALE SI PROPUNERI 76
Bibliografie 80


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Lucrarea de fata are la baza o problema reala cu care populatia in ansamblu si ,,universul" media se confrunta de fiecare data cand undeva in lume are loc un conflict armat.
In mod paradoxal, transmiterea live a unui conflict, eveniment care aduce, fara indoiala, in prim-planul atentiei evolutia spectaculoasa a tehnologiei, nu a insemnat, insa, si o evolutie in ceea ce priveste libertatea presei si accesul neingradit la informatie. In aceste conditii au inceput sa fie transmise in direct razboaiele de catre televiziune. Tocmai aceasta a demonstrat, insa, incapacitatea comunicativa a televiziunii. Televiziunea a ,,informat" intr-un sens brut care nu a folosit cu nimic telespectatorilor, informatia multa, de peste tot, a condus de fapt la dezinformare. Avalansa de stiri, chiar ,,necoapte", transmisa in direct si in ,,timp real" a facut telespectatorii sa fie isterici in iluzia lor ca erau informati.
Ceea ce voi incerca sa clarific pe parcursul acestui document este statutul juridic al jurnalistilor ce redau publicitatii situatii inedite din teatrele de operatii (corespondeti de razboi), desi, in opinia mea, despre acest subiect, va ramane in continuare destul de discutat. 
De ce am ales acest subiect ca tema a lucrarii mele de licenta? Deoarece l-am considerat a fi interesant si de actualitate. Cea mai importanta resursa pe baza careia se iau deciziile intr-o societate este informatia. In zilele noastre, reteaua informationala este o conditie esentiala a supravietuirii in plan social. Presa apare ca agent de mediere a informatiei de la sursa la cetatean, avand rolul de a o transforma intr-o formula accesibila tuturor. Libertatea informatiei implica si libertatea comunicarii intre cetateni si reprezentantii lor, constituind astfel un gir al democratiei, o conditie a ajustarii deciziilor politice la interesul public. Presa are rolul de a intermedia aceasta comunicare, constituind un medium de transmitere a mesajelor de la public la conducatori si invers.
Pe de alta parte, dupa cum spune o binecunoscuta zicala romaneasca, ,,cu o floare nu se face primavara", dar consider ca orice pas inspre o anumita directie este o etapa in atingerea destinatiei, a scopului propus. Cum realitatea prezentata de media este una (re)construita mediatic, in unele situatii, evenimente mai putin importante pot fi transformate, prin intermediul mass media, in ,,crize", in timp ce, alteori, crizele autentice pot fi aplanate sau minimizate tocmai prin absenta mediatizarii lor. Uneori poate sa apara tendinta de a minimiza, de a omite sau chiar de a prezenta distorsionat actiunile acelor forte care ar putea sa ii puna in pericol propria stabilitate, la fel cum in lipsa unor subiecte care sa se vanda, ele pot sa recurga la practici precum transformarea unor evenimente mai putin importante in ,,crize", prin definirea lor ca atare si prin acordarea unei atentii nemeritate acestora. O asemenea situatie este posibila prin introducerea de catre jurnalisti a acelor elemente de ,,refractie" intre realitatea ca atare si realitatea prezentata de mass-media. Conform acestei viziuni, media creeaza realitatea, deoarece evenimentele mediate sunt obiectul unor forme speciale de ,,interventie" sau de ,,filtrare".
Ceea ce vreau sa demonstrez este ca orice individ are dreptul la informatie, iar aceasta trebuie sa fie conform realitatii, obiectiva, in niciun caz sa nu contina pareri personale expuse ca ,,axiome" sau anumite atitudini specifice oamenilor din media.
Pentru individ, dreptul la informatie reprezinta nu numai posibilitatea, dreptul de a recepta informatia, dar si aptitudinea juridica de a pretinde o informatie de calitate, conforma cu criteriile adevarului si onestitatii.
Aceasta lucrare deschide perspectiva unor posibile cercetari empirice ale riscurilor comunicarii mediatice in timp de conflict, fiind utila in special prin delimitarea unor tipuri de riscuri care pot sa apara in astfel de situatii. Studiul de fata poate sa reprezinte o introducere, un punct de plecare pentru o cercetare ulterioara mai ampla, focalizata asupra riscurilor din timpul conflictelor. O astfel de cercetare poate fi realizata inclusiv cu privire la societatea romaneasca actuala, deoarece riscurile sunt conexe tuturor tipurilor de conflicte - sociale, economice, politice, morale etc. - nu doar conflictelor armate.
Capitolul 1 
CONSIDERATII INTRODUCTIVE
1.1. Definirea si continutul statului de jurnalist. Evolutie a conceptului
Adevarurile istorice comunica faptul ca statutul jurnalistului a constituit o preocupare in teoretic si practic, cu mai mult de un secol in urma. Primele uniuni nationale ale jurnalistilor au luat nastere in 1880 si primul Congres international al oamenilor de presa s-a tinut in 1894. La mijlocul anilor '20-'30 ai secolului trecut, Biroul International al Muncii si Societatea Natiunilor au pus bazele primei organizatii internationale a jurnalistilor, care isi propunea sa se ocupe de documentele speciale pentru jurnalisti si de infiintarea unei institutii denumite Curtea Internationala de Onoare. Aceste eforturi au fost paralizate de razboiul care se apropia, dar un nou avant printre jurnalisti a avut loc dupa ce de-al doilea razboi mondial, ducand la infiintarea Organizatiei Internationale a Jurnalistilor (OIJ) in 1946.
Perioada imediat urmatoare poate fi caracterizata ca fiind al doilea moment de varf cu un consens larg raspandit printre profesionistii de la est la vest. Tipic acestei situatii a fost cel mai inalt statut posibil, multumita OIJ, care a sponsorizat Conferinta Natiunilor Unite a Libertatii de Informatie de la Geneva, in primavara anului 1948.
,,Razboiul rece" a dus la poticniri, in ciuda unor afirmatii si rezolutii credibile, promitatoare. Din pacate, miscarea internationala a jurnalistilor s-a impartit in mai multe fractiuni.
Pe la mijocul anilor '50, au existat incercari semnificative de a promova interesele profesionale pe baze internationale largi, prin intalniri ale jurnalistilor din intreaga lume: Helsinky-1956, Baden-1960, Mediteraneene-1961. Dupa modelul acestora, organizatii regionale ale jurnalistilor au luat fiinta in Africa, in lumea araba si in America Latina. Acesti pasi au avut semnificatii in anumite conditii politice, dar nu au contribuit realmente la imbunatatiri majore la nivel global in ceea ce priveste statutul jurnalistilor sau intelegerea drepturilor si responsabilitatilor. Este de notat ca ,,razboiul rece" a paralizat o parte din activitatile ONU si UNESCO . Prima si ultima initiativa majora pe care a avut-o UNESCO de-a lungul acestei perioade a fost incercarea din 1948-1949 de a infiinta un Institut International al Presei si
Informatiei. 
De abia la inceputul anilor '70 axa jurnalistica Est-Vest si consolidarea ,,Miscarii Nealiniate" au anuntat un al treilea moment de varf pentru o colaborare internationala reala in interesul profesiei. Uniunile franceza si italiana ale jurnalistilor au sponsorizat intalniri de rasunet incheiate prin adoptarea unor documente cum a fost Declaratia de la Munchen din 1971.
Atunci UNESCO a inceput sa aiba un rol activ. Acesta poate fi privit ca al treilea sezon inalt cu puncte de reper cum ar fi codurile de etica ale organizatiilor regionale din Arabia, America Latina si regiunile ASEAN precum si Declaratiile comune facute de Uniunea Austriaca a Jurnalistilor, Federatia Internationala a Jurnalistilor si Organizatia Internationala a Jurnalistilor in contextul Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa.
S-au conceput, propus si elaborat coduri deontologice pentru Europa si celelalte continente sub auspiciile unei noi ordini a Informatiei si Comunicarii Internationale. Sub egida UNESCO au avut loc mai multe intalniri internationale: Mexico City (1980), Bagdad (1982), Praga si Paris (1983), Geneva (1985), Bruxelles si Sofia (1986), Cairo si Tampere (1987) si Praga (1988).


Fisiere in arhiva (1):

  • Statutul Juridic al Jurnalistilor in Situatii de Conflict Armat.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!