Strategii de atenuare a sezonalității produsului turistic pe exemplul firmei SC Inter-Tour SRL Bacău

Motivaţie

Această lucrare a fost realizată cu scopul de a prezenta un studiu al impactului influenţelor sezonalităţii asupra activităţii turistice, cât şi o serie de strategii de atenuare a efectelor acesteia. Ca exemplu a fost luată agenţia de turism Inter-Tour Bacău care are ca principal obiect de activitate vânzarea de produse turistice. Printre aspectele privind sezonalitatea, tratate în lucrare, pot fi amintite cauzele şi impactul variaţiilor sezoniere, strategiile de reducere a efectelor sezonalităţii asupra activităţilor turistice şi modalităţile de măsurare a acestora.

În urma studiului efectuat s-a observat că implicaţiile efectelor sezonalităţii nu sunt suficient explorate de specialişti şi încă există importante deficienţe ale sistemului de organizare în ceea ce priveşte turismul românesc.

Lucrarea este divizată în patru capitole care tratează aspecte din domeniul turismului. Primul capitol este o prezentare succintă a conceptului de produs turistic, clasificarea şi ciclul de viaţă al acestuia. În următorul capitol sunt evidenţiate câteva dintre strategiile de marketing pentru care pot opta agenţii economici implicaţi în activitatea turistică în vederea atenuării efectelor sezonalităţii. Este prezentată o structurare a strategiilor în funcţie de mixul de marketing. Capitolul trei prezintă conceptul de sezonalitate şi implicaţiile acestui fenomen asupra turismului atât în România cât şi peste hotare. Este un studiu ce are la bază cauzele şi posibilităţile de diminuare a efectelor variaţiilor sezoniere, modalităţile de măsurare şi tendinţele din domeniul turismului în ceea ce priveşte evoluţia acestui fenomen. Ultimul capitol constituie studiul de caz pe exemplul agenţiei de turism Inter-Tour. Conducerea societăţii este conştientă de implicaţiile variaţiilor sezoniere asupra activităţii din domeniul turismului. Analiza bazată pe datele statistice deţinute de firmă, în care sunt prezentate rezultatele obţinute de-a lungul anilor, a reflectat influenţa fenomenului de sezonalitate.

Am propus acestă temă deoarece mi s-a părut foarte interesant de cercetat situaţiile în care, în turism, activitatea este influenţată de o serie de elemente care pot fi sau nu controlate de către om. În urma studiului unor lucrări de specialitate şi a rezultatealor obţinute de agenţie a fost stabiliăt o serie de factori controlabili şi necontrolabili care au un rol determinant în cadrul proceselor din domeniul turistic.

CAPITOLUL I

Produsul turistic

Turismul reprezintă un domeniu distinct de activitate şi se constituie într-o ramură a economiei naţionale. Această ramură se integrează în sfera sectorului terţiar întrucât cuprinde activităţi ce pot fi încadrate în sfera serviciilor: transport, cazare, alimentaţie, agrement, furnizarea de informaţii, comercializarea de vacanţe. Reprezintă o ramură de interferenţă datorită legăturilor complexe ce se dezvoltă între turism şi celelate ramuri ale economiei naţionale. Activitatea turistică este influenţată şi de industria energetică, alimentară, construcţiilor, textilă, agricultură, transporturi, telecomunicaţii, cultură, artă. Produsele pe care le oferă satisfac necesităţile de consum ale populaţiei alături de învăţământ, comerţ, sănătate. Încasările din turism se constituie în input pentru ramurile economice care concurează la realizarea produsului turistic şi stimulează, la rândul lor, celelalte activităţi din economia naţională concretizându-se într-un efect multiplicator.

I.1. Definirea produsului turistic

Având în vedere gama variată de elemente care alcătuiesc produsul turistic, îl putem defini ca fiind “totalitatea bunurilor şi serviciilor oferite turiştilor de către o întreprindere de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpără turiştii (transport, cazare masă, agreement, etc.). Referitor la produsul turistic total, turistul consideră că “acoperă experienţa completă de

Produsul turistic este format din mai multe elemente tangibile şi intangibile. Elementele care tangibilizează produsul turistic se concretizează în cel puţin trei categorii :

- patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale, etc. care formează cadrul fizic de bază şi care vor manifesta atracţie pentru turişti determinându-i să aleagă o anumită destinaţie pentru vacanţă;

- facilităţi de acces legate de mijloacele de transport alese de turişti pentru a se deplasa pe traseele dorite (autovehicule, căi de comunicaţie);

- elemente de infrastructură sau echipamente care contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea cererii de turism deşi nu o generează şi nici nu crează motivaţie pentru turism (sistemul de utilităţi).

Elementele intangibile sunt reprezentate de serviciile turistice. Acestea dau conţinutul produsului turistic şi se constituie într-o combinaţie de cel puţin patru tipuri de bază – servicii de transport, de cazare, de agrement şi de alimentaţie. Produsul turistic nu presupune întotdeauna prestarea tuturor celor patru tipuri de servicii. Cu toate acestea serviciul de agrement este indispensabil, în lipsa lui celelalte categorii de servicii ieşind din sfera de cuprindere a turismului. Obiectivul turistic este elementul care generează cererea de turism, motivând-o, concretizându-se în cele mai diverse forme. Datorită neomogenităţii produsului turistic, există diferite atracţii şi posibilităţi de cazare care duc la variate combinaţii pentru satisfacerea exigenţelor turiştilor din toate categoriile. Deoarece turistul alege de obicei destinaţii turistice îndepărtate de locul unde domiciliază, acestea necesită o amenajare complexă, cu o infrastructură dezvoltată, şi o diversitate de unităţi turistice bine dotate pentru a oferi o paletă cât mai largă de servicii. Utilităţle acoperă nevoile turistului cât este plecat de acasă iar transportul asigură accesul către destinaţie şi deplasarea în interiorul ei. Ospitalitatea este importantă doarece vizează modul în care turistul beneficiază de serviciile turistice puse la dispoziţie.

Interrelaţionarea serviciilor şi a suporturilor materiale care conturează produsul turistic este prezentată în figura nr. 1

SERVICII SUPORTURI MATERIALE

Rezervarea destinaţiei

turistice Agenţii de turism

(materiale informaţionale)

Transport Mijloc de transport

Cazare Hotel

Divertisment destindere

refacere Echipamente şi

amenajări

PRODUS TURISTIC

Figura nr. 1 Componentele produsului turistic

Sursa: Niţă Valentin – Managementul serviciilor de cazare şi catering, vol. 1 – Ed. Tehnopress, Iaşi 2004, pg 26

Conform teoriei lui Philip Kotler în procesul de creare a produsului turistic trebuie să se ţină cont de cele trei niveluri ale produsului:

- esenţa produsului – care reprezintă o sumă de servicii care răspund nevoilor principale ale turiştilor (cazare, masă).

- produsul tangibil include şi caracteristicile produsului, marca, stilul, calitatea;

- produsul dezvoltat face referire la toate serviciile şi avantajele suplimentare extrinseci produsului, pe care consumatorul le primeşte şi care pot influenţa decizia lui de cumpărare (accesibiltate, climat, interacţiunea consumatorului cu sistemul de servicii, interacţiunea consumatorilor între ei şi participarea consumatorilor în realizarea lui).

Un aspect foarte important şi de actualitate, al produsului tangibil, este reprezentat de marcă. Aceasta permite produselor să se poziţioneze clar în mintea consumatorului. Este necesar să conţină aspecte care să impună respect şi să fie, în acelaşi timp, plăcute .