Strategii de Dezvoltare a Turismului privind Statiunea Vatra Dornei

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I. Fundamente teroretice ale invatarii si invatarii autodirijate 3 
1.Conceptul de invatare si conceptul de management .. 3
2. Invatarea autodirijata .. ..6
2.1. Definitii ale invatarii autodirijate ..6
2.2. Teorii ale invatarii autodirijate .11
2.2.1. Curente cu privire la autoformare 11
2.2.2. Interpretari teoretice ale invatarii autoreglatoare 17
2.2.3. Teze ale invatarii autodirijate din perspective teoriei 
sistemice si constructiviste 24
3. Necesitatea invatarii autodirijate 28
CAPITOLUL II. Strategii de invatare autodirijata 29
1. Definirea strategiilor didactice 29
2. Tipuri de strategii 32
2.1. Strategii cognitive 33
2.2. Strategii metacognitive si auto-reglatorii 34
2.3. Strategii de management al resurselor 37
2.4. Strategii motivationale si afective 37
2.5. Strategii de studiu 40
3. Metode moderne de invatare autodirijata 40
4. Stiluri de invatare 43
CAPITOLUL III. Studiu empiric asupra invatarii autodirijate/self managementului invatarii 51
1. Stadiul problemei 51
2. Problema de cercetare 57
2.1. Tema cercetarii 57
2.2. Identificarea variabilelor 57
2.3. Ipotezele cercetarii 58
2.4. Obiectivele cercetarii 59
2.5. Descrierea esantionului 60
2.6. Caracterizare generala a metodelor folosite 61
2.6.1. Chestionarul 61
2.6.2. Focus-grupul 69
2.7. Proiectarea cercetarii 71
Capitolul IV. Rezultatele cercetarii - interpretari, comentarii 74
1. Performantele studentilor 74
2. Motivatia pentru invatare si pentru urmarea cursului 81
3. Transferul in invatare 85
4. Autoformarea 87
CONCLUZII 90
BIBLIOGRAFIE 96


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Tema din prezenta lucrare de diploma este self-managementul invatarii, este o tema foarte interesanta in alegerea careia am avut mai multe motive: motive personale si motive care tin de importanta ei. 
In primul rand tema mi s-a parut foarte interesanta inca de la citirea titlului. Termenul care m-a impresionat este acela de self-management, pe care nu am avut ocazia sa-l aud pana in acel moment. In cadrul cursurilor am discutat destul de mult tema managementului si aceasta m-a captivat, mai ales ca a capatat dimensiuni in multe din domeniile de activitate. Acesta e motivul pentru care am dorit personal sa aflu mai multe informatii despre acest subiect, iar realizarea unei lucrari de diploma pe marginea lui mi-a permis foarte bine acest lucru. Fiind in pragul licentei, terminand facultatea am considerat ca este necesar sa aflu mult mai multe informatii despre cum pot deveni managerul propriei mele activitati, cum o pot face sa functioneze mai bine.
In al doilea rand acest subiect are si va avea din ce in ce mai multa importanta in cadrul planurilor de invatamant academic. El este unul din motivele restructurarii invatamantului la ora actuala. 
Invatamantul traditional, nu mai este eficient, metodele de invatare bazate doar pe transmiterea de cunostinte nu mai sunt suficiente. Explozia informationala i-a determinat pe specialistii in educatie sa ia masuri, sa gaseasca solutii in urma carora, elevii si studentii sa fie capabili sa se descurce dupa terminarea scolii sau a facultatii, sa faca fata multitudinii de cereri si de responsabilitati, sa se poata adapta la orice situatie. Elevul trebuie astfel instrumentat pentru a deveni managerul propriei activitati de invatare, aceasta insemnand: planificarea si organizarea muncii intelectuale; programarea eficienta a ritmului de studiu prin raportare la timpul disponibil, experientele de succes in domeniu, dispozitivele mintal-energetice, factorii de mediu; automotivare pentru studiul constant, intensiv, potrivit situatiei concrete; obisnuinta antrenamentului focalizat al proceselor, activitatilor si conditiilor psihologice generale. 
Individul trebuie sa ia initiativa si responsabilitatea pentru ceea ce se intampla. El selecteaza, organizeaza si evalueaza propriile lui activitati, care pot fi urmate in orice loc si in orice timp prin orice mijloace si la oricare varsta. Insa pentru a fi pregatit sa participle sigur la formarea lui trebuie mai intai invatat cum sa faca acest lucru. Rolul scolii este acela de a-i transmite individului suficiente informatii de a-i forma acele capacitati care il pot ajuta sa-si continue singur formarea si in special sa stimuleze interesul indivizilor pentru acest lucru. 
Lucrarea este structurata pe trei capitole si ultima parte care contine concluzii.
Primul capitol este rezervat definirii termenilor, dezbaterii planului teoretic al temei, surprinderea teoriilor formulate despre self-managementul invatarii sau despre invatarea autoreglatoare, acesta fiind un teremen utilzat mai des de catre noi.
In cel d-al doilea capitol sunt surprinse clasificari ale strategiilor de invatare, deosebit de utile pentru student.
In cel de-al treilea capitol este dezbatuta problema de cercetare avand ca tema aflarea opiniilor studentilor despre necesitatea invatarii autodirijate, despre utilitatea urmarii unui curs in cadrul facultatii in care sa invatam cum sa invatam, despre importanta studierii ghidurilor de invatare autodirijata.
Speram ca acest subiect va avea un impact puternic asupra studentilor in general si astfel acestia vor deveni mai interesati in aceasta problema. Important este ca studentii sa incerce sa afle si ei la randul lor mai multe informatii si sa ia masuri in acest punct de vedere, in special pentru ca unii dintre ei poate vor deveni specialisti in educatie si vor deveni partasi la construirea programelor si planurilor de invatamant.
CAPITOLUL I
FUNDAMENTE TEORETICE ALE INVATARII SI INVATARII AUTODIRIJATE
1. Conceptul de invatare si conceptul de management
Pentru intelegerea sintagmelor cheie ale acestei lucrari este necesara definirea termenilor care le compun si anume invatare si management.
Intru-cat invatarea este un termen foarte complex este normal sa existe o mare varietate de definitii acordate intelegerii acesteia. Managementul, un termen relativ nou, este un proces folosit nu doar de cei care se numesc manageri ci, din ce in ce mai profesional, este folosit intr-o arie diversa incluzand educatia, ingineria, medicina si chiar artele.
Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un asamblu de modificari ale mediului, dispunand de un anumit numar de modalitati de reactie la stimuli externi. Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta interactiune cu ambianta naturala si sociala, cu lucrurile, cu oamenii, cu sinele insasi. 
In acceptiunea ei cea mai larga, invatarea reprezinta dobandirea de catre subiect a unei achizitii, a unei experiente in sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a repetarii situatiilor sau exersarii. Invatarea specific umana, in sensul larg reprezinta insusirea experientei sociale, in forme generalizate; in sens restrans particular din perspectiva psihologica, invatarea rerprezinta orice noua achizitie a organismului ca urmare a interiorizarii informatiilor externe, achizitie care are ca efect o schimbare in comportament, iar din perspectiva pedagogica ea este procesul de asimilare a cunostintelor si de formare a priceperilor si deprinderilor.
Prin invatare subiectul uman dobandeste noi comportamente. Incepand cu deprinderile si priceperile si terminand cu cunostintele si operatiile intelectuale, toate se dobandesc prin activitatea de invatare. A.N. Leontiev definea invatarea ca fiind "procesul dobandirii experientei intelectuale de comportare", intelegand prin aceasta asimilarea de informatii si, mai mult decat atat, formarea gandirii, a sferei afective, a vointei, deci formarea sistemului de personalitate.
O scurta incursiune in istoria diferitelor teorii ale invatarii arata complexitatea acestui proces, care a fost abordat in mod diferit de-a lungul timpului de catre oamenii de stiinta si nici astazi invatarea nu este un subiect lipsit de controverse.
Primele teorii aparute ale invatarii au fost cele ale lui I.P. Pavlov, E. Thorndike si Watson, care cautau explicarea invatarii prin prisma teoriilor asociationiste ale lui H. Spencer si H. Taine (Ausubel, Robinson - Invatarea in scoala, 1981). Pavlov definea invatarea intr-un mod simplist, ca pe o substituire de stimuli, realizata intern prin formarea temporara a unor legaturi intre diferiti centri nervosi; considera drept factori principali ai invatarii intaririle aplicate subiectului, imitatia si curiozitatea lui. Thorndike a formulat "legea efectului": invatarea este o succesiune de incercari si erori, din care subiectul retine incercarile soldate cu succese si respinge caile ce au dus la esec. Invatarea, in conceptia lui Thorndike, este o substituire de reactii, avand la baza formarea de conexiuni in creier, de unde si numele de "conexionism". Watson a fost adeptul unei psihologii strict obiective, pe baza observatiei comportamentului (behaviorism). Dupa Watson, invatarea era o succesiune de reflexe conditionate. Aceste teorii asociationiste au fost infirmate de experientele ulterioare, care au dovedit ca, pana si in cele mai simple forme ale ei, invatarea antreneaza intreaga viata psihica: procesele de cunoastere, afectivitatea, priceperile motorii, vointa.


Fisiere in arhiva (4):

  • REFERAT.doc
  • prima pagina.doc
  • lucrarea de diploma.doc
  • CUPRINS.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!