INTORDUCERE Cap.1. ROLUL SI IMPORTANTA MERCHANDISINGULUI IN ACTIVITATEA RETAILERILOR 2 1.1.Comertul cu amanuntul in acceptiune moderna 2 1.2. Conceptul de merchandising 2 1.3. Merchandisingul-un mijloc de promovare 3 1.4. Amplasarea magazinului 4 1.5. Organizarea locului de vanzare 4 1.5.1.Fatada magazinelor 5 1.5.2. Interiorul magazinelor 5 1.6. Etalarea marfurilor 8 1.6.1. Declansarea celor cinci simturi: vaz, auz, miros, tactil si gust 9 1.7. Climatizarea si instalatia de sonorizare 10 1.8. Casele de marcat 10 Bibliografie 12 Cap. 2. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATILOR CARREFOUR SI AUCHAN 13 2.1. Istoric 13 2.1.1 Istoria Grupului Carrefour 13 2.1.2 Istoria Grupului Auchan 13 2.2 Localizare si date de contact 14 2.2.1 Localizarea si datele de contact ale hipermarketului Carrefour 14 2.2.2 Localizarea si datele de contact ale hipermarketului Auchan City 14 2.3. Oferta societatii 15 2.3.1. Oferta societatii Carrefour 15 2.3.2 Oferta societatii Auchan 16 2.4. Analiza SWOT 18 2.4.1. Analiza SWOT a hypermarketului Carrefour 18 2.4.2. Analiza SWOT a hypermarketului Auchan 18 2.5. Concurentii 19 2.6. Principalii furnizori 20 2.6.1. Furnizorii hipermarketului Carrefour 21 2.6.2. Furnizorii hipermarketului Auchan 21 2.7. Segmentarea pietei 21 2.8. Modul de prezentare al hipermarketurilor 22 Bibliografie .24 Cap.3. OPINII SI ATITUDINI ALE POPULATIEI BRASOVENE CU PRIVIRE LA MERCHANDISINGUL RETAILERILOR DIN MUNICIPIUL BRASOV 25 3.1. Motivarea temei 25 3.2. Formularea ipotezelor cercetarii 25 3.3. Stabilirea obiectivelor cercetarii 26 3.4. Realizarea legaturilor intre intrebari 28 3.5. Consideratii generale privind elaborarea chestionarului 29 3.5.2. Tipuri de scale utilizate 29 3.5.2. Ordinea de aranjare a intrebarilor 30 3.6. Metodologia cercetarii 30 3.6.1. Populatia cercetata si marimea acesteia 30 3.6.2. Stabilirea marimii esantionului 30 3.6.3. Alegerea metodei de esantionare 30 3.6.4. Metodologia propusa pentru culegerea datelor 31 3.7. Validarea esantionului 31 3.8. Analiza intrebarilor 33 3.9. Testarea ipotezelor cercetarii 46 3.10. Analiza legaturilor dintre variabilele cercetarii 49 3.11. Concluziile cercetarii 49 Bibliografie 51 Cap. 4. CONCLUZII SI PROPUNERI 52 4.1. Concluzii 52 4.2. Propuneri 53 4.2.1. Obiectivele programului de marketing 53 4.2.2 Bugetul prevazut pentru realizarea programului de marketing 53 Bibliografie generala .57
Istoria comertului incepe in antichitate, cand oamenii faceau schimburi de produse sau animale. Acest schimb se numea troc. Mai tarziu, pentru a usura comertul, oamenii au inventat banii, care aveau rolul unui intermediar. Atunci bunurile erau comercializate in schimbul unei sume de bani. Acest obicei s-a pastrat pana in zilele noastre. Odata cu trecerea anilor, comertul se desfasura pe arii tot mai largi. Mai tarziu a aparut si comertul international care a dus la diversificarea ofertei marfurilor, dand cumparatorilor dreptul de a alege dintr-o varietate de produse. Astfel, comertul, in general si comertul cu amanuntul, in special, a devenit un sector economic foarte dinamic. De asemenea, se constata ca respectiva activitate (comertul cu amanuntul) ca ultima veriga a lantului care duce pe producator spre consumatori, este foarte sensibila la evolutia mediului ambiant, dovedind insa o mare capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei. Prezenta lucrare are ca principal obiectiv analiza hipermarketurilor Carrefour si Auchan din judetul Brasov. Primul capitol al lucrarii prezinta aspecte conceptuale privind rolul si importanta merchandisingului in activitatea retailerilor. Al doilea capitol cuprinde prezentarea generala a celor doua hipermarketuri, istoricul grupurilor, localizare, oferta acestora, analiza SWOT, principalii furnizori, concurentii precum si segmentarea pietei. In al treilea capitol am realizat o cercetare de marketing privind opiniile si atitudinile clientilor cu privire la strategiile de merchandising utilizate de catre cei doi mari retaileri. In ultimul capitol am formulat concluziile, am adus propriile propuneri prin crearea unui program de marketing privind reamenajarea hipermarketului Auchan. Cap.1. ROLUL SI IMPORTANTA MERCHANDISINGULUI IN ACTIVITATEA RETAILERILOR 1.1.Comertul cu amanuntul in acceptiune moderna Desfasurandu-si activitatea in conditiile unui cadru de piata deosebit de complex si in continua schimbare, comertul a fost nevoit sa isi concentreze, concomitent, cautarile si eforturile, pentru a gasi, elabora si adopta noi practici si tehnologii comerciale. Printre practicile si tehnologiile comerciale pot fi consemnate in mode deosebit: imbunatatirea conceptelor de distributie existente, crearea de noi concepte de comercializare a marfurilor si diversificarea continua a activitatii comerciale . Odata cu trecerea timpului comertul a suferit schimbari majore si anume, dintr-o simpla intermediere, a devenit o activitate creatoare de utilitati, importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori. Evolutia pe ansamblu a economiei mondiale scoate in evidenta faptul ca, peste tot in lume, comertul a devenit un sector economic foarte dinamic, acesta cunoscand mutatii profunde pe toate planurile: metode de vanzare, forme de distribuire, repartitie geografica, management al firmei . Economia moderna a dezvoltat exigente noi, astfel, determinandu-l sa includa in preocuparile sale, pe langa vanzarea propriu-zisa, realizarea unor servicii care sa ajute la satisfacerea nevoilor consumatorilor, precum si la cresterea gradului de satisfactie. Este vorba atat de servicii pe care le pot realiza insisi comerciantii, cum ar fi cele de consulting, ajustajul unor produse, cat si o serie de servicii ce sunt asigurate impreuna cu alte unitati de specialitate privind asigurarea transporturilor marfurilor la domiciliul consumatorilor, instalarea si garantiile postcumparare, asistenta sociala, diverse servicii personale . 1.2. Conceptul de merchandising Merchandisingul reprezinta un termen care in ultimii ani a devenit foarte cunoscut. Acesta a patruns pe piata romaneasca putin dupa management si marketing. Termenul de ,,merchandising" provine din limba franceza si este format din substantivul ,,merchandise" reprezentand marfa, iar terminatia ,,ing" semnifica actiunea voluntara a comerciantului de organizare a activitatii sale, in scopul rentabilitatii . Aparitia acestei tehnici se datoreaza abundentei produselor si diversificarii cerintelor cat si noilor forme de comert. In mod traditional, merchandisingul a fost perceput ca un mijloc de maximizare printr-o depozitare si aranjare eficienta. 1.3. Merchandisingul-un mijloc de promovare Conform lui Colborne, orice tip de magazin trebuie sa detina propriile strategii de merchandising cu scopul de a satisface nevoile sociale, fizice si psihologice ale consumatorilor . Merchandisingul este cel care produce o imagine vizuala in mintea consumatorilor, imagine ce reda un mesaj pozitiv. Ebster si Garaus definesc merchandisingul ca fiind arta sau stiinta prezentarii produselor in cel mai interesant mod posibil, astfel empatizand comunicarea cu consumatorii prin intermediul imaginii si prezentarii. Conform autorilor Law si Wong&Yip, merchandisingul este un instrument de transmitere a unui mesaj legat de bunuri prin utilizarea diferitelor stiluri vizuale, precum si a diferitelor teme . Locul de vanzare nu reprezinta numai un simplu spatiu ci si un realizator de valoare, valoare ce se adauga produselor. Faptul ca multi comercianti cu amanuntul ofera produse asemanatoare atrage dupa sine posibilitatea ca o mica diferenta in ceea ce priveste prezentarea sa aiba un impact major asupra semgmentului de piata si a rentabilitatii unui magazin . De-a lungul timpului, metodele de merchandising s-au modificat semnificativ. Concurenta este din ce in ce mai acerba, astfel ca, consumatorii, sunt din ce in ce mai atenti la tot ce ii inconjoara. De aceea, modul in care se prezinta produsele si magazinele cu tot ce implica a devenit vital pentru succesul acestora. Mai mult ca niciodata, in zilele acestea clientul alege din spatiu o forma de vanzare in functie de atractia magazinului, ambianta si dispunerea produselor, in fond, in functie de merchandisingul aplicat in magazin . 1.4. Amplasarea magazinului Alegerea amplasamentului magazinului este poate cea mai importanta decizie pe care trebuie sa o ia comerciantul. Un bun amplasament face magazinul disponibil unui numar mare de clienti potentiali. Identificarea zonei potrivite se poate face prin relizarea unui studiu care sa raspunda la intrebari de genul: - Se afla magazinul pe un amplasament cu largi cai de acces? (procentul persoanelor care trec prin acea zona, posibilitatile de parcare). - Care sunt caracteristicile zonei geografice ale zonei de amplasare? (zona centrala, ultra-centrala sau la periferie, zona industriala sau defavorizata). - Zona/cartierul are o atractie deosebita? (magazinul se va afla in proximitatea unei piete publice, unei gari, unui oficiu). 1.5. Organizarea locului de vanzare Designul magazinului este dat de stilul magazinului si contribuie la proiectarea unei imagini pe piata. Clientii trebuie sensibilizati prin punerea in valoare a atuurilor magazinului . Organizarea suprafetei de vanzare poate influenta intr-un mod decisiv procesul de cumparare, precum si dispozitia clientului de a reveni. Tot ansamblul trebuie construit in asa fel incat clientul dupa ce va vizita intreg interiorul, sa cumpere si produse care nu erau planificate de acasa. Optimizarea tehnologiei comerciale are in vedere doua obiective: a) Marimea si numarul raioanelor Acest obiectiv ajuta la rezolvarea problemelor legate de identificarea raioanelor, precum si micsorarea timpului de efectuare a cumparaturilor. b) Aranjarea locului de vanzare Aceasta operatiune face referire la amplsarea si dispunerea mobilierului, precum si la modul de expunere a marfii. 1.5.1.Fatada magazinelor Fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, fatada trebuie sa capteze atentia trecatorilor, sugerandu-le profilul magazinului si elementele distinctive fata de concurentii din vecinatate. Fatada unor magazine transmite un mesaj prin intermediul vitrinelor si prin intermediul intrarii cu toate inscriptiile sale. Aceasta trebuie sa fie expresiva tinandu-se cont de elemente precum caracteristicile strazii pe care se situeaza, arhitectura, tendinte de modernizare, precum si structura populatiei. Fiecare magazin are propriul sau stil, design ce il diferentiaza de celelalte. Drept materiale se pot folosi marmura, granitul, piatra, materiale ce redau rezistenta si stabilitate. Otelul este cel care transmite o imagine de contemporan, sticla fiind cea care domina. Clientii vor intra intr-un magazin cu vitrinele amenajate frumos atrasi fiind de numele companiei, care de obicei este scris la intrare in magazin. Prin designul sau, indicatoare si iluminare, exteriorul trebuie sa ofere trecatorilor in permanenta noi motive sa il viziteze .
1. Adascalitei V., Tehnici comerciale moderne, ed. Uranus, Bucuresti, 2000; 2. Baker M., Ed. Marketing Teory and Practice, Third Edition, 1995; 3. Balasescu S., Balasescu M.- Marketingul in comertul cu amanuntul, ed. Universitatii Transilvania, Brasov, 2010; 4. Chitu B.,Tehnologie Comerciala, ed. Universitatii Transilvania, Brasov, 2007 5. Corodeanu D., Merchandising. Teorie, metode si instrumente pentru eficientizarea punctului de vanzare, ed. Tehnopress, 2008; 6. Costea C., Comertul en gros si cu amanuntul: tendinte, mutatii, strategii, Ed. Bucuresti, 2001 7. Dinu V., A vinde cu succes in comertul cu amanuntul, Ed. Alpha, Buzau, 2002; 8. Guegen N., Psihologia consumatorului. Factorii care ne influenteaza comportamentul de consum, ed. Polirom, 2006; 9. Ionascu I, Petrescu V., Raducanu I., Proprietatile estetice- componenta moderna a calitatii marfurilor, ed. Expert, Bucuresti, 1991; 10. KhakimdjanovaL., Online visual merchandising practice of apparel e-merchants, 2005; 11. Moldovan T. - Economia comertului intern si international, ed. OMNIA UNI S.A.S.T. Brasov 2010; 12. Nita V., Codreanu D., Merchandising. Concepte, principii, reguli de baza, standarde, ed. Tehnopress, Iasi 2006; 13. Pamfilie R., Precopie R.- Estetica marfurilor, ed. A.S.E., 1999; 14. Rasa Rasa Gudonavicience, Visual Merchandising Impact on Impulse Buying Behaviour, 2015; 15. Ristea A., Tehnologie comerciala, ed. Expert, Bucuresti, 1995; 16. Ristea A., Tudose C., Ioan-Franc V., Tehnologie comerciala, ed. Expert, Bucuresti, 1999; 17. Colectiv de autori, Criterii-cadru de etalare a marfurilor si prezentare a magazinelor, Ed. Institutul de Economia Comertului si Turismului, Bucuresti, 1985; 18. http://www.antreprenor.su/2012/12/amenajarea-unui-magazin.html; 19. www.educativ.ro; 20. M. Porter, Competitive Strategy, Ed. Free Press, New York, 1980; 21. http://www.kaufland.ro/Home/index.js; 22. http://auchan.ro/produse-auchan/marcile-noastre; 23. https://www.carrefour.ro/despre-noi/marci-proprii/carrefour/; 24. https://www.carrefour.ro/magazine/brasov/?tip=hipermarket; 25. http://auchan.ro/magazinul-tau/#bv; 26. https://www.carrefour.ro/despre-noi/despre-grup-carrefour/; 27. http://auchan.ro/istoric/; 28. Balasescu Marius, Cercetari de marketing, ed. Universitatii Transilvania, 2008; 29. Constantin Cristinel, Cercetari de marketing, ed. Universitatii Transilvania, 2008; 30. Lefter Constantin, Cercetari de marketing, ed. Universitatii Transilvania, 1995.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
