Structura Functionala a Vocabularului Limbii Romane - Limbajul in Administratia Publica

Cuprins licenta Cum descarc?

Argument 2
Cap1. STRUCTURA FUNCTIONALA A VOCABULARULUI 3
I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) 3
II. MASA VOCABULARULUI 3
III. STILURILE FUNCTIONALE 14
Cap2. DISCURSUL PUBLIC 17
DISCURSUL CA UNITATE A PRAGMATICII 17
TIPURI DE DISCURS 21
DISCURSUL MEDIATIC 21
DISCURSUL POLITIC 35
STUDIU DE CAZ 52
Bibliografie 58


Extras din licenta Cum descarc?

Argument
Lucrarea de fata prezinta partea teoretica si practica a componentelor unui discurs mediatic, destinata unui public cat mai numeros. Alegerea cuvintelor celor mai potrivite, imbinarea lor in enunturi, a acestora in paragrafe si a paragrafelor in text, fixarea scopului textual, a atitudinii autorului, iata pasii conceperii unui adevarat discurs. 
Mai intai de toate sunt abordate chestiuni legate de orizontul de asteptari ale publicului larg in legatura cu acest subiect, iar intentia mea in alcatuirea acestei lucrari este sa ofere un reper teoretic si practic tuturor celor ce doresc sa cunoasca originalitatea ce construieste universul discursiv.
Partea a doua a lucrarii de fata prezinta discursul politic, care face parte din categoria tipurilor de discurs public si care, in general, reprezinta un subiect destul de complex in labirintul comunicarii de masa, deoarece mass-media a devenit in lumea moderna, un fel de centru gravitational in raport cu care se pozitioneaza toate celelalte segmente ale societatii: sistemul economic, sistemul ideologic, sistemul cultural, sistemul tehnologic, sitemele si subsistemele sociale etc. 
Varietatea si mobilitatea comunicarii de masa, care de la programul de radio de dimineata pana la serialul de seara ne invadeaza insidios, impun aceste produse si servicii ca lucruri cotidiene, banale, parca de la sine intelese. Evidenta lor ascunde astfel complexitatea sistemului care le sta in spate, creand impresia ca tot cea ce se intampla in mass-media este simplu si natural, ca aceste lucruri nu cer, pentru a fi intelese, analize amanuntite, studii. Teorii si concepte specifice.
Lucrarea de fata, ca si numeroase carti de acest fel din bibliografia de specialitate romana si straina, incearca sa dezvaluie modul in care functioneaza sistemul mass-media, atat in angrenajele sale proprii, cat si in interferentele sale cu celelalte sisteme ale societatii.
Cap1. STRUCTURA FUNCTIONALA A VOCABULARULUI
I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) 
Cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute si utilizate de toti vorbitorii de limba romana si este format din:
a) cuvinte foarte vechi (mostenite sau imprumutate din alte limbi);
b) cuvinte folosite frecvent in vorbire;
c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice);
d) cuvinte care intra in componenta unor locutiuni sau expresii specifice limbii
romane.
II. MASA VOCABULARULUI 
Cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) si este compusa din:
-regionalisme
-arhaisme
-neologisme
-jargou
-argou
1.Regionalismele
Conditiile istorice de dezvoltare ale poporului romanesc au dus la nasterea deosebirilor pe care le cunoastem de la o provincie la alta, deosebiri mari din punct de vedere fonetic si lexical.
Regionalismele sunt cuvinte cunoscute si folosite de vorbitorii dintr-o anumita zona a tarii, mai mult sau mai putin intinsa. Ele nu sunt cunoscute de toti vorbitorii, si, de aceea, folosirea lor trebuie evitata, pe cat este posibil, in vorbirea literara. Regionalismele se intalnesc, de fapt, pe anumite teritorii lingvistice, care variaza ca intindere si care, uneori, pot cuprinde doua sau chiar mai multe provincii sau simple portiuni din aceste provincii. Multe dintre regionalismele sunt imprumutate din limbile cu care limba romana a intrat in contact direct. Astfel, un cuvant cum este mai ,,ficat'' se foloseste pe o arie foarte intinsa, care cuprinde Crisana, Maramuresul, nordul Transilvaniei si chiar o buna parte din centrul si din sudul Moldovei. Tot la fel cuvantul cucuruz ,,porumb'' se intrebuinteaza nu numai in regiunile transcarpatice ci si prin unele parti ale Moldovei sau chiar in cateva puncte izolate din nord-estul Munteniei.
Regionalismele nu trebuie confundate cu fapte lingvistice populare si nici considerate o simpla categorie a acestora din urma. Din punctul de vedere al raspandirii, elementele regionale se opun celor populare, care sunt generale sau aproape generale, fara a fi, in acelasi timp, si literare. Altfel spus, in timp ce regionalismele vietuiesc, de obicei, intr-un singur dialect sau chiar grai, elementele populare sunt cunoscute in toate dialectele sau graiurile unei limbi sau in marea lor majoritate. Este de pilda cazul cuvantului muiere (mostenit din latina: mulier, -eris), despre care putem spune ca nu este nici regional nici dialectal. Regional nu trebuie considerat doar pentru simplul fapt ca nu este folosit intr-o singura regiune a tarii( mai mult sau mai putin intinsa), ci e cunoscut pe intreg teritoriul lingvistic romanesc. El nu poate fi insa nici literar, deoarece in aspectul corect al limbii romane se folosesc sinonimele acestui cuvant, care sunt: femeie si sotie. Prin termenul ,,de popular'' trebuie sa intelegem, asadar, ceea ce este general sau aproape general, fara a fi totusi literar si ceea ce se poate datora, adeseori, insuficientei instruiri sau chiar inculturii subiectelor vorbitoare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Structura Functionala a Vocabularului Limbii Romane - Limbajul in Administratia Publica.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

BALEE, Fr., Medias et societes`, Editura Montchrestien, Paris, 1990.
BAKENHUS, N., Radioul local. Ghid practic pentru jurnalisti, trad. rom., Editura
COMAN, Cristina, Relatiile Publice si mass-media, Editura Polirom, Iasi, 2001.
COMAN, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Iasi, 1999.
CORJAN, Mass-media si publicitate, Editura Universitatii Suceava, 2004.
DRAGOS, Elena, Introducere in pragmatica, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 2000.
FLICHY, Patrice, O istorie a comunicarii moderne, Editura, Polirom, Iasi, 1999.
FURET, Francois & OZOUF , Mona , Dictionnaire critique de la Revolution Francaise, Flammarion, Paris , 1989.
GRAUR, Evelina, Tehnici de comunicare, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2001.
GRUPUL Y., Retorica generala, trad. rom., Editura Univers, Bucuresti, 1974.
HARTLEY, J., Discursul stirilor, trad. rom., Editura Polirom, Iasi, 2000.
JEANENEY, Jean-Noel, O istorie a mijloacelor de comunicare, Editura Institutul European, Iasi, 1997.
KAPFERER, Jean-Noel, Zvonurile, Editura Humanitas, Bucuresti ,1993.
LOCHARD, Guy & BOYER, Henri, Comunicarea mediatica, Editura Institutul European, Iasi, 1998.
MCQUALI, Denis, Comunicarea, trad. rom., Editura Institutul European, Iasi, 1999.
MURAIALDI,Paulo, Storia del giornalismo italiano, Editura Gutenberg , Torino, 2000.
OLTEANU,Virgil , Din istoria si arta cartii. Lexicon, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1992.
PETCU, Marian, Sociologia mass-media, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
PETCU, Marian, Tipologia presei romanesti, Editura Institutul European, Iasi, 2000.
POPA, Dorin, Introducere in studiul si istoria mass-media, Editura Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2002.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!