Studii Privind Fabricarea Distilatelor din Fructe

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1 4
PALINCA - BAUTURA TRADITIONALA 4
1.1. DEFINIREA PALINCII CA BAUTURA TRADITIONALA 4
1.2 ZONA DE NORD-VEST A TARII CA TARA A PALINCII 6
1.3. TARA MARAMURESULUI 9
1.4. SORTIMENTE DE BAUTURI TRADITONALE DIN TARA MARAMURESULUI 9
1.4.1. Horinca de Maramures 10
1.4.2. ISTORICUL DISTILARII 11
CARACTERIZAREA HORINCII DE MARAMURES 17
2.1. HORINCA IN OBICEIURILE SI CREATIILE SPIRITUALE ALE ZONEI 17
2.2. HORINCA LA MOMENTE IMPORTANTE DIN VIATA OMULUI 18
2.3. Horinca in cantece 21
2.4. HORINCA MESTESUG ANCESTRAL 22
2.5. Legislatia privind producerea horincii 23
2.6. MATERIA PRIMA PENTRU HORINCA 39
2.6.1. Principalele specii de fructe folosite la obtinerea horincii 40
CAPITOLUL III. 41
TEHNOLOGIA TRADITIONALA DE PREPARARE A HORINCII 41
3.1. Recoltarea si conditioarea fructelor 41
3.2.Compozitia chimica a fructelor 41
3.3. PREGATIREA FRUCTELOR PENTRU FERMENTARE 42
3.3.1.Receptia fructelor 43
3.5.COMPOZITIA BIOCHIMICA A MATERIEI PRIME FOLOSITE LA OBTINEREA DISTILATELOR NATURALE 47
4.1 Glucidele. 48
4.2 Acizii organici. 50
4.5 Taninurile 52
4.6 Substantele aromate 52
3.6.PREGATIREA FRUCTELOR PENTRU FERMENTARE 53
3.7.FERMENTAREA MATERIEI PRIME 53
3.8.DISTILAREA BORHOTULUI DE FRUCTE 54
3.9. Instalatii de distilare cu functionare discontinua 58
3.10.Instalatii de distilare continua 65
CAPITOLUL 4 70
DESCRIEREA UNITATII SC DISTILARIA VOICA SRL DE PRODUCERE A HORINCII - LOCUL DE DESFASURARE A STUDIULUI 70
4.1.Prezentarea localitatii Chechis, comuna Dumbravita,Judetul Maramures 70
4.1.1.Horinca si palinca din Chechis 73
4.2.Organizare, structura, numar de personal 74
4.3.Hala pentru fermentatia alcoolica 76
IMPORTANTA PREVENIRII SI TRATARII DEFECTELOR CE POT APAREA IN DISTILATUL OBTINUT 84
6.1. Cauze ce determina aparitia defectelor 84
6.2. Descrierea principalelor defecte si a modalitatilor de prevenire si tratare ale acestora 86
CAPITOLUL 7 89
COMPOZITIA CHIMICA A DISTILATULUI OBTINUT 89
7.1. Continutul in alcool al distilatelor din fructe 89
7.2. Alte substante identificate in distilatul din fructe 92
CAPITOLUL 8 94
IMBUTELIEREA DISTILATULUI NATURAL 94
8.1. Imbutelierea tuicii si a distilatelor naturale 94
8.1.1. Buteliile 95
8.1.2. Dopurile si alte sisteme de inchidere a sticlelor 97
8.1.2. Umplerea sticlelor 100
Figura nr:29 103
8.1.3. Etichetarea buteliilor, aplicarea capisoanelor si ambalarea 103
CAPITOLUL 9 104
COMERCIALIZAREA DISTILATULUI NATURAL 104
9.1 Piata bauturilor alcoolice naturale 104
9.2. Realizarea unui nou tip de sticle pentru imbutelierea si comercializarea distilatelor naturale 106


Extras din licenta Cum descarc?

REZUMAT
Palinca sau tuica este o bautura alcoolica cu taria de cel putin 50% vol., obtinuta prin fermentarea fructelor si dubla distilare, fara adaos de zahar, de arome sintetice, coloranti, spirt sau alte ingrediente. Aroma palincii este cea a fructelor din care provine iar taria din alcoolul rezultat in urma fermentarii glucidelor din fructe.
Tehnologia de obtinere a palincii a fost adusa pe teritoriul Romaniei de catre celti si preluata de catre daci, care dupa spusele lui Herodot, aveau o mare pasiune pentru petrecerile cu bautura.
Tehnologia de obtinere a palincii a fost adusa pe teritoriul Romaniei de catre celti si preluata de catre daci, care dupa spusele lui Herodot, aveau o mare pasiune pentru petrecerile cu bautura.La prepararea palincii, principala specie folosita este prunul cu o multime de soiuri cultivate si populatiile locale de prun din zona. 
Prunul este o specie care se adapteaza usor la conditiile variate de mediu, intra de timpuriu pe rod si are capacitate ridicata de productie. Valorifica bine terenurile mai sarace, unde alte specii pomicole dau rezultate mai slabe. Calitatea horincii este dependent de calitatea fructelor, fermentarea in cazi de lemn, distilarea numai in cazane de cupru, la foc de lemne care trebuie bine condus.
Experienta s-a desfasurat la SC Distilaria Vioca SRL, din localitatea Chechis, aflata in comuna Dumbravita, judetul Maramures in anul 2010-211.
Aceasta lucrare cuprinde urmatoarele informatii privind date despre firma unde sa desfasurat experienta.
Pentru a putea descrie amanuntit materialul cu care s-a lucrat, am facut observatii, despre obtinerea palincii, am folosit datele economice ale firmei precum si bilanturile aferente.
Licenta este structurata in 8 capitole bine definite, capitolul 3 fiind cel mai complex, deoarece cuprinde date exacte despre experienta.
CAPITOLUL 1
PALINCA - BAUTURA TRADITIONALA
1.1. DEFINIREA PALINCII CA BAUTURA TRADITIONALA
Palinca sau palinca in maghiara Palinka este o bautura alcoolica traditionala din Slovacia, Ungaria si Transilvania, cu un continut ridicat de alcool (52% procentajul legal). Palinca sau tuica este o bautura alcoolica cu taria de cel putin 50% vol., obtinuta prin fermentarea fructelor si dubla distilare, fara adaos de zahar, de arome sintetice, coloranti, spirt sau alte ingrediente. Aroma palincii este cea a fructelor din care provine iar taria din alcoolul rezultat in urma fermentarii glucidelor din fructe. 
S-a considerat ca notiunea de "palinca "este de origine maghiara dar o serie de dovezi demonstreaza contrariul. Astfel, Maria Moraru (2005) considera ca acest apelativ provine din limba slava datorita sufixului "inka "(palinka).
In limba maghiara nu exista un cuvant inrudit cu care sa poata fi stabilita o legatura etimologica. Urbeanu A. (1908) sustine ca ungurii au invatat fabricarea tuicii de la slavi.
Figura nr:1
Palinca este o bautura traditionala din nord-vestul Transilvaniei. In aceasta zona ea mai este cunoscuta si sub denumirea de tuica (tuica de Oas, tuica de Zalau etc.), turt sau de horinca. Denumirea de tuica este intalnita numai in tara noastra, deci este un produs autohton. Tuica care se produce in celelalte areale din tara noastra se deosebeste de cea din zona de nord-vest a Transilvaniei, indeosebi prin taria alcoolica mai mica (20-40%vol. Alcool).
Palinca, horinca, tuica cat si rachiurile din fructe, fiind considerate pe buna dreptate bautura traditionala nu trebuie sa lipseasca de la nici o masa cu specific romanesc. 
In literatura de specialitate se fac numeroase mentiuni despre distilate. Ca si exemplu este rachiul de drojdie care in anul 1527 costa 25 dinari iar in 1574 costul s-a ridicat la 50 dinari, pret mentinut si in 1579. (Prodan, 1962). Si nationala palinca a depasit granitele tarii si este mult apreciata de straini.
Desi tehnologia de obtinere a bauturilor traditionale din aceasta zona nu difera prea mult sortimentele obtinute capata personalitate si caracteristici specifice materiei prime din care provin si maiestriei producatorului in urmarirea si dirijarea procesului de distilare a borhotului.
1.2 ZONA DE NORD-VEST A TARII CA TARA A PALINCII
Zona de nord-vest a Transilvaniei, care cuprinde judetele Maramures, Satu Mare, Salaj, Bistrita-Nasaud, Bihor si Cluj, poarta numele de Tara Palincii si este zona in care se produce o bautura traditionala din fructe.
Tinutul de nord - vest a Transilvaniei este o zona compacta in care se produce tuica din fructe cu un continut de peste 50 volume alcool, unica in felul ei, fara egal in alte zone ale tarii, motiv pentru care isi merita denumirea de Tara a palincii.
Aici pomii gasesc conditii pedoclimatice deosebite pentru crestere si acumularea in fructe a unor cantitati insemnate de glucide si arome care-si pun amprenta pe bauturile care rezulta in urma fermentarii si distilarii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Studii Privind Fabricarea Distilatelor din Fructe.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!