CAPITOLUL I CONSIDERATII PRIVIND UTILIZAREA UNOR SPECII LEGUMICOLE ORNAMENTALE IN AMENAJARILE PEISAGERE .. 3 CAPITOLUL II STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII PRIVIND PARTICULARITATILE ECOBIOLOGICE SI DE CULTURA A UNOR SPECII LEGUMICOLE ORNAMENTALE .. 17 2.1. Particularitati botanice si biologice . 17 2.2. Exigentele ecofiziologice si particularitatile de cultura a speciilor legumicole ornamentale luate in experimentare .. 21 CAPITOLUL III MATERIALUL SI METODOLOGIA DE LUCRU UTILIZATE IN EXPERIMENTARE 25 3.1. Scopul si obiectivele cercetarii ... 25 3.2. Organizarea experimentarilor 25 3.3. Materialul biologic utilizat in experiente . 26 CAPITOLUL IV REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA COMPOZITIEI AMESTECULUI NUTRITIV UTILIZAT LA PRODUCEREA DE RASADURI 36 4.1. Rezultate experimentale privind influenta amestecului nutritiv asupra vigorii rasadurilor la speciile legumicole luate in studiu in anul 2014 36 4.2. Rezultate medii cu privire la caracteristicile morfologice analizate in faza de rasad la speciile legumicole luate in studiu in anul 2014 40 CONCLUZII SI RECOMANDARI . 53 BIBLIOGRAFIE 59
INTRODUCERE Notiunea de gradina ornamentala nu este o idee noua, legumele au constituit intotdeauna un element de atractie, ele fiind luate in cultura inca din antichitate. Astfel, gradinile de legume ornamentale sunt prezente in amenajarile persiene si ale Egiptului antic. Una din cele mai vechi scrieri egiptene mentioneaza existenta unor gradini cu straturi cultivate cu legume cu talie mica intercalate cu straturi cu flori. De asemenea, in gradinile manastiresti din perioada medievala, in gradinile de la Versailles, Villandry, gradinile castelului Roche- Guyon, gradinile castelului Hex si ale castelului Bussiere, erau cultivate impreuna plante legumicole, plante aromatice, plante floricole, pomi si arbusti fructiferi. Aceste gradini sunt apreciate si in prezent datorita frumusetii florilor si frunzisului, a aromelor particulare, dar si a posibilitatii de utilizare in prepararea unor produse condimentare si farmaceutice. Superbele marturii privind posibilitatile de utilizare a speciilor legumicole sunt gradinile castelului Villandry, care mai apoi au fost restaurate in secolul XX de catre Joachin de Carvallo dupa descrierile lui Cerceau. Acesta mentiona faptul ca "Nu este suficient sa cultivi legumele cu grija. Ai datoria sa le combini potrivit culorilor lor si sa le incadrezi cu flori astfel incat totul sa para ca o masa bine pusa". Perioada Renasterii a adus si in horticultura numeroase transformari. Astfel, cultivarea pamantului in asigurarea hranei a inceput sa devina o preocupare a taranimii, in timp ce gradinaritul in scop estetic devenea un apanaj al inaltei societati. In aceste conditii gradinile din preajma locuintelor a inceput sa capete din ce in ce mai mult o functie de productie si estetica (Sima Rodica, 2009). In America de Nord, cultivarea plantelor legumicole comestibile a inceput de prin anii '80 (Sima Rodica, 2009), cand a aparut si conceptul de "edible landscaping" concept ce apartine ecologistului american Robert Kourik si preluat mai tarziu de peisagistul canadian Rosalind Casey. In prezent, acest concept a suferit si o largire conceptuala, deoarece aceasta orientare a inceput sa fie practicata si in amenajarile din domeniul public, avand un dublu scop si anume rol estetic si sursa de hrana. Ca urmare, sortimentul de specii legumicole si combinatiile dintre acestea s-au diversificat foarte mult. Au inceput sa apara si combinatii intre plante legumicole si plantele ornamentale, combinatii intre plantele aromatice si plantele floricole edibile (White, 2005). Punerea in practica a acestui concept a starnit, in ultimul timp, interesul unui numar tot mai mare de specialisti si practicieni, unele institutii publice guvernamentale si neguvernamentale privind caracterul multifunctional dar si benefic pe care-l poate avea. Dintre functiile benefice ale sistemului putem mentiona cateva si anume: ecologica, educativa, estetico-recreativa, socio-economica si sanitara. Posibilitatile de amenajare a unui spatiu verde sunt multiple si ele depind de simtul estetic al fiecarui peisagist. CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND UTILIZAREA UNOR SPECII LEGUMICOLE ORNAMENTALE IN AMENAJARILE PEISAGERE Gradina ornamentala nu este o idee noua, legumele au fost aproape intotdeauna considerate atractive, ele avand o traditie veche in cultura inca din antichitate. Teoria si istoria designului gradinilor de legume ornamentale sunt prezentate in gradinile persiene si ale Egiptului antic, faimoasele gradini manastiresti, precum si in gradinile de la Versailles, Villandry, gradinile castelului Roche-Guzon, gradinile castelului Hex, gradinile castelului Bussiere etc. Spre exemplu gradinile manastiresti medievale reuneau plantele legumicole aromatice in sectoare speciale, modelul acestora devenind o tema prezenta in parcurile rezidentiale, gradinile botanice si gradinile particulare. Aceste gradini sunt apreciate si in prezent datorita frumusetii frunzisului si a florilor, a aromelor particulare, dar si a utilizarii farmaceutice si condimentare ale unor specii. Marturii graitoare privind posibilitatile de utilizare a speciilor legumicole sunt gradinile castelului Villandry, care au fost restaurate in sec. al XX -lea de catre Joachin de Carvallo dupa descrierile lui Cerceau. Gradinile de la Villandry sunt cele mai renumite si spectaculoase dintre toate care se intalnesc pe valea fluviului Loire. Clima blanda si solurile fertile au permis ca in jurul castelelor renascentiste sa fie amenajate largi spatii verzi de recreere pentru nobilii francezi. De la inceput gradinile vor constitui adevarate opere de arta, imbinand cu rafinament elementele cadrului natural cu cele antropice dupa cerintele esteticii. Veritabile opere de arta, inspirate din perioada renascentista. Gradinile Villandry, au fost cu titlul de monumente istorice. Simpla mentiune a numelui Villandry evoca splendoare si perfectiune in arta gradinilor (Wheeler W., 2002).
1. Apahidean Maria, Apahidean Al. S., 2000 - Legumicultura speciala. Vol. II. Editura Risoprint, Cluj-Napoca; 2. Apahidean Al S., Maria Apahidean, 2000 - Legumicultura speciala. Vol. I. Editura Risoprint, Cluj-Napoca; 3. Apahidean Al. S., Maria Apahidean, 2004 - Cultura legumelor si ciupercilor. Editura AcademicPress, Cluj-Napoca, pp. 155-172; 4. Bala Maria, 1998 - Floricultura generala. Editura Mirton,Timisoara; 5. Bala Maria, Iordanescu, Olimpia Alina, 2004 - Plante floricole utilizate in decorul spatiilor verzi, Editura Eurobit, Timitoara; 6. Berar V. si col. 2012 - Horticultura practica. Editura de Vest, Timisoara, pp. ; 7. Butnariu H. si col., 1990 - Legumicultura, Ministerul Invatamantului, Bucuresti, 1990, pp. ; 8. Carnazin-Cocovschi V.,1957 - Arhitectura peisajelor, Litografia Invatamantului, Brasov; 9. Cazaceanu I., Georgescu M., Zavoi A., 1982 - Ameliorarea plantelor horticole si tehnica experimentala. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 10.Ceapoiu N., 1968 - Metode statisitice aplicate in experientele agricole ti biologice. Editura Agro-Silvica, Bucuresti; 11.Ciocarlan V., 2000 - Flora ilustrata a Romaniei. Editura Ceres, Bucuresti; 12.Ciofu Ruxandra, 1994 - Legumicultura. A.M.C., U.S.A.M.V., Bucuresti; 13.Ciofu Ruxandra, N. Stan, V. Popescu, Pelaghia Chilom, S. Apahidean, A. Horgos, V. Berar, K. F. Lauer, si N. Atanasiu, 2003 - Tratat de legumicultura. Editura Ceres. Bucuresti; 14.Ciulca S., 2002 - Tehnica experimentala. Editura Mirton, Timisoara; 15.Collaert J. P., 2000 - L'art du potager en carres. Editura Edisud, Paris; 16.Constantinescu Viorica, 1992 - Arta gradinii. Editura Meridiane, Bucuresti; 17.Creasy Rosalind, 1984 - The complete book of edible landscaping. Editura Random House; 18.Creasy Rosalind, 1999 - The edible salad garden. Periplus Editions. 19.Davidescu D., Velicica Davidescu, 1992 - Agrochimie horticola. Editura Academiei Romane, Bucuresti; 20.Decoteau R. D., 2000 - Vegetable crops. PrenticeHall. Upper Saddlee River, NJ 07458; 21.Draghici Elena Maria, 2009 - Cultura legumelor verdeturi. Editura Ceres, Bucuresti, pp. 57-64; 22.Dumitrescu M. si col. 1977 - Tehnologia producerii semintelor si a materialului saditor la plantele legumicole. Editura Ceres, Bucuresti; 23.Dumitrescu M. si col., 1997 - Cultura legumelor in camp. Editura Artprint, Bucuresti; 24.Erven Heinz, 2006 - Paradisul meu. Editura Altius Media, pp. 93-94; 25.Florescu Elena si col., 1998 - Producerea materialului saditor de legume. Editura Ceres, Bucuresti; 26.Florincescu Adriana, 1999 - Arhitectura peisajului. Editura Diva, Cluj-Napoca; 27.Goicea Maria, 1957 - Arhitectura spatiilor liber plantate. Editura de Stat pentru Arhitectua si Constructii, Bucuresti; 28.Gomez I. S., 1962 - Pimientos y pimienton. Murcia; 29.Grumeza N. si col., 1993 - Tehnica irigarii culturilor horticole. Editura Eugen Ulmer GmbH si Co; ...
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.