Studii privind influența amestecului nutritiv asupra unor caractere morfologice ale plantelor la unele specii legumicole ornamentale

Cuprins licență Cum descarc?

CAPITOLUL I CONSIDERATII PRIVIND UTILIZAREA UNOR SPECII
LEGUMICOLE ORNAMENTALE IN AMENAJARILE
PEISAGERE .. 3
CAPITOLUL II STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII PRIVIND
PARTICULARITATILE ECOBIOLOGICE SI DE CULTURA A
UNOR SPECII LEGUMICOLE ORNAMENTALE .. 17
2.1. Particularitati botanice si biologice . 17
2.2. Exigentele ecofiziologice si particularitatile de cultura a
speciilor legumicole ornamentale luate in experimentare .. 21
CAPITOLUL III MATERIALUL SI METODOLOGIA DE LUCRU UTILIZATE IN
EXPERIMENTARE 25
3.1. Scopul si obiectivele cercetarii ... 25
3.2. Organizarea experimentarilor 25
3.3. Materialul biologic utilizat in experiente . 26
CAPITOLUL IV REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA
COMPOZITIEI AMESTECULUI NUTRITIV UTILIZAT LA
PRODUCEREA DE RASADURI 36
4.1. Rezultate experimentale privind influenta amestecului
nutritiv asupra vigorii rasadurilor la speciile legumicole
luate in studiu in anul 2014 36
4.2. Rezultate medii cu privire la caracteristicile morfologice
analizate in faza de rasad la speciile legumicole luate in
studiu in anul 2014 40
CONCLUZII SI RECOMANDARI . 53
BIBLIOGRAFIE 59

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Notiunea de gradina ornamentala nu este o idee noua, legumele au constituit
intotdeauna un element de atractie, ele fiind luate in cultura inca din antichitate.
Astfel, gradinile de legume ornamentale sunt prezente in amenajarile persiene
si ale Egiptului antic. Una din cele mai vechi scrieri egiptene mentioneaza existenta
unor gradini cu straturi cultivate cu legume cu talie mica intercalate cu straturi cu flori.
De asemenea, in gradinile manastiresti din perioada medievala, in gradinile de la
Versailles, Villandry, gradinile castelului Roche- Guyon, gradinile castelului Hex si ale
castelului Bussiere, erau cultivate impreuna plante legumicole, plante aromatice,
plante floricole, pomi si arbusti fructiferi.
Aceste gradini sunt apreciate si in prezent datorita frumusetii florilor si
frunzisului, a aromelor particulare, dar si a posibilitatii de utilizare in prepararea unor
produse condimentare si farmaceutice.
Superbele marturii privind posibilitatile de utilizare a speciilor legumicole sunt
gradinile castelului Villandry, care mai apoi au fost restaurate in secolul XX de catre
Joachin de Carvallo dupa descrierile lui Cerceau. Acesta mentiona faptul ca "Nu este
suficient sa cultivi legumele cu grija. Ai datoria sa le combini potrivit culorilor lor si sa
le incadrezi cu flori astfel incat totul sa para ca o masa bine pusa".
Perioada Renasterii a adus si in horticultura numeroase transformari. Astfel,
cultivarea pamantului in asigurarea hranei a inceput sa devina o preocupare a
taranimii, in timp ce gradinaritul in scop estetic devenea un apanaj al inaltei societati.
In aceste conditii gradinile din preajma locuintelor a inceput sa capete din ce in ce
mai mult o functie de productie si estetica (Sima Rodica, 2009).
In America de Nord, cultivarea plantelor legumicole comestibile a inceput de
prin anii '80 (Sima Rodica, 2009), cand a aparut si conceptul de "edible landscaping"
concept ce apartine ecologistului american Robert Kourik si preluat mai tarziu de
peisagistul canadian Rosalind Casey.
In prezent, acest concept a suferit si o largire conceptuala, deoarece aceasta
orientare a inceput sa fie practicata si in amenajarile din domeniul public, avand un
dublu scop si anume rol estetic si sursa de hrana.
Ca urmare, sortimentul de specii legumicole si combinatiile dintre acestea s-au
diversificat foarte mult. Au inceput sa apara si combinatii intre plante legumicole si
plantele ornamentale, combinatii intre plantele aromatice si plantele floricole edibile
(White, 2005).
Punerea in practica a acestui concept a starnit, in ultimul timp, interesul unui
numar tot mai mare de specialisti si practicieni, unele institutii publice
guvernamentale si neguvernamentale privind caracterul multifunctional dar si benefic
pe care-l poate avea.
Dintre functiile benefice ale sistemului putem mentiona cateva si anume:
ecologica, educativa, estetico-recreativa, socio-economica si sanitara.
Posibilitatile de amenajare a unui spatiu verde sunt multiple si ele depind de
simtul estetic al fiecarui peisagist.
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND UTILIZAREA UNOR SPECII LEGUMICOLE
ORNAMENTALE IN AMENAJARILE PEISAGERE
Gradina ornamentala nu este o idee noua, legumele au fost aproape
intotdeauna considerate atractive, ele avand o traditie veche in cultura inca din
antichitate.
Teoria si istoria designului gradinilor de legume ornamentale sunt prezentate
in gradinile persiene si ale Egiptului antic, faimoasele gradini manastiresti, precum si
in gradinile de la Versailles, Villandry, gradinile castelului Roche-Guzon, gradinile
castelului Hex, gradinile castelului Bussiere etc. Spre exemplu gradinile manastiresti
medievale reuneau plantele legumicole aromatice in sectoare speciale, modelul
acestora devenind o tema prezenta in parcurile rezidentiale, gradinile botanice si
gradinile particulare.
Aceste gradini sunt apreciate si in prezent datorita frumusetii frunzisului si a
florilor, a aromelor particulare, dar si a utilizarii farmaceutice si condimentare ale unor
specii.
Marturii graitoare privind posibilitatile de utilizare a speciilor legumicole sunt
gradinile castelului Villandry, care au fost restaurate in sec. al XX -lea de catre
Joachin de Carvallo dupa descrierile lui Cerceau.
Gradinile de la Villandry sunt cele mai renumite si spectaculoase dintre toate
care se intalnesc pe valea fluviului Loire. Clima blanda si solurile fertile au permis ca
in jurul castelelor renascentiste sa fie amenajate largi spatii verzi de recreere pentru
nobilii francezi.
De la inceput gradinile vor constitui adevarate opere de arta, imbinand cu
rafinament elementele cadrului natural cu cele antropice dupa cerintele esteticii.
Veritabile opere de arta, inspirate din perioada renascentista. Gradinile
Villandry, au fost cu titlul de monumente istorice. Simpla mentiune a numelui
Villandry evoca splendoare si perfectiune in arta gradinilor (Wheeler W., 2002).

Fisiere în arhivă (4):

 coperta cuprins.pdf
 Studii privind influenta amestecului nutritiv asupra unor caractere morfologice ale plantelor la unele specii legumicole ornamentale.doc
 Studii privind influenta amestecului nutritiv asupra unor caractere morfologice ale plantelor la unele specii legumicole ornamentale.pdf
 Studii privind influenta amestecului nutritiv asupra unor caractere morfologice ale plantelor la unele specii legumicole ornamentale.ppt

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Apahidean Maria, Apahidean Al. S., 2000 -  Legumicultura speciala. Vol. II.
Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
2. Apahidean Al S., Maria Apahidean, 2000 -  Legumicultura speciala. Vol. I. Editura
Risoprint, Cluj-Napoca;
3. Apahidean Al. S., Maria Apahidean, 2004 -  Cultura legumelor si ciupercilor.
Editura AcademicPress, Cluj-Napoca, pp. 155-172;
4. Bala Maria, 1998 -  Floricultura generala. Editura Mirton,Timisoara;
5. Bala Maria, Iordanescu, Olimpia Alina, 2004 -  Plante floricole utilizate in decorul
spatiilor verzi, Editura Eurobit, Timitoara;
6. Berar V. si col. 2012 -  Horticultura practica. Editura de Vest, Timisoara, pp. ;
7. Butnariu H. si col., 1990 -  Legumicultura, Ministerul Invatamantului, Bucuresti,
1990, pp. ;
8. Carnazin-Cocovschi V.,1957 -  Arhitectura peisajelor, Litografia Invatamantului,
Brasov;
9. Cazaceanu I., Georgescu M., Zavoi A., 1982 -  Ameliorarea plantelor horticole si
tehnica experimentala. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
10.Ceapoiu N., 1968 -  Metode statisitice aplicate in experientele agricole ti biologice.
Editura Agro-Silvica, Bucuresti;
11.Ciocarlan V., 2000 -  Flora ilustrata a Romaniei. Editura Ceres, Bucuresti;
12.Ciofu Ruxandra, 1994 -  Legumicultura. A.M.C., U.S.A.M.V., Bucuresti;
13.Ciofu Ruxandra, N. Stan, V. Popescu, Pelaghia Chilom, S. Apahidean, A. Horgos,
V. Berar, K. F. Lauer, si N. Atanasiu, 2003 -  Tratat de legumicultura. Editura
Ceres. Bucuresti;
14.Ciulca S., 2002 -  Tehnica experimentala. Editura Mirton, Timisoara;
15.Collaert J. P., 2000 -  L'art du potager en carres. Editura Edisud, Paris;
16.Constantinescu Viorica, 1992 -  Arta gradinii. Editura Meridiane, Bucuresti;
17.Creasy Rosalind, 1984 -  The complete book of edible landscaping. Editura
Random House;
18.Creasy Rosalind, 1999 -  The edible salad garden. Periplus Editions.
19.Davidescu D., Velicica Davidescu, 1992 -  Agrochimie horticola. Editura
Academiei Romane, Bucuresti;
20.Decoteau R. D., 2000 -  Vegetable crops. PrenticeHall. Upper Saddlee River, NJ
07458;
21.Draghici Elena Maria, 2009 -  Cultura legumelor verdeturi. Editura Ceres,
Bucuresti, pp. 57-64;
22.Dumitrescu M. si col. 1977 -  Tehnologia producerii semintelor si a materialului
saditor la plantele legumicole. Editura Ceres, Bucuresti;
23.Dumitrescu M. si col., 1997 -  Cultura legumelor in camp. Editura Artprint,
Bucuresti;
24.Erven Heinz, 2006 -  Paradisul meu. Editura Altius Media, pp. 93-94;
25.Florescu Elena si col., 1998 -  Producerea materialului saditor de legume. Editura
Ceres, Bucuresti;
26.Florincescu Adriana, 1999 -  Arhitectura peisajului. Editura Diva, Cluj-Napoca;
27.Goicea Maria, 1957 -  Arhitectura spatiilor liber plantate. Editura de Stat pentru
Arhitectua si Constructii, Bucuresti;
28.Gomez I. S., 1962 -  Pimientos y pimienton. Murcia;
29.Grumeza N. si col., 1993 -  Tehnica irigarii culturilor horticole. Editura Eugen
Ulmer GmbH si Co;
...