INTRODUCERE 4 Capitolul 1. STADIUL ACTUAL AL GRADULUI DE POLUARE AL APELOR IN ROMANIA 5 1.1 Aspecte generale 5 1.2 Poluarea apei in industria petroliera 5 1.3 Calitatea apelor la nivel national 9 1.3.1 Calitatea apelor subterane 9 1.3.2 Calitatea apelor de suprafata 11 1.3.3 Calitatea apelor uzate in Romania 12 1.3.4 Situatia actuala a siturilor potential contaminate/contaminate 13 Capitolul 2. PROCEDEE SI TEHNICI DE EPURARE A APEI 15 2.1 Epurarea apelor reziduale din industria petroliera 15 2.1.1 Procese fizice 15 2.1.2 Procese chimice 23 2.1.3 Procese microbiologice 27 Capitolul 3. LEGISLATIE CARE REGLEMENTEAZA CALITATEA APELOR 31 3.1 Aspecte generale 31 3.2 Ordonanta de Urgenta privind protectia mediului nr.195/2005 31 3.3 Regimul juridic al apelor in Romania 32 Capitolul 4. MONITORIZAREA GRADULUI DE POLUARE A APEI CURGATOARE LOPATNA IN AMONTE SI AVAL DE SCHELA DE EXTRACTIE BOLDESTI-SCAIENI - STUDIU DE CAZ 36 4.1 Aparatura utilizata 38 4.2 Centralizarea rezultatelor probelor studiate 40 4.3 Analizarea probelor privind nivelul poluarii zonele limitrofe schelelor petroliere - Buletine de analiza 40 4.4 Centralizator probe prelevate 47 4.5 Evolutia indicatorilor de calitate pe ore in cele doua zile de prelevare a probelor de apa 49 CAPITOLUL 5. MONITORIZAREA CALITATI APEI 55 CONCLUZII 57 BIBLIOGRAFIE 60
1.1 Aspecte generale Apa, componenta esentiala a biosferei, reprezinta circa 1,4 miliarde km3, din care circa 97% este apa marilor si a oceanelor. Materialale sau energia introduse in mediul ambiant sunt numite poluanti atunci cand sunt folosite in concentratii ce depasesc anumite limite si care au efecte daunatoare asupra sanatatii omului sau produc dezechilibre ecologice. Poluarea apelor este deteminata de urmatoarele grupe de agenti: a) poluarea apelor datorata agentilor biologici (microorganismele). Apa a fost dintotdeauna un purtator potential de agenti patogeni, care de multe ori au provocat epidemii catastrofale. Apa transporta microorganisme ce pot transmite hepatita, ganstroenterite,etc. Industriile alimentare, industria hartiei sunt factori de poluare din aceasta categorie. Folosirea nerationala a ingrasamintelor minerale a dus de cele mai multe ori la poluarea apelor freatice si de suprafata cu nitrati. b) poluarea chimica prin deversarea in apa a diferite produse: azotati, fosfati, insecticide, reziduri ce contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur, hidrocarburile. Mercurul provenit din deseuri industriale, inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente, deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. Azotatii proveniti din, ingrasaminte chimice, detergenti,pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din ape in care sau degersat reziduuri de cadminiu, aerosoli.Plumbul provenit din evacuarile uzinelor industriale, gazele de esapament ale autovehiculelor.Zincul provenit din apa sau bauturi cu continut de zinc, dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale [21]. c) agenti fizici de poluare: substante solide care infecteaza apele prin deversarea materialalor minerale insolubile; poluarea termica a apei datorita centralelor electrice construite in apropierea apelor ; poluarea radioactiva care apare in prezenta unor materiale sau a unei atmosfere radioactive legate de industriile ce folosesc energia atomica. Sursele de poluare radioactive sunt: -depunerile radioactive ce ajung in ape o data cu ploaia; -apele folosite in uzinele atomice pentru racirea reactoarelor-apa ce pot devenii radioactive; -deseurile radioactive introduse in recipiente sigilate si aruncate in abisurile oceanelor. Substantele organice care polueaza apele sunt : -de origine naturala: titei, hidrati de carbon, biotoxine marine; - de origine artificiala din industria chimica organica sau petriochimica: hidrocarburi (benzen, eteri din petrol, acetona , cloroform, esteri, benzina), hidrocarburi halogenate (pesticide) ,detergenti, substante aromatice. Detergentii au devenit substante aproape indispensabile vietii oamenilor si totusi 75% dintre acestia sunt poluanti. Poluarea raurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. 1.2 Poluarea apei in industria petroliera Industria petroliera este considerata in Romania ca fiind extrem de importanta pentru dezvoltarea economica. Activitatile din acest sector acopera intregul ciclu, de la productie pana la desfacere. Industria petroliera poate fi caracterizata prin multiplele situri, respectiv campuri de sonde/puturi de extractie, depozite, statii de distributie carburanti, rafinarii, bataluri si altele asemenea, fiecare avand un impact semnificativ specific asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variaza de la cele mici, campuri de extractie, la cele mari si complexe, rafinarii sau instalatii mari de depozitare-distributie a produselor petroliere. Contaminarea solului si freaticului asociata industriei petroliere consta in prezenta poluantilor de tipul hidrocarburilor usoare si/sau grele si a metalelor cum sunt: plumb, zinc, cupru si nichel [1]. Substante poluante prezente in apele uzate din industria petroliera difera intr-o oarecare masura dupa provenienta acestor ape: cele din schelele vor fi impurificate mai mult cu titei, saruri minerale, noroi de foraj etc., iar cele provenite din rafinarii vor fi impurificate cu titei, fractiuni petroliere, acizi naftenici, saruri, compusi cu sufl, oxigen, azot Hidrocarburile, provenite din titei si din fractiunile petroliere, se gasesc in cea mai mare proportie, sub forma de pelicula la suprafata apei, dar si sub forma de suspensie sau, in proportie mica, dizolvate in apa. Titeiul poate fi absorbit de particule solide din apa, depunandu-se sub forma de sedimente pe fundul raurilor sau marilor, fiind astfel la adapost de procesele de oxidare [1]. Prezenta titeiului si produselor petroliere au un impact puternic asupra apei. Pelicula de la suprafata opreste difuzia aerului atmosferic actionand astfel direct asupra florei si faunei. Acoperirea organismelor cu un film de titei sau produse petroliere impiedica respiratia acestora. Hidrocarburile au o actiune bacteriostatica datorita solubilitatii lor partiale in apa. Hidrocarburile patrund si in lanturile de alimentare, avand tendinta de acumulare ca si pesticidele. Prezenta hidrocarburilor are un efect daunator si asupra constructiilor si instalatiilor unde apa este utilizata, prin formarea unor pelicule izolatoare sau prin colmatarea straturilor filtrante sau a retelelor de canale. Din punct de vedere al potabilitatii, se mentioneaza influenta deosebit de severa a prezentei titeiului: chiar la dilutii de 1:1.000.000 intre apa potabila si cea impurificata cu titei, rezulta apa nepotabila. Alt poluant important il reprezinta acizii naftenici. Prezenti in proportii variabile in titei si fractiunile petroliere, au un deosebit efect toxic asupra florei si, indeosebi, asupra faunei, actionand asupra sistemului nervos, tegumentelor si influentand sistemul endocrin. Fenolii se gasesc in proportii semnificative, indeosebi in produsele rezultate din procese termice, provenind din descompunerea unor rasini cu masa moleculara mare. Au o actiune toxica deosebita asupra pestilor. Limita de toxicitate depinde de specia de pesti si este cuprinsa intre 6-20 mg/l. Compusii cu sulf naturali si hidrogenul sulfurat, proveniti din titei sau produse petroliere imprima o toxicitate specifica apei si mareste consumul de oxigen dizolvat prin reactiile de oxidare pe care le promoveaza. Sarurile anorganice dizolvate, reprezinta o alta categorie importanta de poluanti. Titeiul contine saruri dizolvate, in special cloruri, sulfanti, bicarbonati de calciu, magneziu si sodiu, care trec in apa in cursul prelucrarii. Apele de zacamant aduse la suprafata odata cu titeiul pot contine proportii mari de saruri, in special clorura de sodiu. Un continut de peste 200 mg/l cloruri face nefolosibila apa potabila iar o concentratie de peste 400 mg/l cloruri face neutilizabila apa pentru irigatii. Apele uzate din industria petroliera mai contin cantitati apreciabile de impuritati mecanice sub forma de praf, nisip, argila, care pot proveni si din scurgerile meteorice. Substantele cu aciditate si alcalinitate ridicata provenite din procesele de rafinarie si neutralizare a produselor petroliere pot avea ca efect distrugerea florei si faunei, degradarea constructiilor hidrotehnice, impiedicarea utilizarii apei in diverse scopuri. Un pH mai mic de 4,5 duce la moartea pestilor, ca si o concentratie de peste 25 mg/l hidroxid de sodiu in apa [1]. In perioada de executie a lucrarilor de foraj rezulta urmatoarele categorii de ape reziduale: - apa tehnologica utilizata la spalarea instalatiei de foraj, a cailor de acces ale instalatiei, beciului sondei, instalatiei pentru prepararea si circulatia fluidului de foraj, pompelor de noroi, sitelor vibratoare etc. Aceasta poate fi contaminata cu fluid de foraj, petrol, motorina, uleiuri si alte materiale de lubrifiere, diferite substante chimice de la tratarea noroiului, plumb, zinc si alte metale gasite in materialul tubular si solventi organici. Pe durata forajului unei sonde se folosesc peste 1000 m3 apa pentru curatirea podului sondei, beciului sondei si a componentelor instalatiei de foraj. Aceasta categorie de ape uzate poate contine materii in suspensie si urme de produse petroliere provenite din sistemele de lubrifiere ale instalatiilor. Pierderile estimate sunt de circa 1 - 3 % din cantitatea de apa tehnologica utilizata. Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a suprafetei de lucru din sonda si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de prevenire a eruptiilor) este colectata in beciul betonat al sondei. Avand practic aceleasi calitati fizice si chimice ca si ale apei folosite in procesul tehnologic, o parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata in strat, prin sonde speciale de injectie, pentru revitalizarea zacamantului. - apa de zacamant, care rezulta la punerea la productie a sondei. Cantitatea de apa de zacamant poate creste odata cu degradarea zacamantului si poate fi: apa curata, cu urme de hidrocarburi sau apa sarata. Apa de zacamant poate fi in cantitate apreciabila (peste 100 m3/zi) si se poate refolosi, daca nu contine sare, ca apa tehnologica in procesul de extractie si ca apa industriala folosita la prepararea fluidelor de foraj sau poate fi deversata in natura, daca respecta caracteristicile impuse de reglementarile legale.
[1] Brebeanu Gheorghe., Fizico-chimia substantelor naturale, cap 2.3, Editura Universitatii ,,Petrol - Gaze" , Ploiesti, 2000; [2] Comisia Europeana, Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC), Documentul de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile in domeniul rafinariilor de petrol si gaze, Februarie 2003; [3] Valer Micle, Neag Gheorghe, Procedee si echipamente de depoluare a solurilor si a apelor subterane, U.T. Press, Cluj-Napoca, 2009; [4] Neag Gheorghe, Depoluarea solurilor si a apelor, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Deva, 1997; [5] Neag Gheorghe, Culic Ana,Verraes Gerard, Soluri si ape subterane poluate. Tehnici de depoluare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001; [6] Ordinul 161/2006 privind clasificarea apelor de suprafata; [7] Popa G. Melania - Dana, Metode neconventionale, ecologice, de epurare a apelor uzate, Teza de doctorat, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca, Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii, 2011; [8] Nicusor Raus, Indrumator, Ing. Barzu Raluca, Proiect de specialitate - "Depoluarea solului contaminat cu hidrocarburi petroliere", 2007; [9] *** http://www.academia.edu/7038835/Apa_poluare_depoluare; [10]*** http://cj.ucecom.org/CeCRO/docs/suport_curs-dezvoltare_durabila.pdf; [11]***https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-x-protectia-juridica-a-apelor-protectia-juridica-a-marilor-si-oceanelor/; [12]***www.incdecoind.ro; [13]***.http://www.floerger.ro; [14]***http://lege5.ro/Gratuit/hazdinrs/ordonanta-de-urgenta-nr-195-2005-privind-protectia-mediului; [15]*** http://legeaz.net/legea-apelor-107-1996/; [16]***http://legeaz.net/monitorul-oficial-656-2015/hg-683-2015-aprobarea/anexa-strategia-nationala-si-planul-national; [17]*** http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/69823; [18]*** https://rtpime.files.wordpress.com/2010/03/cap-5.pdf [19]***http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/DispForm.aspx?ID= 14 [20]***http://www.sartorom.ro/producatori-echipamente-aparatura-laborator; [21]***http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Poluarea-apelor-continentale41664.php [22]***http://ro.scribd.com/doc/55383358/EPURAREA-APELOR-REZIDUALE; [23]*** https://www.scribd.com/doc/315046281/coagulare-floculare-; [24]*** https://ro.scribd.com/doc/307230030/Apa-poluare-depoluare-pdf; [25]*** https://ro.scribd.com/doc/55174122/Filtrarea-apei; [26]*** http://www.upg-ploiesti.ro/fisiere/1669/apa_poluare_depoluare.pdf; [27] Laborator Analize si Documentatii Mediu "SC APETONI SRL" - certificat conform SR EN ISO 17025:2005- documente de referinta: proceduri de lucru conform metodelor de incercare.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
