Studiu Comparativ asupra Ofertei Turistice Romanesti si a Greciei si Posibilitatile de Promovare

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I: PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ROMANIEI 2
1.1. Resursele naturale ale Romaniei 2
1.2. Resursele antropice ale Romaniei 7
1.3. Prezentarea bazei tehnico-materiale existente 9
1.4. Resursele umane in turism 18
1.5.Transporturile turistice 21
CAPITOLUL II : PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL GRECIEI 23
2.1. Resursele naturale ale Greciei 23
2.2. Resursele antropice ale Greciei 29
2.3. Prezentarea bazei tehnico-materiale 34
2.4. Economia Greciei 37
CAPITOLUL III: TURISMUL IN ROMANIA SI GRECIA 39
3.1. Principalele oferte si produse turistice in Romania 39
3.2. Principalele oferte si produse turistice in Grecia 41
3.3. Grecia - tara furnizoare de turism si primitoare de fluxuri turistice 46
3.4. Motivatii de calatorie 46
3.5. Calculul si interpretarea principalilor indicatori ai turismului din Grecia 47
CAPITOLUL IV: PROMOVAREA STATIUNII EGINA PE PIATA TURISTICA A ROMANIEI SI A STATIUNII MAMAIA PE PIATA TURISTICA A GRECIEI 56
4.1. Promovarea statiunii Egina pe piata turistica a Romaniei 56
4.2. Promovarea statiunii Mamaia pe piata turistica a Greciei 61
CONCLUZII 71
BIBLIOGRAFIE 72

Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Din multitudinea de nevoi carora omul trebuie sa le faca, cea de turism este de ordin superior, manifestandu-se evident numai dupa ce au fost deja acoperite nevoile pe treptele inferioare ale piramidei lui Maslow. Pentru ca aceasta sa se transforme in cerere, este necesar ca veniturile ramase disponibile in urma stingerii nevoilor inferioare (de existenta, de securitate etc.) sa fie suficient de mari, produsele turistice fiind relativ scumpe.
Inceputurile turismului se pierd in adancurile vremurilor. Este cat se poate de probabil ca oamenii au efectuat, de pilda, deplasari ,,de agrement" dintr-o zona in alta imediat dupa ce s-au desprins de stramosii lor, oricare ar fi fost acestia. Voiajele de studiu ale tinerilor romani in Grecia erau frecvente in antichitate, la fel ca si cele legate de jocurile olimpice. Evul mediu consacra vizitele la unele temple de renume, in timp ce renasterea genereaza voiajele de placere, precum si pe cele legate de curiozitatile intelectuale. Capitalismul impulsioneaza calatoriile in scopuri de afaceri, la inceputul secolului al XIX-lea aparand pentru prima data (in Marea Britanie) si cuvantul turist, derivat din cuvantul francez ,,tour", pentru a desemna pe tinerii englezi care, pentru placere sau argument, efectuau asa-numitul ,,grand tour" al Frantei Turismul inregistreaza o dezvoltare deosebita indeosebi dupa cel de-al doilea razboi mondial.
- CAPITOLUL I -
PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ROMANIEI
Pozitia geografica a Romaniei, configuratia variata a teritoriului, istoria multimilenara a poporului nostru si dezvoltarea economico-sociala contemporana constituie premisele existentei unui bogat si divers potential turistic, a unor resurse de mare valoare si complexitate.
Astfel, situarea intr-o zona cu climat temperat, la confluenta unor elemente geografice remarcabile- Muntii Carpati, Dunare si Marea Neagra- se reflecta in diversitatea formelor de relief si imbinarea lor armonioasa, carora le corespund nuante de clima, specii floristice si faunistice, rauri si lacuri, precum si o mare varietate peisagistica, toate acestea reprezinta importante elemente de atractie, conferind Romaniei statutul de destinatie turistica.
De asemenea pozitia geografica a tarii noastre asigura si functia de turism de tranzit. Teritoriul Romaniei este traversat de principalele drumuri ce realizeaza legaturi intre tarile din zona vestica si nordica a Europei cu sudul continentului, dar si cu Orientul Apropiat si Mijlociu.
Pe de alta parte, istoria bogata a poporului roman a lasat numeroase marturii ale civilizatiei si spiritualitatii sale, de mare insemnatate pentru cultura nationala si universala, multe dintre ele constituindu-se in obiective de mare interes turistic.
1.1. Resursele naturale ale Romaniei
1.1.1. RELIEFUL
Cadrul natural de o mare diversitate, cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat, raspunde unei game largi de cerinte, asigurand Romaniei multiple posibilitati de afirmare in plan turistic. Dintre componentele acestuia, relieful- exprimat intr-o paleta variata de forme: munti, dealuri si podisuri, campii, chei si defileuri, litoral,delta, etc.- ofera conditii pentru o complexa exploatare turistica si situeaza Romania intre cele mai apreciate destinatii europene.
Muntii Carpati, acoperind circa 35% din suprafata tarii, prin intindere, pozitie, configuratie, structura, altitudine se impun ca zona turistica importanta si componenta de baza a reliefului Desi au concurenti redutabili, mai ales prin altitudine si stratul de zapada (Alpii, Tatra, Pirineii) Carpatii romanesti prezinta citeva particularitati care le confera un loc distinct in ierarhia sistemelor montane europene si anume :
o diversitate peisagistica, asociata structurilor geologice si tipurilor de relief precum si alternantei unitatilor montane cu cele submontane si depresionare (ex. Peisaje alpine glaciare in Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang, peisaje carstice in Aninei, Cernei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, abrupturi calcaroase in Piatra Craiului, chei si defileuri pe raurile Bicaz, Oltet, Turda, Olt, Jiu, Dunare);
o accesibilitate, datorita pozitiei centrale, configuratiei, faptului ca sunt strabatuti de numeroase cursuri de rauri, altitudini mai reduse;
o potential speologic bogat. Peste 10000 de pesteri, ceea ce situeaza Romania pe locul al lll- lea in Europa, unele cu o exceptionala valoare stiintifica pe langa cea estetica, avand statutul de monumente ale naturii sau rezervatii- Piartra Altarului, Movile, Topolnita, Cetatile Ponorului, Pojarul Politei, Ursilor, Scarisoara etc.
o complexitate- varietatea formelor de relief, asociata cu prezenta unei bogate retele hidrografice, fond cinegetic, domeniu schiabil, asezari umane, oferind posibilitatea practicarii celor mai diverse forme de turism (drumetie, alpinism, schi, odihna activa, vinatoare si pescuit, cercetare stiintifica)
Zona dealurilor subcarpatice si podisurilor, desi mai modesta din punct de vedere al potentialului, se impune atentiei in special prin bogatia si varietatea resurselor balneare. Cu peste 200 de localitati ce dispun de factori naturali de cura, cu resurse de o mare diversitate (in sensul ca pot fi utilizate in tratarea a 14 tipuri de afectiuni) si valoare terapeutica deosebita, Romania beneficiaza de un exceptional potential balnear, fapt ce o situeaza printre primele locuri in Europa. Intre componentele acestuia se remarca.

Fisiere in arhiva (1):

 Studiu Comparativ asupra Ofertei Turistice Romanesti si a Greciei si Posibilitatile de Promovare.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Gherasim T., Gherasim D., Cosmescu I., - Marketing turistic, Ed.Economica, Bucuresti, 1998
Ionescu I., - Turismul - fenomen social economic si cultural, Ed.Oscar Print, 2000
Istrate I., Erdeli G., - Amenajari turistice, Ed.Univers, Bucuresti, 1996
Minciu R., - Amenajarea turistica a teritoriului, Ed.Universitatii ,,Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 1995
Minciu R., - Economia turismului, Ed.Uranus, Bucuresti, 2000
Minciu R., Baron P., Neacsu N., - Economia turismului, Ed.Universitatii ,,Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 1991
Neacsu N., - Turismul si dezvoltarea durabila, Ed.Expert, Bucuresti, 2000
Patriche D., Stremtan F., - Elemente de marketing turistic, Ed. Deva, 2000
Snack O., Baron P., Neacsu N., - Economia turismului, Ed.Expert, Bucuresti, 2001
Stancioiu A., - Strategii de marketing in turism, Ed.Economica, Bucuresti, 2000
Stanciulescu G., Stan S., Milcu M., - Tehnica operatiunilor de turism, Ed.BIC ALL, Bucuresti, 1995
Stanciulescu G., - Tehnica operatiunilor de turism, Ed.ALL Educational, Bucuresti, 1998
*** Revista ,,Actualitatea in turism", Bucuresti, editiile 1989-2003
*** Revista ,,Tribuna Economica", Bucuresti, editiile 1998-2003 
Pompei Cocean, Gheorghe Vlasceanu, Bebe Negoescu "Geografia generala a turismului' ed.Meteor Press, 2002 
Coralia Angelescu, D. Ciucur, D. Marin, I. Gavrila, P. Tanase. C. Popescu, C. Tarhoaca, Economie, Editura Economica, 2003
Grece - Histoire*Arts Moeurs et Coutumes*Routes, Ed. Toubis - 1993
www.mygrecia.ro