INTRODUCERE 1 CAPITOLUL I: PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ROMÂNIEI 2 1.1. Resursele naturale ale României 2 1.2. Resursele antropice ale României 7 1.3. Prezentarea bazei tehnico-materiale existente 9 1.4. Resursele umane în turism 18 1.5.Transporturile turistice 21 CAPITOLUL II : PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL GRECIEI 23 2.1. Resursele naturale ale Greciei 23 2.2. Resursele antropice ale Greciei 29 2.3. Prezentarea bazei tehnico-materiale 34 2.4. Economia Greciei 37 CAPITOLUL III: TURISMUL IN ROMÂNIA ŞI GRECIA 39 3.1. Principalele oferte şi produse turistice in România 39 3.2. Principalele oferte şi produse turistice in Grecia 41 3.3. Grecia - ţara furnizoare de turism şi primitoare de fluxuri turistice 46 3.4. Motivaţii de călătorie 46 3.5. Calculul şi interpretarea principalilor indicatori ai turismului din Grecia 47 CAPITOLUL IV: PROMOVAREA STAŢIUNII EGINA PE PIAŢA TURISTICĂ A ROMÂNIEI ŞI A STAŢIUNII MAMAIA PE PIAŢA TURISTICĂ A GRECIEI 56 4.1. Promovarea staţiunii Egina pe piaţa turistică a României 56 4.2. Promovarea staţiunii Mamaia pe piaţa turistică a Greciei 61 CONCLUZII 71 BIBLIOGRAFIE 72
INTRODUCERE Din multitudinea de nevoi cărora omul trebuie să le facă, cea de turism este de ordin superior, manifestându-se evident numai după ce au fost deja acoperite nevoile pe treptele inferioare ale piramidei lui Maslow. Pentru ca aceasta să se transforme în cerere, este necesar ca veniturile rămase disponibile în urma stingerii nevoilor inferioare (de existenţă, de securitate etc.) să fie suficient de mari, produsele turistice fiind relativ scumpe. Începuturile turismului se pierd în adâncurile vremurilor. Este cât se poate de probabil că oamenii au efectuat, de pildă, deplasări „de agrement” dintr-o zonă în alta imediat după ce s-au desprins de strămoşii lor, oricare ar fi fost aceştia. Voiajele de studiu ale tinerilor romani în Grecia erau frecvente în antichitate, la fel ca şi cele legate de jocurile olimpice. Evul mediu consacră vizitele la unele temple de renume, în timp ce renaşterea generează voiajele de plăcere, precum şi pe cele legate de curiozităţile intelectuale. Capitalismul impulsionează călătoriile în scopuri de afaceri, la începutul secolului al XIX-lea apărând pentru prima dată (în Marea Britanie) şi cuvântul turist, derivat din cuvântul francez „tour”, pentru a desemna pe tinerii englezi care, pentru plăcere sau argument, efectuau aşa-numitul „grand tour” al Franţei Turismul înregistrează o dezvoltare deosebită îndeosebi după cel de-al doilea război mondial. - CAPITOLUL I - PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ROMÂNIEI Poziţia geografică a României, configuraţia variată a teritoriului, istoria multimilenară a poporului nostru şi dezvoltarea economico-socială contemporană constituie premisele existenţei unui bogat şi divers potenţial turistic, a unor resurse de mare valoare şi complexitate. Astfel, situarea într-o zonă cu climat temperat, la confluenţa unor elemente geografice remarcabile- Munţii Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră- se reflectă în diversitatea formelor de relief şi îmbinarea lor armonioasă, cărora le corespund nuanţe de climă, specii floristice şi faunistice, râuri şi lacuri, precum şi o mare varietate peisagistică, toate acestea reprezintă importante elemente de atracţie, conferind României statutul de destinaţie turistică. De asemenea poziţia geografică a ţării noastre asigură şi funcţia de turism de tranzit. Teritoriul României este traversat de principalele drumuri ce realizează legături între ţările din zona vestică şi nordică a Europei cu sudul continentului, dar şi cu Orientul Apropiat şi Mijlociu. Pe de altă parte, istoria bogată a poporului român a lăsat numeroase mărturii ale civilizaţiei şi spiritualităţii sale, de mare însemnătate pentru cultura naţională şi universală, multe dintre ele constituindu-se în obiective de mare interes turistic. 1.1. Resursele naturale ale României 1.1.1. RELIEFUL Cadrul natural de o mare diversitate, cu o structură variată şi un grad de atractivitate ridicat, răspunde unei game largi de cerinţe, asigurând României multiple posibilităţi de afirmare în plan turistic. Dintre componentele acestuia, relieful- exprimat într-o paletă variată de forme: munţi, dealuri şi podişuri, câmpii, chei şi defileuri, litoral,deltă, etc.- oferă condiţii pentru o complexă exploatare turistică şi situează România între cele mai apreciate destinaţii europene. Munţii Carpaţi, acoperind circa 35% din suprafaţa ţării, prin întindere, poziţie, configuraţie, structură, altitudine se impun ca zonă turistică importantă şi componentă de bază a reliefului Deşi au concurenţi redutabili, mai ales prin altitudine şi stratul de zăpadă (Alpii, Tatra, Pirineii) Carpaţii româneşti prezintă cîteva particularităţi care le conferă un loc distinct în ierarhia sistemelor montane europene şi anume : • diversitate peisagistică, asociată structurilor geologice şi tipurilor de relief precum şi alternanţei unităţilor montane cu cele submontane şi depresionare (ex. Peisaje alpine glaciare în Făgăraş, Retezat, Rodnei, Parâng, peisaje carstice în Aninei, Cernei, Bihor-Vlădeasa, Mehedinţi, abrupturi calcaroase în Piatra Craiului, chei şi defileuri pe râurile Bicaz, Olteţ, Turda, Olt, Jiu, Dunăre); • accesibilitate, datorită poziţiei centrale, configuraţiei, faptului că sunt străbătuţi de numeroase cursuri de râuri, altitudini mai reduse; • potenţial speologic bogat. Peste 10000 de peşteri, ceea ce situează România pe locul al lll- lea în Europa, unele cu o excepţională valoare ştiinţifică pe lângă cea estetică, având statutul de monumente ale naturii sau rezervaţii- Piartra Altarului, Movile, Topolniţa, Cetăţile Ponorului, Pojarul Poliţei, Urşilor, Scărişoara etc. • complexitate- varietatea formelor de relief, asociată cu prezenţa unei bogate reţele hidrografice, fond cinegetic, domeniu schiabil, aşezări umane, oferind posibilitatea practicării celor mai diverse forme de turism (drumeţie, alpinism, schi, odihnă activă, vînătoare şi pescuit, cercetare ştiinţifică) Zona dealurilor subcarpatice şi podişurilor, deşi mai modestă din punct de vedere al potenţialului, se impune atenţiei în special prin bogăţia şi varietatea resurselor balneare. Cu peste 200 de localităţi ce dispun de factori naturali de cură, cu resurse de o mare diversitate (în sensul că pot fi utilizate în tratarea a 14 tipuri de afecţiuni) şi valoare terapeutică deosebită, România beneficiază de un excepţional potenţial balnear, fapt ce o situează printre primele locuri în Europa. Între componentele acestuia se remarcă.
Gherasim T., Gherasim D., Cosmescu I., - Marketing turistic, Ed.Economică, Bucureşti, 1998 Ionescu I., - Turismul – fenomen social economic şi cultural, Ed.Oscar Print, 2000 Istrate I., Erdeli G., - Amenajări turistice, Ed.Univers, Bucureşti, 1996 Minciu R., - Amenajarea turistică a teritoriului, Ed.Universităţii „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 1995 Minciu R., - Economia turismului, Ed.Uranus, Bucureşti, 2000 Minciu R., Baron P., Neacşu N., - Economia turismului, Ed.Universităţii „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 1991 Neacşu N., - Turismul şi dezvoltarea durabilă, Ed.Expert, Bucureşti, 2000 Patriche D., Stremţan F., - Elemente de marketing turistic, Ed. Deva, 2000 Snack O., Baron P., Neacşu N., - Economia turismului, Ed.Expert, Bucureşti, 2001 Stăncioiu A., - Strategii de marketing în turism, Ed.Economică, Bucureşti, 2000 Stănciulescu G., Stan S., Milcu M., - Tehnica operaţiunilor de turism, Ed.BIC ALL, Bucureşti, 1995 Stănciulescu G., - Tehnica operaţiunilor de turism, Ed.ALL Educational, Bucureşti, 1998 *** Revista „Actualitatea în turism”, Bucureşti, ediţiile 1989-2003 *** Revista „Tribuna Economică”, Bucureşti, ediţiile 1998-2003 Pompei Cocean, Gheorghe Vlăsceanu, Bebe Negoescu “Geografia generală a turismului’ ed.Meteor Press, 2002 Coralia Angelescu, D. Ciucur, D. Marin, I. Gavrilă, P. Tănase. C. Popescu, C. Târhoacă, Economie, Editura Economică, 2003 Grece – Histoire*Arts Moeurs et Coutumes*Routes, Ed. Toubis – 1993 www.mygrecia.ro
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
