Studiu Comparativ privind Dezvoltarea Turismului din Timisoara-Romania cu Cel din Sevilla-Spania

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE p.5
CAPITOLUL I: STAREA TURISMULUI ROMANESC p.6
1.1Informatii generale p.6
1.2Caracterizarea starii turismului romanesc p.6
1.3Concluzii privind aspectele economice ale turismului romanesc p.8
1.4Directii de relansare si dezvoltare a turismului p.9
1.4.1 Modernizarea si dezvoltarea turismului romanesc, crearea unei oferte turistice competitive p.10
1.4.2 Intergrarea turismului romanesc in tendintele europene si mondiale p.10
1.4.2.1 Integrarea turismului romanesc in tendintele europene si mondiale prin oferta turistica p.10
1.4.2.2 Cadrul legislative si de cooperare p.11
1.4.2.3 Asigurarea protectiei, securitatii si sigurantei turistilor p.11
CAPITOUL II: PRODUSUL TURISTIC RELIGIOS p.12
2.1 Concept p.12
2.2 Politici ale produsului turistic religios p.14
2.2.1 Politica produsului turistic p.14
2.2.2 Politica de preturi si tarife p.16
2.2.3 Politica de distributie p.16
2.2.4 Politica de promovare p.17
2.3 Strategii de marketing ale produsului turistic religios p.18
2.3.1 Definirea strategiei de marketing p.18
2.3.2 Tipuri de strategii de marketing p.18
2.3.2.1. Strategia de piata p.19
2.3.2.2. Strategia de produs p.20
2.3.2.3. Strategia de pret p.22
2.3.2.4. Strategia de distributie p.23
2.3.2.5. Strategia promotionala p.24
2.3.3 Factori determinanti ai selectarii strategiei pe piata internationala p.26
2.3.3.1 Factori care care afecteaza deciziile de adaptare a produselor p.27
2.3.3.2 Factori care influenteaza preturile p.27
2.4 Potentialul turistic religios in Romania p.29
2.5 Activitati care favorizeaza turismul religios p.30
2.6 Pelerinajul intre implinire spirituala si afacere in turism p.33
CAPITOLUL III: TURISMUL RELIGIOS IN SPANIA p.35
3.1 Prezentare generala p.35
3.2 Pelerinajul la Santiago de Compostela p.38
3.2.1 Istoric p.38
3.2.2 Date generale p.40
3.2.3 Galicia - destinatie turistica p.42
CAPITOLUL IV: PIATA TURISTICA A SPANIEI p.44
4.1 Principalele institutii pentru turism ale Spaniei p.44
4.2 Principalele piete emitatoare pentru Spania p.46
4.3 Produsele turistice solicitate p.48
4.3.1Pozitia ofertei turistice romanesti pe piata p.48
4.4 Analiza indicatorilor economici p.49
4.4.1 Impactul economic al Spaniei p.49
4.4.1.1 Ponderea turismului din Spania la PIB p.50
4.41.2 Forta de munca p.50
4.41.3 Cererea totala p.50
4.4.1.4 Circulatia turistica p.51
4.4.2 Estimari si previziuni pentru anul 2018 p.51
4.43 Imdicele de competitivitate al Spaniei p.51
CAPITOLUL V: CONCLUZII p.53
ANEXE p.54
BIBLIOGRAFIE p.61


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Turismul de factura religioasa apare in a II-a etapa a evolutiei turismului, numita etapa pseudo-turistica, ce coincide perioadei evului mediu timpuriu si mijlociu pana in epoca renasterii. Pelerinajele religioase se indreptau spre Roma si Ierusalim pentru crestini, Meka si Medina in Arabia Saudita pentru musulmani, Lhasa si sanctuarele din India si Indochina pentru budisti, muntele Fuji pentru japonezi
Turismul religios este un fenomen complex care se afla in continua transformare si diversificare,.pastrandu-si.insa.elementul.de.care.l-a.consacrat:religia.
Se considera ca pelerinajul modern este un pact pe care industria turismului l-a incheiat cu religia. Cei care sustin diferente fundamentale dintre turism si pelerinajul religios puncteaza disensiunile majore. Pelerinajul este vazut ca o calatorie la locuri sfinte, intalniri sau manifestari cu caracter religios. 
Dupa opiniile bisericii, pelerinajul nu vizeaza doar influentarea psihicului prin instalarea linistii sufletesti, implinirea spirituala, ci considera ca o cale de atingere a acestei stari este biciuirea fizicului. Calatoria in sine, la locurile sfinte, ar trebui sa fie o penitenta, o suferinta necesara pentru atingerea unui anumit nivel spiritual. Ca urmare confortul, relaxarea, distractia si alte forme de distragere nu ar avea ce cauta in pelerinaj. Vazut in felul acesta, pelerinajul are prea putine puncte comune cu turismul. Turismul avand la baza o motivatie religioasa este mult promovat de agentiile de turism, insa ne intrebam daca se poate desfasura acest tip de turism fara participarea reala a celor din ,,destinatiile" vizate. 
De cele mai multe ori, Biserica prefera sa organizeze ea singura aceste pelerinaje, grupul sa fie insotit de preot, care pe parcursul deplasarii sa desfasoare activitati specifice: rugaciuni, discutii pe teme spirituale etc. 
In finalul unui tur, facut dupa ,,toate regulile Bisericii", se acorda chiar un certificat ce atesta acest lucru. In acest caz, activitatile colaterale sunt reduse la minim iar noi ne intrebam in ce masura acest demers este turism.
Pe de alta parte insa, dintotdeauna turismul a fost considerat o forma de calatorie sacra sau spirituala. Trebuie sa pleci, sa iesi din mediul tau obisnuit pentru a te regasi. Calatoria cu orice scop inseamna o desprindere, o experimentare care influenteaza si de multe ori schimba.
CAPITOLUL I
STAREA TURISMULUI ROMANESC
1.1 Informatii generale
Romania este inzestrata cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si concentrat, caracterizat prin:
o existenta unor forme de relief accesibile si armonios imbinate pe intreg teritoriu;
o o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului;
o potential faunistic si floristic bogat, cu specii si ecosisteme unicate in Europa;
o factori naturali recomandati intr-o cura balneara complexa;
o patrimoniul cultural-istoric si arhitectural apreciat pe plan international cu care
Romania se poate incadra in randul destinatiilor turistice atractive din Europa si din
lume.
Romania a fost o destinatie cautata de turistii externi si a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) inca din perioada interbelica.
In prima jumatate a anilor '60 tara noastra a cunoscut o dezvoltare semnificativa a
capacitatilor de cazare turistica, in special in zona litoralului Marii Negre. La inceputul anilor '70 Romania era deja cunoscuta pe piata principalelor tari europene generatoare de turisti, in special in Germania, Marea Britanie, Tarile Scandinave, Franta, Italia, Austria, Belgia s.a.
Incepand cu anii '80 tara noastra a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turisti straini, tendinta care s-a mentinut, sub forma atenuata, si in anii '90. Cauza principala o constituie lipsa de fonduri pentru investitii destinate dezvoltarii, modernizarii si reabilitarii infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent si complicat al privatizarii, aplicarii unei fiscalitati neadecvate, inexistentei unor facilitati in domeniul creditelor bancare etc.
1.2 Caracterizarea starii turismului romanesc
In luna septembrie 2007, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, atat sosirile cat si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 11,4 %, respectiv 7,2 %.
In perioada 1.I - 30.IX.2007, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, sosirile si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 12,6 %, respectiv 8,7 %. 
Sosirile inregistrate in structurile de primire turistica in luna septembrie 2007 au insumat 623,7 mii, in crestere cu 11,4 % fata de cele din septembrie 2006. Sosirile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna septembrie 2007, 74,0 % din numarul total de sosiri, in timp ce turistii straini au reprezentat 26,0 % din numarul total de sosiri, ponderi apropiate cu cele din septembrie 2006. Sosirile in hoteluri detin in luna septembrie 2007 o pondere de 76,5 % din totalul sosirilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare si au crescut cu 10,3 % fata de luna septembrie 2006. Cresteri s-au inregistrat in toate structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, cu exceptia hotelurilor pentru tineret, hanurilor, vilelor turistice, campingurilor si popasurilor turistice.
Innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica in luna septembrie 2007 au insumat 1884,6 mii, in crestere cu 7,2 % fata de cele din septembrie 2006. Innoptarile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna septembrie 2007, 80,7 % din numarul total de innoptari, in timp ce turistii straini au reprezentat 19,3 %, ponderi aproximativ egale cu cele din septembrie 2006.
Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in luna septembrie 2007 a fost de 39,1% pe total structuri de cazare turistica, in crestere cu 3,3 % fata de luna septembrie 2006. Indici mari de utilizare a locurilor de cazare in luna septembrie 2007 s-au inregistrat la spatii de cazare
pe nave de croaziera (96,2 %), hoteluri (46,7%).


Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu Comparativ privind Dezvoltarea Turismului din Timisoara-Romania cu Cel din Sevilla-Spania.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!