Cuprins
- 1. Scurt istoric al jocului de baschet
- 2. Fundamentarea teoretică a lucrării
- 2.1. Orientări si tendințe metodologice in educatie fizică.
- 2.2. Obiectivele educației fizice.
- 2.3. Mijloacele educației fizice și sportului – mijloace specific.
- 2.4. Baschetul mijloc al educației fizice școlare
- 2.5.Calităţile motrice de bază solicitate în baschet
- 3. Organizarea şi desfăşurarea studiului propus
- 3.1. Ipoteza lucrării.
- 3.2. Metode de cercetare.
- 3.3. Proiectarea didactică.
- 3.4. Mijloace de acționare pentru dezvoltarea capacității motrice.
- 3.5. Probe și norme de control folosite în studiu
- 3.6. Prelucrarea și interpretarea datelor.
- 4. Concluzii
Extras din licență
1.SCURT ISTORIC AL JOCULUI DE BASCHET
În anii anteriori apariției si introducerii jocului de baschet, activitatea sportivă in sălile de sport era dominată de activități a căror popularitate scădea in rândul adepților pentru mișcare. Se practicau gimnastica, ridicarea de greutăți, exerciții de manuire a măciucilor indiene, sau se încerca adaptatrea altor discipline sportive ca fotbal, atletism, box la dimensiunile reduse ale sălilor de sport.Studenții nu simțeau nici un fel de atracție pentru orele de educație fizică și exista pericolul ca activitatea sportivă să se restrângă.
Într-o asemenea ambianță, si-a început activitatea profesorul James A. Naismith de origine canadiana căruia i s-a încredințat conducerea orelor de educație fizică cu studenții din clasele mari de la Colegiul Springfield din statul Massachusetts (S.U.A.). În dorința de a găsi o ieșire din aceasta situație dificilă, a ajuns la concluzia ca numai propunându-le un nou joc atractiv, cu principii și reguli ușor de memorat, ar putea să-i atragă pe studenți.
Astfel în 2 ianuarie 1892, directorul Colegiului Springfield, profesorul Gulick, l-a invitat pe J. Naismith să facă o demonstrație cu noul său joc. Doua echipe de câte 9 jucători conving întreaga asistență de genialitatea inventatorului. Colegiul profesoral aprobă imediat cele 13 reguli ale jocului, fapt semnalat de gazeta Colegiului, care au rămas si astazi, alcătuind in cea mai mare parte principiile de baza ale baschetului.
Indiferent cum a apărut acest joc, cert este că a prins extraordinar de repede si absolvenții Colegiului Springfield mulți dintre ei originari din alte țări, au meritul de a-l fi răspândit rapid in lumea intreagă. În același timp au fost modificate și regulile de joc, contribuind la progresul tehnico-tactic, mult superior celorlalte jocuri sportive.Acest lucru a facut posibil ca la numai 12 ani de la inventarea lui, baschetul să fie prezent ca joc demonstrativ la Jocurile Olimpice de la Saint Luis (1904).
Astăzi, sala de sport a Colegiului Springfield sub o cupolă de sticla, adăpostește Muzeul baschetului, baschetul fiind in S.U.A.- sport national.
În continuare prezint câteva aspecte, considerate cele mai importante in evoluția sa de la apariție si până astăzi:
1892 – profesorul J. Naismith inventează un joc care se va numi „BASKET- BALL’’ , din dorința de a atrage studenții la lecțiile de educație fizică desfășurate iarna. Cele 13 reguli au fost formulate astfel :
1. Se joacă cu mingea mare similară aceleia de fotbal;
2. Mingea poate fi aruncată în toate direcțiile, dar niciodată cu pumnul sau cu piciorul;
3. Jucătorul nu are voie sî alerge cu mingea, el trebuie s-o arunce din locul în care a prins-o;
4. Mingea trebuie tinută în mâini sau între ele, corpul și brațele nu sunt adimse la ținerea mingii;
5. Nu este perminsă împingerea, ținerea, punerea de piedici si lovirea adversarului în nici un fel, orice greșeală din cele specificate este considerată fault;
6. Se consideră fault lovirea mingii cu pumnul, precum și abaterile de la regulile 3, 4 si 5;
7. Daca o echipa are 3 faulturi consecutive se socotește automat un gol;
8. Golul se consideră ca atare cand mingea aruncată în coș rămâne în el;
9. Dacă mingea iese din teren, ea va fi repusă de jucătorul care ajunge primul la ea
10. Arbitrul secund judecă pe jucători și ține evidența faulturilor;
11. Arbitrul principal ține evidența scorului și decide când e gol;
12. Se joacă 2 reprize a câte 15 minute, cu o pauză de 5 minute;
13. Echipa care marcheaza mai multe goluri câstigă.
1894 – se face prima delimitare a terenului: 27 13,5m pentru echipe formate din 5 jucători și 46,8 23,4m pentru echipele formate din 9 jucători;
1894 – Bob Gailey a răspândit jocul în China, Duncan Patton îl introduce în India, iar mai târziu Ishakama îl aduce în Japonia, iar C. Harek în Iran;
1905 – E. Morales a primt postul de director al educației fizice la clubul Maiak din St. Petersburg. După numai un an clubul Maiak avea patru echipe de baschet. În anul 1909, o echipă Y.M.K.A. din S.U.A. a vizitat Petersburgul și a disputat o întâlnire amicală cu o formație a clubului Maiak. Partida între Maiak și Y.M.K.A. a fost probabil primul joc internațional de baschet jucat în lume;
1912 – se introduce numerotatrea tricourilor jucătorilor;
1918 – se introduc 2 jucători de rezervă, jucătorii schimbați neavând dreptul de a reintra în teren;
1919 – primul turneu internațional la Paris, cu participarea echipelor militare ale S.U.A. , Franței si Italiei;
1923 – aruncările libere sunt executate de cel faultat și nu de specialistul echipei;
18 iunie 1932 – ia ființa F.I.B.A. cu sediul la Geneva, un număr de 9 federații fiind membre fondatoare: Aregentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Romania, Elvetia, Ungaria;
1935 – recunoaștera de către Comitetul Olipmic Internațional a F.I.B.A. și aprobarea includerii baschetului în programul Jocurilor Olimpice;
1936 – baschetul a fost introdus în programul J.O. de la Berlin, participând 22 de echipe din Europa, America de Nord, America de Sud, Asia, Africa, baschetul bătând recordul de participare pentru o disciplină sportivă. Se produc două modificări de regulament: numărul timpilor de întrerupere crește de la 3 la 4 și după fiecare coș marcat jocul reîncepe cu o reangajare între doi de la centru;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu cu Privire la Metodica Dezvoltarii Calitatilor Motrice in Lectia de Educatie Fizica Ciclul Gimnazial - Clasa a-V-a prin Mijloace Specifice Jocului de Baschet.doc