INTRODUCERE • ISTORICUL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE pg.4. PARTEA I – GEOGRAFIE FIZICĂ • AŞEZARE GEOGRAFICĂ pg.6. • ELEMENTE DE GEOLOGIE pg.7. • GEOMORFOLOGIE pg.9. • ELEMENTE CLIMATICE pg.26. • ELEMENTE DE HIDROGRAFIE pg.36. • ELEMENTE DE VEGETAŢIE pg.38. • ELEMENTE DE FAUNĂ pg.41. • ELEMENTE DE PEDOLOGIE pg.41. PARTEA II – GEOGRAFIE UMANĂ ŞI ECONOMICĂ • ELEMENTE DE GEOGRAFIA POPULAŢIEI pg.42. • ETAPE DE DEZVOLTARE A AŞEZĂRII pg.45. • ECONOMIA pg.49. • TURISMUL pg.52. PARTEA III – PROBLEME ALE MEDIULUI • AERUL pg.80. • APA pg.87. • SOLUL pg.89. • PROTECŢIA MEDIULUI pg.91. PARTEA IV – METODICĂ • ASPECTE METODICE PRIVIND PREDAREA DISCIPLINEI GEOGRGAFIE PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE LA NIVELUL DISCIPLINEI GEOGRAFIE pg.93. LEGĂTURA GEOGRAFIEI CU ALTE DISCIPLINE pg.137. MEDIUL DE INSTRUIRE: CABINETUL DE GEOGRAFIE pg.137 PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE pg.141. METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE pg.141. • CERCETARE METODICĂ pg.143. ANEXE pg.149. BIBLIOGRAFIE pg.184.
INTRODUCERE ISTORICUL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE Braşovul, a devenit un oraş renumit din punct de vedere cultural şi al învăţământului foarte devreme, fapt ce se datoreaza unor personalităţi marcante precum Johannes Honterus sau diaconul Coresi. Cetatea este menţionată documentar în anul 1203. De atunci apare în manuscrise şi documente sub variate denumiri: Corona, Brasso, Kronstadt sau Braşov. Din punct de vedere ştiinţific, primele cărţi şi articole sunt publicate în limba germană şi maghiară având ca şi tematică istoria oraşului şi a locuitorilor săi: „Vom Entstehen der Stadt Cronstadt” (Despre geneza oraşului Braşov) articol publicat de Hermann Georg în 1801; istoria culturală: „Kronstädter Druke 1535-1886. Ein Beitrag zur Kulturgeschichte Kronstadts” (Tipărituri braşovene 1535-1886. O contribuţie la istoria culturii Braşovului) articol scris de Gross Julius şi apărut în 1886, sănătatea publică: „Zur Geschichte der Sanitärverhältnisse in Kronstadt” (Despre istoria situaţiei sanitare din Braşov) articol publicat în 1884 de Gusbeth Eduard, „Die Gesundheitspflegein Kronstadt im 19 Jahrhundert” (Îngrijirea sănătăţii publice la Braşov în secolul al XIX-lea) articol apărut în 1892 de acelaşi Gustberth Eduard şi viaţa religioasă. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea apare „Kronstädter Druke 1535-1886. Ein Beitrag zur Kulturgeschichte Kronstadts” (Tipărituri braşovene 1535-1886. O contribuţie la istoria culturii Braşovului) articol scris de Gross Julius. Primul material cartografic a fost realizat de Johannes Honterus în anul 1532, reprezentând de fapt prima hartă a Transilvaniei. În perioada următoare apar puţine materiale de specialitate. De abea între anii 1900-1950 sunt publicate articole şi cărţi privind în special geografia economică şi comercială: „Zur Wirtschaftlichen Entwicklung Kronstadts in den letzten 50 Jahren” (Despre dezvoltarea economică a Braşovului în ultimii 50 de ani) lucrare publicată de Lexen Friedrich în 1912, „Brasso gazdasagi helyzete a 15-16 szazad fordulojan” (Situaţia economică a Braşovului la cumpăna secolelor 15-16) de Frater Istvan publicat în 1930, „100 Jahre Kronstädter Deutsche Gremialhandelsschule 1841-1941” (100 de ani ai Şcolii Germane Comerciale din Brşov 1841-1841) de David Rudolf publicat în 1941, „Cercetări privitoare la trecutul comerţului românesc din Braşov” de Gherman Mircea în 1928. În această perioadă se observă accentul pus pe diferenţierile etnice ale oraşului şi regiunii. Diferenţieri ce se adâncesc pe parcursul anilor socialismului. Din 1922 putem vorbi de primul ghid al oraşului scris de Petit Alexandru şi intitulat „Monografia judeţului şi oraşului Braşov cu diverse tabele: însoţită de calauza oraşului Braşov şi împrejurimi cuprinzând planul oraşului şi harta judeţului Braşov cu drumuri, căile ferate şi cu numeroase vederi în text”. În perioada socialistă, atenţia se îndreaptă spre monografii, lucrări ce ţin de geografia economică, comercială şi industrială sau de geografia socială. În 1981 apare din seria editurii Sport-Turism şi din seria Judeţele Patriei volumul dedicat judeţului Braşov. Din seria publicaţiilor dedicate geografiei economice, comerciale şi industriale menţionăm lucrarea lui Jako Sigismund „Începuturile fabricarii hârtiei în ţara românească. Morile de hârtie din Braşov şi Cluj în secolul al XVI-lea”, a lui Manolescu Radu „Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul” sau a lui Nussbächer Gernot „Un document privind comerţul Braşovului cu Moldova la sfârşitul secolului al XV-lea. Binder şi Huttmann scriu în 1969 un articol legat de minoritatea romaneâscă din Braşov: „Românii din Braşov în epoca Reformei după ce în 1933 Popovici Andrei publică articolul „ Braşovul. Românii şi Saşii”. Aparţinând geografiei sociale, în 1972 maghiarul Granasztoi György scrie despre” Structura socială din Braşov la sfârşitul secolului al XV-lea. După 1990 apar lucrări bazate pe cercetări amănunţite. În care se observă influenţa şcolilor franceze şi americane. Iată câteva din lucrările geografice axate strict pe studiul oraşului Braşov: „Calamităţi naturale şi epidemii în Braşov şi Ţara Bârsei în secolele XVIII-lea şi al XIX-lea” da Andron Ioan-George articol publicat în anul 2004; „Braşovul. Scurta istorie a evoluţiei urbane” din 2003 scrisă de Jenei Dana şi colab; Moasa Nazara Ruxandra scrie în anul 2004 despre „Consecinţele emigraţiei muntene din 1821 în Braşov şi Ţara Bârsei”. Oraşul Braşov apare în toate ghidurile turistice despre România ca un obiectiv ce nu trebuie ocolit. De asemenea apare şi în ghiduri turistice alături de Valea Prahovei şi Culuarul Rucăr-Bran. Cele mai recente publicaţii, fie periodice sau cărţi, tratează tematici legate de turism, minorităţi, geografie socială sau dezvoltarea economică. Acestea sunt însă adesea analizate într-un ansamblu integrat le nivel de judeţ sau regiune de dezvoltare.
1. Băncilă I. (1958), Geologia Carpaţilor Orientali, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 2. Coteţ Petre (1973), Geomorfologia României, Editura Tehnica, Bucureşti 3. Dumitraşcu Ion, Maximescu Mariana (2001), O Istorie a Braşovului, Editura Phoenix Braşov, 2001 4. Ghinea Dan (1996), Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică Bucureşti, 1996 5. Iancu Mihai (1956), Câmpia piemontană Săcele, în Probleme de geografie nr.3 6. Iancu Mihai (1963), Depresiunea Braşov – studiu geomorfologic, rezumat al tezei de doctorat, Cluj Napoca 7. Iancu Mihai (1964), Formaţii periglaciare Pleistocene în depresiunea Braşov, în revista Natura nr.2 8. Iancu Mihai, Nolcea I. (1965), Regiunea Braşov – caracterizare geografică, în revista Natura nr.3 9. Iancu Mihai (1971) , Judeţele patriei, judeţul Braşov, Editura Academiei, Bucureşti 10. Marcu M.(1971), Cercetări topoclimatologice şi fenologice în masivul Postăvarul, teză de doctorat, Braşov 1971 11. Mihai Elena (1968), Particularităţi ale regimului precipitaţiilor în depresiunea Bârsei, în studii şi cercetări de geologie – geofizică – geografie, seria geografie, XV nr.2 12. Mihai Elena, Teodorescu Elena (1969), Frecvenţa inversiunilor de temperatură în deresiunea Braşov, în studii şi cercetări de geologie – geofizică – geografie, seria geografie, XVI nr.2 13. Mihai Elena (1975), Depresiunea Braşov, studiu climatic, Editura Academiei 14. Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M.(1993), Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, Editura “Scaiul”, 1993 15. Murgu Mihai (1963), Braşov si împrejurimi, mic îndreptar turistic, Editura Meridiane, Bucureşti 16. Popescu N. (1973), Depresiunile din România în volumul Realizări în geografia României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 17. Posea Grigore (1981), Depresiunea Braşovului (caractere geomorfologice), Analele Universităţii Bucureşti, Geografie XXX 18. Pop P.Grigore (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca 19. Radu Dimitrie (1984), Păsările în peisajele României, Editura Sport Turism 20. Roşu Al. , Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980 ...
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
