1. Introducere 7 1.1. Introducere 7 2. Anvelopele 9 2.1. Clasificarea anvelopelor. 9 2.2. Marcarea anvelopelor 10 2.3. Inscripţiile de pe anvelopă 12 2.4. Construcţia pneului, determinarea amplasării straturilor în carcasă 15 2.5. Jantele 20 2.6. Defecţiunile anvelopelor autovehiculelor 26. 2.7. Verificarea stării tehnice a anvelopelor şi regulile de montarea şi demontare ale lor 27 2.8. Echilibrarea statică a roţilor 29 2.9. Păstrarea anvelopelor 31 2.10. Crampoanele şi anvelopele 31 3. Partea teoretică 35 3.1. Generalităţile păstrării tehnicii militare 35 4. Elaborarea procesului tehnologic 53 4.1 Elaborarea procesului tehnologic de remediere a camerei de pneuri a autovehiculului 53 5.Protecţia muncii 58 5.1.Protecţia muncii şi măsurile pentru îmbunătăţirea ei 58 5.2.Sursele pericolului ridicat în parcuri şi metodele de determinare a lui 61 5.3.Normele sanitaro-igienice a condiţiilor de muncă 64 5.4.Măsurile securităţii în timpul executării lucrărilor speciale la locul de muncă 67 Bibliografia 69
1. ÎNTRODUCERE 1.1.Întroducere. În această teză de licenţă o să fac o încercare de a descrie tot ce se referă la pneuri. Pentru conducerea sigură a autovehiculului mai întâi de toate, este important ca pneurile să nu derapeze de la direcţia drumului (să tragă într-o parte). Profilul lăţimii pneului joacă un rol (împreună cu tipul desenului, componenţilor cauciucului şi construcţia vopselei ) foarte important. De aceia pentru a înţelege de ce autovehiculul deviază chiar şi pe drum drept, este necesar de a introduce aşa o noţiune ca „ devierea roţii ”. Nu e secret, că asupra roţii acţionează nu numai puterea depusă dea lungul axei longitudinale autovehiculului. Înclinarea drumului, bătaia laterală a vântului, forţa centrifugă la cotitură pot aduce ( şi provoacă în fiecare secundă) forţe aplicate lateral. Împingeţi autovehiculul dintr-o parte şi veţi vedea că protectorul a rămas pe loc,însă autovehiculul se clatină În rulare doar roata, cum nu sar permuta se roteşte sub presiunea puteri laterale, puţin deplasându - se într-o parte. Deci facem concluzia că cu cât mai lat este protectorul şi mai jos profilul, cu atât mai greu va fi de deformat anvelopa şi mai mică va fi devierea autovehiculului de la traiectoria de deplasare. În practică este important ca devierea roţilor din spate să fie mai mică decât a celor din faţă. Anume de aceea la automobilele sportive roţile sunt diferite, cele din spate fiind mai late, iar cele din faţă mai înguste. Se interzice categoric montarea pneurilor diagonale la puntea din spate în pereche cu pneuri radiale la puntea din faţă. Pneurile diagonale au o deviere mai mare şi la un drum înclinat poţi să ajungi repede în cuvetă. Aşadar, pneurile late au o deviere mai mică, autovehiculul mai puţin derapează şi mai uşor se conduce. Tot aici voi remarca , că pneurile late au prioritate pe drumuri europene, drepte. Pe drumurile noastre aceste priorităţi nu sunt atât de vizibile. 1. Anvelopa lată este evident mai rigidă „ decât cea obişnuită” şi asta înseamnă că suspensia funcţionează în condiţii mai dure. 2. Anvelopa lată „planează „ în orice băltoacă cât de mică nu ar fi ea, provocând efectul acvaplanării. ( starea poate fi schimbată de aşa numitele „anvelope cu caneluri contra ploii” pentru o scurgere de apă mai bună din zona de contact cu ea, având desenul protectorului respectiv. Însă aşa cauciucuri sunt mai rigide şi în afară de aceasta îşi pierd toate aceste calităţi la uzarea protectorului mai mult de jumătate. 3. Anvelopa lată e mai uşor de perforat. 4. Anvelopa lată nu ţine absolut drumul presărat cu nisip sau cu pietriş. 5.Iarna anvelopa lată patinează mai repede decât cea îngustă. 6. Anvelopa nestandartă, montată pe jantă, poate schimba una din cele mai importante caracteristici ale suspensiei şi anume umărul învăluirii, iar acest fapt va afecta direcţionarea autovehiculului în timpul frânării. 7.Încă o surpriză neplăcută a anvelopelor late este aceea că la cotituri deraparea începe brusc şi tot atât de repede se întrerupe. Aceasta aduce la pierderea controlului asupra conducerii autovehiculului şi ca urmare poate avea consecinţe foarte grave.
Întreţinerea tehnică şi reparaţia autovehiculelor (îndrumar metodic). Vladimir Semacov. Revista „Za ruliom”. Alexandr Zvonariov. Revista „Moto-reviu”. Verescic V.P., Ablevici L.A. „Proiectarea întreprinderilor auto”. Îndrumarul injinerului. – Moscova: Transportul, 1973. pag.328. Kleiner B.S., Tarasov V.V. Întreţinerea tehnică şi reparaţia autovehiculelor: Organizarea şi administrarea.- Moscova: Transportul, 1986.-pag.236. Clebanov B.V. Proiectarea sectoarelor de producţie la întreprinderile auto.- Moscova: Transportul, 1975.-pag.178. Napoliski G.M. Proiectarea tehnologică la întreprinderile auto şi staţiilor de întreţinere tehnică. Moscova: Transportul, 1985.-pag.230. Şadricev V.A. Bazele tehnologiei de construcţie şi reparaţie a autovehiculelor. S.Petersburg: Maşinostroenie, 1976.-pag.560.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.