Studiu privind biologia și morfologia micromicetelor la fructele pomilor semințoși în timpul depozitării

Cuprins licență Cum descarc?

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR ...8
INTRODUCERE 9
PARTEA I - CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1 - STADIUL CERCETĂRILOR PRIVIND AGENȚII PATOGENI LA DEPOZITAREA FRUCTELOR POMILOR SEMINȚOȘI 12
1.1 Aria de răspândire a speciilor pomacee 12
1.2 Cerințe în timpul depozitării 13
1.3 Deprecierea și alterarea fructelor după recoltare 13
1.4 Principalii agenți patogeni care produc boli în timpul depozitării 16
1.5 Metode de combatere a bolilor care apar după recoltare 18
CAPITOLUL 2 - CADRUL NATURAL ȘI DE ORGANIZARE AL STAȚIUNII DE CERCETARE,,VASILE ADAMACHI 22
2.1 Așezarea geografică 22
2.2 Cadrul organizatoric 23
2.3 Relieful 24
2.4 Solul 24
2.5 Clima 25
2.6 Temperatura 25
2.7 Precipitațiile 25
2.8. Regimul eolian 25
PARTEA A - II- A CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3 - IMPORTANȚA ȘI SCOPUL STUDIERII TEMEI 28
3.1. Importanța temei 28
3.2 Scopul studierii temei 30
CAPITOLUL 4 - MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE 31
4.1 Materialul analizat. Descrierea fructelor prelevate 31
4.1.1 Malus domestica L. (mărul) 31
4.1.2 Pyrus communis L. (păr cultivat) 33
4.1.3 Cydonia oblonga Mill. (gutui) 34
4.2 Metoda de cercetare 35
4.2.1 Prelevarea probelor 35
4.2.2 Analize de laborator 36
CAPITOLUL 5 - REZULTATE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR 38
5.1 Rezultate obținute privind speciile de micromicete identificate pe fructele de Pyrus communis (păr) 38
5.2 Rezultate obținute privind speciile de micromicete identificate pe fructele de Cydonia oblonga (gutui 39
5.3 Rezultate obținute privind speciile de micromicete identificate pe fructele de Malus domestica (măr) 41
5.4 Descrierea micromicetelor identificate la pomii semințoși în timpul depozitării 44
5.4.1 Alternaria spp. 44
5.4.2 Botrytis cinerea 45
5.4.3 Cladosporium spp. 46
5.4.4 Fumago vagans 47
5.4.5 Monilinia fructigena 48
5.4.6 Penicillium spp. 49
5.4.7 Rhizopus stolonifera ( syn. Rhizopus nigricans Ehrh ) 51
CAPITOLUL 6 - CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 53
BIBLIOGRAFIE 55

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Ponderea pe care o ocupă cultura fructelor pomilor semințoși în economia mondială se datorează în principal rolului pe care îl au acestea în alimentația omului, în ameliorarea condițiilor de trai precum și în sporirea veniturilor în cazul celor care le cultivă. Mărul reprezintă una dintre cele mai importante specii de semințoase atât pe plan mondial cât și național.
Producția de fructe poate fi diminuată și în același timp depreciată în primul rând de către unii agenți patogeni în livezi în perioada de formare, creștere și maturare, cât și după recoltare în timpul depozitării (Hatman M., Ulea E., Badii I., 1998).
Deprecierea fructelor reprezintă un proces normal în timpul depozitării dar stadiul degradărilor depinde de condițiile prezente. Respectarea regulilor care se impun pentru a preveni contaminarea fructelor conduc la o producție ridicată din punct de vedere calitativ respectiv cantitativ. Dintre agenții patogeni de depozitare mai comuni pe fructe îi putem aminti pe Alternaria spp., Aspergillus spp., Fusarium spp., și Penicillium spp. și care pe lângă pierderile de recoltă, acești patogeni mai sunt responsabili de producerea de micotoxine (Zain, 2011).
Micotoxinele sunt considerate substanțe naturale, metaboliți secundari care apar în timpul dezvoltării ciupercilor parazite la plante în câmp sau depozit, plante ce pot să fie utilizate mai apoi în hrana oamenilor și a animalelor, acestea având efect negativ asupra oamenilor și a sănătății animalelor domestice (Groza R., 2015).
Producerea de micotoxine nu prezintă un motiv bine cunoscut. Micotoxinele nu sunt necesare nici creșterii, nici dezvoltării ciupercilor dar unele dintre efectele produse provoacă în rândul oamenilor probleme de sănătate. În cazul unui sistem imunitar slăbit care nu prezintă o specificitate la o toxină, micotoxinele pot să producă alergii sau iritații iar în final chiar moartea.
Aplicarea de pesticide reprezintă o metodă benefică prin care se poate ține gradul de dăunare a patogenilor la un nivel cât de cât acceptabil dar utilizarea abuzivă a acestora poate genera o serie de modificări negative. O utlizare abuzivă a pesticidelor poate conduce la o creștere a incidenței cancerului dar și a altor boli prin prezența reziduurilor toxice din fructele pe care le consumăm.
Unii cercetători au propus aplicarea de abordări biologice care includ folosirea de compuși naturali, astfel că practicile culturale și biotehnologia vor fi folosite pentru formularea de noi metode de control ale bolilor (Odeh, 2006 ).
PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1
STADIUL CERCETĂRILOR PRIVIND AGENȚII PATOGENI LA DEPOZITAREA FRUCTELOR POMILOR SEMINȚOȘI
1.1 Aria de răspândire a speciilor pomacee
Pomicultura reprezintă una dintre principalele ramuri horticole și se ocupă cu cercetarea, studiera și cunoașterea particularităților biologice și ecologice ale speciilor pomicole, având ca obiectiv stabilirea unor măsuri tehnologice corespunzătoare, în scopul obținerii unor recolte mari, constante și de calitate superioară (Instrate M., 2009). 
Pomicultura ocupă în prezent o suprafață de aproximativ 90 mil. ha, adică 6,4% din arealul agriculturii (1400 mil. ha). Realizându-se o analiză pe o perioadă mai lungă de timp, s-a constatat că producțiile speciilor pomacee au crescut pe măsură ce suprafața culturilor s-au extins. 
Cercetările realizate în perioada 1995-2000 au scos în evidență faptul că circa 70% din producția speciilor pomacee este reprezentată de 3 specii: bananierul, portocalul și mărul. Specia Malus domestica (mărul) determină creșterea producției speciilor pomacee pe plan mondial furnizând 50 % din producția totală de fructe fiind urmată de păr (17%). 
Europa prezintă o creștere continuă în ceea ce privește producția de mere de la an la an dar Asia este continentul care primește titlul de primul producător mondial, la nivelul anilor 2009 înregistrând o producție de 43.422 mii t. 
România față de alte țări prezintă pierderi mari în ceea ce privește suprafața și producția de pomacee datorită defrișărilor care s-au înregistrat după 1990. Cercetarea pomicolă în România a scăzut considerabil în ultimii 23 de ani, astfel, numărul institutelor și stațiunilor de cercetare publice în număr de 26 înainte de 1990 au ajuns la doar 8 în 2013. Suprafața mare a arealelor pomicole în mediul rural (peste 84,7%) determină o infrastructură deficientă, un impact negativ asupra dezvoltării economice cât și a dezvoltării sectorului pomicol.
În 2019, producția totală de mere în Europa a fost de 10.626.790 t iar România a ocupat locul al 7-lea prezentând o producție de - 26 % față de anul 2018 (date FAO).

Fisiere în arhivă (1):

 Studiu privind biologia si morfologia micromicetelor la fructele pomilor semintosi in timpul depozitarii.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Barnett H. L, 1969. Illustrated genera of imperfect fungi. 2nd Edition, Burgess Publishing, Mineneapolis
2. De-Wei Li, 2016. Biology of Microfungi. Editura Springer International, Elveția
3. Florea A. M, 2019. Fitopatologie. suport de curs, Iași
4. Florea A. M., Ulea E., (2019), Îndrumător practic de fitopatologie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași 
5. Groza R. A., 2015. CERCETĂRI PRIVIND EFECTUL TRATAMENTELOR CONVENȚIONALE ȘI NECONVENȚIONALE ASUPRA PRINCIPALILOR PATOGENI AI MERELOR DEPOZITATE. Rezumat al tezei de doctorat, Cluj-Napoca 
6. Hatman M., Ulea E., Badii I., 1998. Micromicete parazite și saprofite ce produc deprecierea fructelor de măr în perioada de depozitare. USAMV Iași, Lucrări științifice, vol 41, Seria Horticultură, Iași, ISSN 1457-7376
7. Irimia L. M, 2013. Controlul și expertiza calității legumelor, fructelor și produselor derivate. Editura Ion Ionescu de la Brad, pp. 55-86, 239-242, Iași
8. Ilișescu Isabela, 2004. Combaterea integrată a agenților patogeni. Editura Pim, Iași
9. Istrate M., 2009. Pomicultură generală. Editura Ion Ionescu de la Brad, pp. 9-15, Iași
10. Lefter G., Minoiu N., 1990. Combaterea bolilor și dăunătorilor speciilor pomicole semințoase. Editura Ceres, pp. 59-61, București
11. Mathur S. B, Kongsdal O., 2003. Common laboratory seed health testing methods for detecting fungi. First Edition, International Seed Testing Association
12. Odeh Mohammed Ibrahiem Ahmad, 2006. Biological Control of Gray Mold, Blue Mold & Rhizopus Soft Rot on Grape, Pear, Kiwi, Strawberry by Trichoderma harzianum. Doctoral Dissertation
13. Roman I., Ropan G., 2008. Pomicultură generală. Editura AcademicPres, pp. 149-150; 233-234,Cluj-Napoca
14. Sîrbu C., Paraschiv L., 2005. Botanică sistematică. Editura Ion Ionescu de la Brad, pp. 206-207, Iași
15. Sonea V., Liacu A., Popescu M., 1968. Pomicultură. Editura Didactică și Pedagogică, pp. 9-11 ; 25-27, București
16. Xiao C.L., Kim Y.K., 2008. Postharvest fruit rots on apples caused by Botrytis cinerea, Phacidiopycnis washingtonensis and Sphaeropsis pyriputrescens. Departament of Plant Pathology, Washington, State University 
17. Wennecker M., Bart P.H.J. Thomma, 2020. Latent postharvest pathogens of pome fruit and their management: from single measures to a systems intervention approach. Eur J Plant Pathol, 156:663- 681
18. Wisnieweski M. E., Wilson C.L., 1997. Biological Control of Postharvest Disease of Fruits and Vegetables : Recent Advances. Hortscience, Vol. 27 (2) 
19. Williamson B., Tudzynski B., Tudzynski P., Jan A. L. Van Kan, 2007. Botrytis cinerea : the cause of grey mould disease. Molecular Plant Pathology, 561-580
20. Zain M. E., 2011. Impact of mycotoxins on humans and animals. Journal of Saudi Chemical Society, 15:129- 144.
21. ***https://www.appsnet.org/Publications/Brown_Ogle/33%20Postharvest%20diseases%20(LMC&GIJ).pdf (accesat la 17.11.2020) 
22. ***https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0925521418300474 (accesat la 30.11.2020) 
23. https://www.anfdf.ro/sanatate/ghid/ghidboli.pdf (accesat la 06.04.2021)
24. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0925521418300474?via%3Dihub (accesat la 14.04.2021)
25. https://bsppjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1046/j.1365-3059.2000.00437.x ( accesat la 05.04.2021)
26. https://www.academia.edu/9558297/DEPOZITAREA_SI_VALORIFICAREA_FRUCTELOR_SI_LEGUMELOR_PRINCIPALELE_OPERATII_CARE_ALCATUIESC_FLUXUL_TEHNOLOGIC_AL_DEPOZITARII (accesat la 11.11.2021)
27. https://www.anfdf.ro/sanatate/ghid/Ghid_semintoase_mai_iunie_2019.pdf (ultima accesare la 16.03.2021)
28. https://jcm.asm.org/content/53/9/2990 (accesat la 07.04.2021)
29. https://extension.psu.edu/stone-fruit-disease-rhizopus-rot?fbclid=IwAR3kwgeJxGGd8z7QgHRF1tdc1KJo8p9QgnYEluXyff2lHOT8NVj6KUZLXGU (accesat la 11.04.2021)
30. https://mycology.adelaide.edu.au/descriptions/hyphomycetes/penicillium/ (accesat la 10.04.2021)
31. https://drfungus.org/knowledge-base/penicillium-species/ (accesat la 10.03.2021)
32. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0007153665800572 (accesat la 12.03.2021) 
33. https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/monilinia-fructigena (accesat la 10.04.2021)
34. https://www.researchgate.net/publication/346915518_The_fruit_microbiome_A_new_frontier_for_postharvest_biocontrol_and_postharvest_biology (accesat la 14.05.2021)