INTRODUCERE 2 CAPITOLUL I IMPOZITELE INDIRECTE ÎN ROMÂNIA – CARACTERIZARE GENERALĂ 1.1. Aspecte generale privind impozitele indirecte 5 1.2. Caracteristici generale ale impozitelor indirecte 7 1.3. Analiza evoluţiei impozitelor indirecte în România în perioada 2006-2016..15 CAPITOLUL II TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN PRACTICA FISCALĂ DIN ROMÂNIA 2.1. Aspecte generale privind taxa pe valoarea adăugată 20 2.2. Plătitorii de TVA ,.23 2.3. Operaţiuni economice supuse taxei pe valoarea adăugată 24 2.4. Operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată 26 2.5. Determinarea şi plata taxei pe valoarea adăugată 31 CAPITOLUL III DETERMINAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA S.C. EURO STANDARD BUISNESS " S.R.L 3.1. Prezentarea generală a societăţii 34 3.2. Determinarea taxei pe valoarea adăugată 35 CONCLUZII ŞI PROPUNERI 41 BIBLIOGRAFIE 43
INTRODUCERE În ultimii ani , politica fiscală din România nu a reuşit să evite deficitele excesive-deşi a existat această intenţie şi nu a acţionat eficient asupra deficitului cvasi-fiscal. Reforma fiscală a avut ca strategie crearea unui sistem de impozite care, pe termen lung, să se alinieze la cele similare ale ţărilor europene, iar pe termen scurt, să răspundă condiţiilor concrete ale diferitelor etape de transformare a economiei. Astfel, s-a recurs la ajustarea sau implementarea unor instrumente fiscale care să asigure, în primul rând, procurarea veniturilor bugetului public, urmând ca pe parcurs- pe măsura creării cadrului administrativ adecvat şi a unei pieţe care să ofere o bază cât mai diversificată de impozitare- să se restructureze şi să se contureze un sistem fiscal adecvat scopurilor economice pe termen lung. Impozitele reprezintă o forma de prelevare a unei părti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite indirecte. La început , impozitele directe erau temelia sistemului financiar. Treptat, prin extinderea impozitelor indirecte, s-a observat că încasările la bugetul statului provenite din acestea din urma, erau mult mai stabile pe termen lung decât cele provenite din impozitele directe. În ţările în curs de dezvoltare, de regulă, ponderea impozitelor indirecte o devansează pe aceea a impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului. Preferinţa majorităţii acestor ţări pentru impozitele indirecte este determinată de nivelul redus al veniturilor realizate de ţărani, meşteşugari, mici negustori, muncitori etc. În condiţiile în care aceste venituri sunt adesea neregulate ori greu de cunoscut cu precizie, iar ţinerea unei evidenţe corecte a veniturilor şi cheltuielilor de către toţi întreprinzătorii este dificilă, randamentul impozitelor pe venit este scăzut. Dacă la acestea adăugăm comoditatea şi costul relativ redus al perceperii taxelor de consumaţie şi a altor impozite indirecte, găsim explicaţia la preferinţa acestor ţări pentru impozitele indirecte. Totodată, sistemul impunerii consumului de bunuri şi servicii corespunde atât unor interese interne, cât şi celor ale firmelor străine, care şi-au construit unităţi de producţie ori de comercializare pe teritoriile ţărilor în curs de dezvoltare. Introducerea unor sisteme fiscale bazate, în principal, pe impunerea veniturilor şi a capitalurilor ar conduce la stabilirea unor impozite mai mari în sarcina firmelor străine decât cele care se plătesc în prezent. Cele menţionate mai sus motivează şi ritmul de creştere mai accentuat pe care îl înregistrează impozitele indirecte în ţările în curs de dezvoltare, comparativ cu ţările dezvoltate. Impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vânzărilor de mărfuri şi prestărilor de servicii. Cotele utilizate pentru calcularea acestor impozite nu sunt diferenţiate în funcţie de venitul, averea sau situaţia personală a celor care cumpără mărfuri sau apelează la servicii ce fac obiectul impozitelor indirecte. Drept urmare, impozitele indirecte lasă impresia că afectează, în aceeaşi măsură, veniturile tuturor categoriilor sociale. În realitate ele afectează în mod deosebit pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep, de regulă, la vânzarea bunurilor de larg consum. De altfel, dacă raportăm impozitele indirecte la veniturile realizate de diferite categorii sau grupuri sociale, vom constata că ponderea acestor impozite în venituri este cu atât mai mare, cu cât veniturile realizate sunt mai mici. În condiţiile în care la impozitele directe, persoanele cu venituri situate sub minimul neimpozabil sunt scutite de impozit, iar la impozitele indirecte nu se acorda nici un fel de scutire, rezultă că acestea din urmă au un caracter regresiv. Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat, de regulă, de către industriaşi, comercianţi etc., însă sunt suportate de către consumatori, deoarece se includ în preţul de vânzare al mărfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afectează veniturile nominale, ci numai pe cele reale, micşorând puterea de
Bistrițeanu George. D. Sistemul fiscal al României – Editura Universitară, București, 2010. Bran Paul , Finantele înteprinderii, Editura economică, București, 2007. Gherghina Rodica, Crețan Georgiana, finanțe, editura universitara , București, 2012 Pârvu Daniel, , Finante , Editura Sitech , Craiova ,2007. Risea.M. Contabilitatea rezultatului întreprinderii , Editura Tribuna Economica , București, 2008. Vacarel Iulian , Georgescu Florin , Finanțe publice , Editura Didactica si Pedagocica, 2007. Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare Monitorul Oficial al României-Partea I: Legi, Decrete, Hotărâri şi alte acte
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
