Studiu privind piața produselor agroalimentare

Extras din licență Cum descarc?

Statul de-a lungul timpului, indiferent de forma sa de organizare, si-a creat intotdeauna un sistem de control ale carui principale obiective au vizat urmarirea si realizarea obligatiilor financiare ale cetatenilor fata de institutiile sale.
Primele marturii cu privire la existenta unor structuri de control ale statului dateaza din secolul al XIV-lea.Aceste structuri de control fiscal ale statelor romanesti din acea perioada erau formate din slujbasi, a caror rol era sa asigure strangerea birurilor si a dijmelor de la populatie Aceste structuri au fost mostenite de la popoarele migratoare si cotropitoare ale spatiului romanesc si anume de la mongoli si mauri.
O data cu instaurarea dominatiei otomane si a obligatiei Principatelor Romanesti de a plati haraciul impus de acestia era necesara instituirea unei puternice structuri de urmarire si control a incasarii de la populatie a obligatiilor fiscale fata de stat Era necesara o buna organizare si evidentiere a tuturor obligatiilor fiscale fata de stat. Reforma fiscala din anul 1635, realizata de catre domnitorul Matei Basarab in Tara Romaneasca ,a urmarit atat diversificarea obligatiilor fiscale cat si repartizarea lor pe unitati teritoriale si evidenta contribuabililor 
La sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, Antioh Cantemir in Moldova (1700) si Constantin Brancoveanu in Tara Romaneasca (1701) au introdus "sistemul ruptei" Aceasta reprezenta o invoiala intre visterie si un grup de contribuabili cu privire la cuantumul obligatiilor fiscale si a termenelor lor de achitare. Acest sistem a fost preluat de domnii fanarioti , Nicolae Mavrocordat si Constantin Mavrocordat de la predecesorii lor.Reforma fiscala intemeiata pe generalizarea ruptei era condamnata la esec de practicile Portii Otomane, care ignora orice termene si cuantumuri ale obligatiilor Tarii Romanesti , cand avea nevoie de bani si produse. Politica fiscala a lui Constantin Mavrocordat intemeiata pe generalizarea ruptoarei si introducerea salarizarii dregatorilor pentru stoparea abuzurilor nu a putut rezista in cadrul creat de dominatia otomana.
Nicolae Mavrocordat in cadrul politici sale de reforma a introdus "samiile" visteriei in care erau prezentate ansamblul veniturilor si cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada , de regula un an Prima prezentare a fost in fata boierilor ,a doua inaintea unei adunari a inaltului cler si al boierilor. Referindu-se la aceasta adunare , Nicolae Iorga subliniaza : "E sigur ca pana atunci nici o tara din Europa , nu se indraznise a aduce inaintea celor intruniti ceea ce - am putea numi un buget devenit astfel public".
Introducerea acestui sistem a constituit o etapa importanta in dezvoltarea activitatilor de control asupra finantelor statului, insa stabilirea si utilizarea fondurilor se facea in continuare din ordinul si cu stiinta domnitorului care, nici el si nici functionarii din slujba sa nu aveau stabilite raspunderi pentru activitatile pe care le desfasurau.
La inceputul secolului al XIX lea ,in conditiile razboaielor ruso-turce care aduc trupele ruse pe teritoriul romanesc, Rusia isi va aroga si ea dreptul de supraveghere a administratiei Principatelor Romane , exercitand chiar si controlul financiar asupra gestiunii unor domni. 
Astfel, Cabinetul de la Sankt Petersburg ordona consulilor de la Bucuresti si de la Iasi sa verifice gestiunea domnilor Ioan Gheorghe Caragea (1812-1818) si Scarlat Callimachi (1806, 1807-1810,1812-1819), iar pe baza actelor de visterie au stabilit veniturile si cheltuielile din perioada acestora , precum si daunele suferite de tara.Pentru limitarea abuzurilor in materie fiscala, Cabinetul de la Sankt Petersburg obliga pe domnii Moldovei si Tarii Romanesti sa-l informeze pe ambasadorul Rusiei, la Poarta otomana, cu dari de seama privind orice impozit sau taxa noua, pretinzand de asemenea , in virtutea dreptului de control ,ce acte in materie de finante ale domnilor sa fie aprobate de ambasadorul rus la Constantinopol In aceasta perioada este demna de apreciat incercarea de intocmire a unei scheme de buget pastrandu-se sistemul celor doua categorii de cheltuieli :marturisite si secrete 
In Moldova controlul financiar prezenta anumite deosebiri in sensul ca socotelile anului expirat inainte de a fi prezentate Obstii Adunari erau verificate de Sfatul Administrativ.Din acest sfat faceau parte :marele logofat, ministrul dinlauntru (de interne ) ,marele vistier , marele postelnic si seful cancelariei domnesti.Acest sfat avea o sfera larga de actiune si control in finantele publice. Gestionarea datoriei tarii a fost preluata in 1829 din sarcina Sfatului Administrativ si trecuta in competenta Obstii Adunari.
O data cu aparitia primelor prevederi constitutionale sub forma Regulamentelor Organice a fost prevazuta in anul 1831 in Muntenia si 1832 in Moldova infiintarea unei structuri legislative numita Adunarea Obsteasca ordinara, formata din reprezentanti ai boierimii ,punandu-se in acest fel bazele organizarii administrativ-teritoriale a celor doua Principate Romanesti si separatia puterilor in stat. S-a folosit pentru prima data notiunea de buget Institutionalizarea controlului prin infiintarea unui departament special reprezinta un pas important pe linia introducerii disciplinei financiare. Acest departament care avea rolul de a urmari modul de administrare a resurselor statului a functionat atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca pana la infiintarea la data de 24 ianuarie 1864 a celui mai important organism de control al vremii, Inalta Curte de Conturi. De o reala importanta este introducerea normelor contabile si de control S-au delimitat raspunderile in procesul bugetar si fiscal , s-au introdus documente de evidenta, instructiuni de evidenta,sisteme de proceduri de control si descarcare de gestiune Principiile bugetare din Conferinta de la Paris (7 august 1858) ,reprezinta bazele instaurarii primului regulament al contabilitatii publice care a contribuit la introducerea unei anumite ordini in finantele publice si a facilitat efectuarea controlului acestora In aceasta perioada o deosebita importanta prezinta promulgarea de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza a legii privind infiintarea unei noi structuri de control financiar, Inalta Curte de Conturi "voind a da o garantie mai mult tarii despre dorinta ca intrebuintarea banilor publici sa fie supusa unui control, pe cat de sever pe atat de neatarnat de orice banuieli de inraurire din partea agentilor insarcinati cu manipularea bugetului".Organizatoric , Curtea de Conturi era formata din doua sectiuni care aveau rolul de a controla "socotelile de venituri si credite cu lichidarea conturilor administratiei generale, administratilor districtuale si comunale", ca si de a realiza "examinarea si controlul cheltuielilor, precum si cercetarea registrelor datoriei publice si a pensiunilor".
Astfel, dupa ianuarie 1864 controlul era organizat dupa principiul separarii puterilor existand:
- sarcina de control atribuita puterilor executive (administrative)
- controlul jurisdictional al Inaltei Curti de Conturi 
- un control exercitat de organul legislativ (adunarea deputatilor)
Controlului din aceasta perioada i s-au adus si unele critici care au condus la unele masuri luate prin legea de reorganizare , aprobata in 1895.Astfel ,in baza acestor prevederi legislative Inalta Curte de Conturi judeca "in prima si ultima instanta si, prin exceptie, in cazuri precis determinate ,in ultima instanta, pe calea apelului ,toate conturile contribuabililor manuitori de bani si materiale publice ,pronuntand decizii descarcatoare sau de condamnare a contribuabililor , cu drept de revizuire sau recurs, afara de cazurile decizilor date in apel,care nu sunt supuse recursului".Cu toate acestea, in initiativa de reorganizare a Legii Curtii de Conturi din anul 1895 ,s-a discutat si problema controlului financiar preventiv,insa abia in anul 1929 a fost aprobata introducerea acestei forme de control financiar , alaturi de controlul de gestiune si cel jurisdictional Inalta Curte de Conturi a suferit de-a lungul existentei ei circca 23 de modificari cu privire la modul de organizare si functionare pana cand aceasta a fost promulgata in anul 1948. Masurile luate in domeniul finantelor publice si al controlului acestora , in perioada aceasta , corespund unei etape de expansiune economica,insa incepand cu anul 1938 situatia economica a Romaniei este influentata tot mai puternic de contestul international in care situatia conflictuala dintre state se agrava. Dupa, anul 1944 controlul financiar contabil atat cel exercitat de catre stat cat si controlul propriu exercitat la nivelul agentului economic au capatat alte dimensiuni determinate de noile legitati de organizare a intrgii economii.Astfel, la 1 decembrie 1948 a luat fiinta Controlul Financiar in Ministerul Finantelor si Controlul Financiar Intern in ministerele institutiilor centrale si consiliilor populare, iar atributile controlului preventiv au trecut asupra conducatorilor serviciilor de contabilitate In dorinta permanenta de a imbunatati activitatea aparatului de stat in septembrie 1949 s-a infiintat Comisia Controlului de Stat ca organ al Consiliului de Ministrii. Atributiile de baza ale acestui organism se refereau la controlul evidentei, pastrarii si gospodaririi valorilor materiale si banesti, al aplicarii legislatiei privind planul economiei nationale de stat si sistemul banesc precum si intocmirea contului de executie bugetara. In exercitarea atributiilor sale Comisia de Stat avea dreptul sa suspende executarea masurilor nelegale luate de unitati ;sa dea indicatii obligatorii pentru inlaturarea lipsurilor constatate ;sa sanctioneze administrativ si civil ,iar pentru nereguli cu caracter penal sa sesizeze organele de stat abilitate In perioada 1950-1968 s-au adus si alte perfectionari organizarii si functionarii controlului financiar.Astfel in anul 1959 a fost aprobat Regulamentul privind organizarea si executerea controlului preventiv in institutii, intreprinderi si organizatii economice de stat exercitat de catre conducatorul compartimentului financiar contabil si delegati ai acestuia, desemnati de catre conducatorul unitatii. S-a infiintat Controlul Preturilor , in cadrul Comitetului pentru preturi.In iulie 1970 apare o noua reglementare a controlului financiar intern H.C.M. nr. 1047/1970, Legea nr.5/1070 privind gospodarirea mijloacelor materiale si banesti ;organizarea si functionarea controlului financiar care, totodata reglementeaza si asigurarea controlului financiar preventiv in toate organizatiile socialiste Un moment important in activitatea de control in tara noastra l-a constituit infiintarea in 1972 a Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale, precum si a Curtii Superioare de Control Financiar ,organ al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania cu atributii de control si jurisdictie legate de modul de gospodarire a mijloacelor materiale si banesti si de administrarea patrimoniului.
Dupa anul 1989 controlul financiar contabil a capatat noi dimensiuni impuse de aplicarea noilor legitati ale economiei de piata libera. Peisajul legislativ postrevolutionar in tara noastra a impus organizarea ,functionarea si exercitarea controlului financiar in economie ca o functie esentiala a Parlamentului , a Guvernului - ca organ legislativ - prin care se asigura cunoasterea realitatilor din economie si, pe aceasta baza ,conditiile pentru desfasurarea normala a proceselor de reforma ,in perioada de tranzitie spre economia de piata Pentru infaptuirea acestor necesitati s-au elaborat trei acte normative de baza, pe care se cladeste sistemul metodologic de control financiar:

Fisiere în arhivă (7):

 PROIECT.DOC
 partea practica.doc
 DOCUMENTE,ANEXE.doc
 CUPRINS.DOC
 coperta.doc
 CONCLUZII SI PROPUNERI.doc
 BIBLIOGRAFIE.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1.BARNEA,P. TURLEA,E.-Controlul economico financiar si expertiza contabila, editura Romania Azi, Bucuresti 1993.
2.BOGDAN,I. -Strategii de control, editura Nemira, Bucuresti,1997.
3.BOULESCU,M.GHITA,M.-Control financiar, editura Eficient, Bucuresti, 1997.
4.CATINEANU,F. -Finante publice, editura Mirton, Timisoara,1999.
5.CIURILEANU,R.-Control financiar, editura Academiei Romane, Bucuresti,1980.
6.EPURAN,M. BUNEA,V. - Control financiar si expertiza contabila, tipografia Universitatii, Timisoara, 1994.
7.MUNTEANU,V.-Control si audit financiar,editura Lucman Serv, Bucuresti,1998.
8.PERES,I.BUNGET,O.-Audit financiar-contabil, editura Mirton, Timisoara,1996.
9.PERES,I,POPOVICI,D.-Control financiar si expertiza contabila, editura Mirton, Timisoara, 1996.
10.POPEAGA,P.-Control financiar contabil, editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999.
11.TALPOS,I.-Finantele Romaniei,Vol.I.,editura Sedona, Timisoara,1997.
12.TURLEA,E.-Control financiar, editura Scripta, Bucuresti, 1998 
13.xxx-Legea contabilitatii nr. 82/1991 publicata in M.Of. nr.265 din 27 decembrie 1991 si regulamentul de aplicare aprobat prin H.G. nr.704/1993.
14.xxx-Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, publicata in M.Of. nr.299 din 24 octombrie 1994.
15.xxx-Legea nr.72/1996 privind finantele publice, publicata in M.Of. nr.152 din 17 iulie 1996.
16.xxx-Ordonanta Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal, publicata in M.Of. nr.227 din 30 august 1997.
17.xxx-Ordonanta Guvernului nr.3/1992 privind T.V.A., republicata in 1995 cu modificarile ulterioare.
18.xxx-Ordonanta Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor si altor impozite indirecte, modificata si completata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/14.01.1999, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.14/1999 si Ordonanta Guvernului nr.27 din 30 ianuarie 2000.
19.xxx-Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru modificata prin legea nr.112 din 5 ianuarie 1999,Hotararea Guvernului nr.752 din 16 septembrie 1999 si Ordinul Ministrului Justitiei nr.760/C din 22 aprilie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997.
20.xxx Hotararea Guvernului nr.720/1991 privind aprobare Normelor de organizare si exercitare a controlului financiar , publicata in M.Of. nr.75 din 24 aprilie 1992.